Demografia reprezintă una dintre cele mai mari provocări pe termen mediu și lung pentru dezvoltarea durabilă a României. În timp ce la nivel global populația a depășit 8 miliarde de locuitori, pe plan național și chiar european ne confruntăm cu un declin demografic care crește presiunea asupra sistemelor sociale.
Populația României a scăzut cu aproximativ un milion de cetățeni față de ultimul recensământ din 2011, conform estimărilor INS bazate pe recensământul de anul acesta. Atât sporul natural negativ din ultimii 30 de ani cât și emigrarea au condus la această scădere care pare că se va accentua. Estimările Eurostat arată o reducere a numărului de cetățeni la aproximativ 15,5 milioane până în 2050.
Conform unei cercetări sociologice realizată în cadrul proiectului „România Durabilă”, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă, aproape 60% dintre români identifică plecarea în străinătate ca principală cauză a declinului demografic.
Scăderea demografică: spor natural negativ și migrație
Scăderea demografică este o problemă majoră în crearea unei societăți durabile. Conform INS, rata sporului natural al populației României la 1.000 de locuitori a scăzut de la 3 în 1990 la -1,4 în 2008 și la -3,1 în 2017. În 30 ani, între 1990 (314.746 nou-născuți) și 2020 (201.849 nou-născuți), avem un declin consistent al numărului de nou-născuți cu 35,9%. De asemenea, comparând anul 2020 (298.651 decese) cu anul 1990 (247.086 decese), vedem o creștere a numărului de persoane decedate cu 20,9%. Toate aceste statistici obiective scot în evidență cât de accelerat este declinul demografic al României și cât de importantă ar trebui să fie această chestiune pentru decidenți.
O altă variabilă care contribuie la scăderea demografică este migrația populației în străinătate. Strategia Națională pentru Românii de Pretutindeni pentru perioada 2017-2020 pune în evidență faptul că, între 2005 și 2015 s-au stabilit în străinatate între 3,5 și 4 milioane de persoane, din care 2,8 milioane de persoane trăiesc într-o altă țară membră a Uniunii Europene. Alte date din 2019, de la misiunile diplomatice ale României, arată o situație și mai complicată 5,6 milioane de cetățeni români ar trăi în afara granițelor.
Percepția despre Diaspora
În cadrul cercetărilor sociologice s-a măsurat și percepția subiectivă a românilor despre românii din Diaspora și despre declinul demografic. Datele arată că o majoritate solidă (68%) a respondenților este de părere că românii din Diaspora ajută România. În același timp, 59% dintre români consideră că românii din străinătate sunt discriminați, ceea ce se corelează cu faptul că doar 26% dintre români sunt mulțumiți de acțiunea statului pentru protejarea drepturilor românilor din Diaspora.
Plecarea în străinătate este indicată de 58% dintre români drept principala cauză a scăderii demografice din România. Interesant este că aproape jumătate (49%) dintre cetățeni cred că românii din Diaspora se vor întoarce în țară.
Parteneriate și coerență
Având în vedere că procesul de implementare a obiectivelor de dezvoltare durabilă stabilite în Agenda 2030 trebuie coordonat de guvernele naționale, dat fiind amploarea acesteia, și că natura aspectelor pe care le vizează presupune un grad ridicat de coerență și coordonare a politicilor sectoriale, dar și cunoașterea modelelor altor state, unde coordonarea este asumată la cel mai înalt nivel politic, a fost înființat Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, care funcționează în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, în subordinea prim-ministrului. Departamentul are funcții de coordonare a activităţilor de implementare rezultate din setul de 17 ODD ale Agendei 2030, de planificare şi de integrare a datelor şi informaţiilor comunicate de către instituţiile cu atribuţii în domeniu, de raportare către Guvern, asupra elaborării sau implementării setului de măsuri de dezvoltare durabilă la nivel naţional, precum şi de coordonare a activităţilor de localizare şi prioritizare a ţintelor şi obiectivelor specifice, de monitorizare a indicatorilor dezvoltării durabile, de formulare de propuneri, de reprezentare internă și externă a Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă.
În vederea asigurării coerenței politicilor în domeniu, a fost elaborat un Plan de acțiuni, precum și actualizat un set de 99 indicatori naționali specifici. Conform Obiectivului de Dezvoltare Durabilă nr. 17, este necesară consolidarea mijloacelor de implementare și revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă.
Reprezentanții Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă au explicat mult mai bine în ce constă acest lucru: „Dezvoltarea durabilă poate fi considerată un proiect global. Noi, la nivel de țară, îndeplinim rolul nostru în acest proiect global. Trăim într-o lume globalizată, deci nu putem ignora ce se întâmplă în afara granițelor politice. Toate eforturile la diferite niveluri au ca scop comun schimbarea direcției dezvoltării într-un sens pozitiv. Problemele globale impun soluții globale, această abordare necesită și colaborare, respectiv finanțare internațională pentru atingerea obiectivelor din Agenda 2030. Procesul de transformare implică accesul la știința și tehnologia inovativă, dezvoltarea capacităților în concordanță cu principiile subsidiarității, modificarea comerțului și a economiei într-o direcție mai sustenabilă, și elaborarea variantei coerente privind politica dezvoltării durabile”.
László Borbély, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă:
„Mai puțin cunoscut este că România a organizat în 1974 primul summit internațional privind populația și dezvoltarea. Mă voi implica astfel încât în 2024 să avem o conferință la 50 de ani de la acel important eveniment. Avem nevoie să creștem gradul de colaborare inter-instituțională și să aducem tema pe agenda politicilor publice astfel încât să impulsionăm acele măsuri, unele dintre ele adoptate deja în ultimii ani, care să răspundă la nevoile demografice”.
CONTEXT
„Obiectivele pentru Dezvoltare Durabilă”
În Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României se relevă neajunsurile constatate și se identifică domeniile specifice în care sunt necesare eforturi și resurse suplimentare pentru realizarea obiectivelor de convergență și apropierea semnificativă de media UE la principalii indicatori ai dezvoltării durabile. Dacă, în ultimii 10 ani, țintele României erau stabilite în raport cu evoluția economiei mondiale și în concordanță cu politicile UE, acum atât România, cât și UE trebuie să-și reproiecteze prioritățile pe termen mediu și lung pentru atingerea obiectivelor din Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, adoptată în cadrul Summit-ului Organizației Națiunilor Unite, în septembrie 2015. Aceasta este o cale sigură prin care se poate realiza un viitor mai bun generațiilor viitoare, consideră reprezentanții Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României.
România, alături de alte 192 de state, și-a asumat stabilirea cadrului național pentru susținerea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, care include un set de 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD). Planul de acțiune global, pe care România alege să-l susțină în următorii ani, se adresează ameliorării sărăciei, combaterii inegalităților, injustiției sociale și protejării planetei până în anul 2030. Este un plan de acțiune pentru oameni, planetă și prosperitate, prin care se urmărește consolidarea unui climat de siguranță și libertate, în care „nimeni nu va fi lăsat în urmă”.
(M.A., coordonator Ion SURDU)
Denumire proiect: Tineri debutanți în jurnalism – Dezvoltare durabilă
Organizator: Asociația Culturală a Festivalurilor și Conferințelor din Transilvania
Partener: Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă 
Articol publicat în ediția tipărită a revistei Transilvania Business nr. 114 (decembrie 2022-ianuarie 2023)
