Doar pe traseul Mihăiești – Românași al viitoarei șosele de mare viteză au fost depistate 24 de situri arheologice.
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a prezentat o informare asupra descoperirilor arheologice de pe Autostrada Transilvania (A3).
“Dacă în 2004 studiul arheologic preliminar elaborat pentru obiectivul de infrastructură rutieră A3 prezenta informații despre siturile arheologice cunoscute în literatura de specialitate, cercetările aprofundate de teren din 2017 și 2021 au pus în evidență mai multe puncte de interes arheologic.
Siturile arheologice cunoscute și cele recent identificate au surprins prin complexitatea și varietatea descoperirilor, importante nu doar prin materiale arheologice, ci și ca informații cu privire la modul de organizare și activitățile practicate de comunitățile umane din diferite perioade istorice”, potrivit CNAIR.
Autostrada trebuia să fie gata de 11 ani
“Pe baza materialelor arheologice descoperite, siturile au fost datate în epocile neolitică și bronzului, prima epocă a fierului, epoca romană și evul mediu. Echipele implicate în cercetare aparțin Muzeului Județean de Istorie și Artă (MJIA) Zalău, Institutului de Arheologie și Istoria Artei Cluj, Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei Cluj, Muzeului Județean Satu Mare.
Acestea au depus eforturi pentru cercetarea a 24 de situri arheologice aflate pe secțiunile dintre localitățile Mihăiești – Topa Mică – Românași. Materialele arheologice prelevate, unele inedite, au fost inventariate și au făcut obiectul unor articole dar și al unei expoziții vernisată la MJIA, „Prezent și trecut. Infrastructură și arheologie”.”
Trebuie menționată colaborarea instituțională care a determinat în 2019, printr-un efort conjugat al arheologilor și inginerilor, reconfigurarea nodului rutier din zona Sutor, astfel încât să nu fie afectată latura de nord-est a castrului roman.
Salvarea castrului roman, într-o zonă cu bogate vestigii arheologice, a determinat însă afectarea așezării civile care îl deservea, dar informațiile obținute printr-o cercetare arheologică minuțioasă sunt surse pentru înțelegerea modului de organizare și funcționare ale unei astfel de structuri în Dacia Romană”, potrivit reprezentanților CNAIR.
Proiectul Autostrăzii Transilvania (Braşov – Borş), parte din A3, a început în 2004, în baza unui contract încheiat cu compania americană Bechtel, ce trebuia executat până în 2012. A3 a fost împărțită inițial de autoritățile române în două proiecte, București – Brașov și Brașov – Cluj-Napoca – Borș, lungimea sa fiind de 584 km.
