Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Solurile Europei sunt bolnave. Clujul dă startul regenerării în România

Institutul pentru Cercetări în Economie Circulară și Mediu Ernest Lupan (IRCEM) Cluj a intrat în rețeaua europeană NATI00NS care vizează crearea, până în 2030, de soluri sănătoase în agricultură, silvicultură, mediile urban și industrial.
Acțiune de plantare a puieților de copaci în zona Transilvaniei | Foto: Tășuleasa Social

Până la 70% dintre pământurile din Europa au probleme majore ce trebuie rezolvate urgent, susțin specialiștii în dezvoltare durabilă.

Institutul pentru Cercetări în Economie Circulară și Mediu Ernest Lupan (IRCEM) Cluj a intrat în inițiativa europeană NATI00NS care vizează crearea, până în 2030, de soluri sănătoase în agricultură, silvicultură, mediile urban și industrial. Proiectul face parte din Misiunea “Soluri sustenabile” a UE și urmărește construirea a 100 de laboratoare vii și Lighthouses (“faruri”) pe continent, cu ajutorul a 48 milioane euro.

“Se estimează că 60-70% dintre solurile UE sunt nesănătoase. Solul este o resursă fragilă care trebuie gestionată cu atenție și protejată pentru generațiile următoare. Un centimetru de sol poate dura sute de ani pentru a se forma, dar poate fi pierdut într-o singură furtună sau incident industrial” este concluzia Comisiei Europene (CE).

Primul eveniment din România pentru a facilita crearea de rețele naționale și interțări privind utilizări ale terenurilor și cererile de finanțare a avut loc la Hotelul Napoca. Europa găzduiește, în acest an, 43 de astfel de evenimente în țările asociate.

Vorbitorii de la Cluj au explicat Misiunea “Soluri sustenabile”, conceptele de Living Labs și Lighthouses, dar și modul în care acestea pot fi soluția pentru promovarea solurilor sănătoase din agricultură, silvicultură, mediul urban, industrie.

Solul din marile orașe, afectat de supraasfaltare

“Venim după un moment de criză majoră care ne-a ajutat să devenim rezilienți, să putem reacționa în cazul unor provocări precum schimbările climatice. Aceste laboratoare vii subregionale și regionale vor fi locuri în care va fi exploatată creativitatea în domeniul solului. Activitățile Living Labs presupun cercetarea, intrarea în rețea, partea de demonstrații.

În plus, e nevoie de un management corespunzător, guvernanță cooperativă, o infrastructură adecvată. Mediul academic, antreprenorii și cetățenii trebuie să fie la aceeași masă, ceea ce nu este ușor. Unele țări sunt mult mai înaintate în crearea de Living Labs, de astfel de rețele. Serbia este axată pe agricultura de mare precizie, Ungaria, pe agroecologie.

Polonia a creat o rețea de 300 de antreprenori, Olanda, una cu 1.500 participanți. Italia este focusată pe spațiile deschise din mediul urban, pe administrație și cetățeni. La Torino s-a materializat o inițiativă de scoatere a solului, pe 1 ha, pentru a ieși din acest blocaj generat de supraasfaltare”, a arătat Dan Clinci, director de dezvoltare urbană și teritorială sustenabilă al IRCEM.

Ultimul loc în Europa la fonduri pentru cercetare

Eduard Ceptureanu, expert în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, a sintetizat situația absorbției fondurilor externe pentru cercetare. “Suntem pe ultimul loc în Europa la câștigarea de proiectele mari pe programul Horizon (de cercetare-inovare al UE, n. red.). Nu reușim să atragem fonduri UE nici pentru evitarea deșertificării, unde doar cinci zone din Europa, între care și țara noastră, se califică.

Dorim să lansăm o linie de finanțare pentru câștigătorii de proiecte pe Horizon prin care 15 asemenea entități să primească fonduri de 1 milion de euro pentru le putea duce mai departe. Pe de altă parte, avem multe cereri de la parteneri externi pentru a găsi entități din România care să participe la proiecte”.

Dispariția pădurilor și deșertificarea, problemele României

Harta solurilor la nivel național a fost prezentată de Teodor Rusu, director al Oficiului pentru Studii Pedologice și Agrochimice Cluj. “România are cea mai buna repartiție la nivel mondial: câmpii, dealuri și coline, zona montană, fiecare cu câte o treime. Există la noi toată structura posibilă de soluri. Un pas ar fi ca sistemul național de monitorizare a solurilor din agricultură să poată fi vizualizat de către toți proprietarii.

Ne îngrijorează gradul de împădurire a țării, iar problema deșertificării este una gravă în România. Câmpia Transilvania și podișurile au un grad de împădurire de numai 4-5%. În România avem în jur de o treime terenuri foarte bune; pe de altă parte, soluri foarte slabe – 27% și slabe – 24%. Dacă am reuși să le transformăm, cumulat, în prima categorie, am ajunge ca alte state la echilibrul terenurilor agricole.

În plus, conținutul foarte scăzut de humus ne indică un sol bolnav. Seceta frecventă – pe jumătate din suprafața agricolă, eroziunea prin apă (exces de umiditate din lipsa pădurilor și perdelelor forestiere, pentru ca apa să rămână acolo unde ajunge) sunt alte impedimente.

Ne trezim că avem parcele de pământ arid lângă parcele foarte umede. Trebuie să ne aliniem și noi strategiilor UE de neutralitate climatică, economie circulară, alimente sănătoase, dezvoltare durabilă, acțiuni antideșertificare”.

Îndemn la agricultura conservativă

Florin Oancea, director științific al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie și Petrochimie, a adus în atenție agricultura conservativă, care presupune acțiuni ca menținerea proprietăților solurilor sau rotația culturilor.

“Putem avea un sistem de agricultură conservativă benefic pentru sol și care să nu genereze probleme de sănătate globală. Suntem pe ultimul loc în UE în programul Horizon pentru că alocăm cei mai puțini bani din produsul intern brut pentru cercetare. Dacă nu mărim procentul destinat cercetării din PIB, nu vom atrage nici mai mulți bani europeni”.

Simina Lakatos, președintele IRCEM, a prezentat următorii pași ai NATI00NS. “Prin acest program vrem să punem România pe harta Horizon, ne vom implica în zonele de coordonare și suport. Ideea este să creăm cel puțin patru Living Labs în țara noastră până în septembrie, însă aplicații vor trebui să aibă și parteneri din afara României.

Principalele direcții de finanțare sunt reducerea deșertificării și a eroziunii, fixarea carbonului. Pe componenta de sănătate a solului sunt disponibili 36 de milioane euro (3 cereri), iar pentru cultivarea carbonului, 12 milioane euro (1 cerere). Am calculat că fiecărui partener i-ar reveni, în caz de câștigare a proiectului, în jur de 1 milion de euro”.

Manageri și antreprenori, printre invitați

Evenimentul de la Cluj s-a adresat fermierilor, companiilor din sectoarele alimentar și bioeconomie, managerilor și proprietarilor de terenuri, specialiștilor în dezvoltarea spațiului urban și amenajarea teritoriului, asociațiilor de consumatori, comunităților locale, industriilor culturale, silvicultorilor, asociațiilor profesionale, consilierilor, societății civile, cetățenilor, cercetătorilor, reprezentanților guvernului.

IRCEM a fost desemnată să mai organizeze astfel de evenimente în Ucraina, Bulgaria și Republica Moldova. Tematica lor cuprinde sănătatea solului, inovatori agroalimentari, monitorizarea afacerilor, administrarea terenurilor industriale, mediul urban și forestier. Organizația se va implica prin materiale de instruire în vederea înscrierilor de proiecte; cursuri și sesiuni online pentru abordarea problemelor cheie; platformă digitală de sprijin din partea experților; facilitarea colaborării transregionale dintre laboratoarele vii.

Scopul NATI00NS în cadrul misiunii „A Soil Deal for Europe” este să identifice și să pregătească părțile interesate, regionale și naționale, pentru a concretiza cele 100 de laboratoare vii în vederea tranziției către soluri sănătoase. NATI00NS acționează ca mesager al Misiunii “Soluri sustenabile” prin creșterea gradului de conștientizare a părților interesate.

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Cetatea Piatra Șoimului din Peștiș, urmează a fi restaurată cu fonduri PNRR

Articolul următor

Startup-uri din toată țara la Techstars Startup Weekend Oradea

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share