Concursurile de arhitectură pentru proiectele publice și participarea cetățenilor în luarea deciziilor locale au intrat în atenția Comisiei Europene (CE), ne-a mărturisit secretarul de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). A fost cel mai înalt reprezentant al României la Forumul European al Orașelor (FEO), din Italia.
Cum stă România la rata de absorbție a fondurilor UE?
Se lucrează la ultimele plăți pentru programele finanțate din perioada 2014-2020, avem un stadiu de 70% al absorbției și se iau măsuri la nivelul MIPE pentru a evita o decomitere (pierdere, n. red.) a fondurilor europene. Vedem o țintă minimă de 95% absorbție a fondurilor UE, însă facem eforturi să ne apropiem de 100%, pentru perioada 2014-2020.
În actualul exercițiu financiar cum ne mișcăm?
Lucrăm la deschiderea apelurilor de proiecte pentru perioada 2021-2027. Avem acum și un calendar, iar anul acesta ne propunem să lansăm peste 400 de apeluri de proiecte finanțate din fonduri UE. La nivel național avem o alocare de 46 miliarde euro prin politica de coeziune și aproape 30 de miliarde prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Politica de coeziune este împărțită în 16 programe, opt naționale și opt regionale. E pentru prima dată când cele regionale sunt descentralizate. Avem opt regiuni autorități de management care derulează Programul Regional 2021-2027 cu semnarea contractelor direct la nivelul fiecăreia, fără a mai fi nevoie să fie implicat MIPE. Decizia a fost salutată și de Comisia Europeană (CE) pentru că, pe lângă faptul că se transferă puterea către regiuni, la nivel local, e și o măsură de simplificare a procesului de absorbție. Beneficiarii de fonduri UE au ocazia să lucreze direct la nivel regional, fără să mai fie nevoie să vină la București pentru a semna contracte sau a semna acte adiționale.
De la duba cu acte, la aplicația online pe 15 pagini
Reușiți să reduceți birocrația? Se mai vine cu duba cu hârtii la MIPE?
Facem eforturi permanente pentru a simplifica procedura de absorbție. Eu am lucrat la două ghiduri pe care le vom lansa în dezbatere publică. Vor fi cele mai scurte pentru întreprinderile mici și mijlocii, pe numai 15 pagini. Se lucrează și la simplificarea sistemului platformei de depunere a proiectelor europene. Toate se vor depune online, digital. Încercăm să implementăm o declarație unică, prin care se confirmă că solicitantul îndeplinește toate criteriile pentru a obține fonduri UE. Doar cei care câștigă proiectele, în urma evaluării tehnice și financiare, vor fi solicitați pentru documente ce nu pot fi verificate prin proceduri de interoperabilitate a bazelor de date. Pe baza declarației unice vor intra în evaluarea tehnică și financiară, apoi direct în contractare. Eliminăm o etapă: precontractarea. În paralel pregătim noua platformă online MySMIS, ce va fi funcțională din 16 mai, un pas înainte într-un proces mai simplu de absorbție a fondurilor UE.
V-am văzut la multe întâlniri în teritoriu. Care sunt fruntașii și codașii?
Avem cam aceiași campioni ai fondurilor UE, deja consacrați, însă observ un nivel de pregătire și de maturitate a proiectelor mai mare decât în exercițiile financiare trecute, 2007-2013 sau 2014-2020. Nu numai autoritățile locale, ci și companiile, universitățile sau organizațiile nonguvernamentale știu exact ce au de făcut pentru a absorbi fonduri UE. Deja dețin un pachet inițial pe care îl pregătesc pentru a depune proiectele de îndată ce apelurile se lansează. Un risc ar fi faptul că li se suprapun mai multe programe de finanțare. Poate fi și un lucru foarte bun, dar pentru beneficiari e extrem de dificil de gestionat. Pe PNRR s-au semnat peste 6.000 de contracte cu autoritățile locale în domenii ca eficiența energetică a clădirilor publice și rezidențiale, mobilitate urbană, infrastructură verde. Să nu uităm că pentru unele autorități publice locale există și programul Anghel Saligny, finanțat la nivel guvernamental. În 2023 se lansează 400 de apeluri de proiecte, deci un efort considerabil care trebuie făcut. În fiecare săptămână se mai lansează un apel; de aici marea întrebare asupra capacității de a depune și mai ales de a implementa toate aceste proiecte. Din experiența mea, autoritățile locale au o capacitate mai bună decât cele naționale.
Clujul mai are de lucrat la transparență
Ce le recomandați primarilor, șefilor de județe pentru a obține finanțări europene?
Încercăm să nu mai punem reguli în plus de la nivel local. Adică luăm regulile din regulamentul european care trebuie respectate și pe urmă nu mai aducem o birocrație suplimentară, cum s-a întâmplat în trecut. Dacă proiectul este autorizat, are toate avizele, respectă toate cerințele din partea finanțatorului, ministerului sau autorităților de management care gestionează programele, n-ar trebui să le mai cerem acte suplimentare odată ce ele sunt verificate printr-un sistem stabilit conform legii. Deci proiectele finanțate din fonduri UE n-ar trebui să fie, ca parcurs, diferite de cele finanțate de la bugetul local sau național.
Clujul cum stă la atragerea de fonduri UE?
M-am uitat pe o statistică pentru Programul Regional Nord-Vest. Județul și Cluj-Napoca stau foarte bine, însă sunt și alte autorități cu multe proiecte – Câmpia Turzii, Turda, Dej. Inclusiv la Gilău, unde am avut mai multe vizite, se semnează o mulțime de proiecte. Primarii sunt foarte concentrați pe finalizarea proiectelor actuale, pregătirea de noi proiecte și semnarea de contracte de finanțare. Clujul rămâne un campion și un model de bune practici la nivel național în perspectiva absorbției fondurilor UE.
Spuneați, la Torino, că vreți să generalizați proiecte pornite de la Cluj.
Centrul de Inovare și Imaginație Civică (CIIC) este deja apreciat la nivel european. Vedeți că aici s-a discutat foarte mult despre conceptul de Noului Bauhaus European (NBE), care cuprinde și guvernanța participativă. Chiar dacă a fost lansat în 2017, CIIC tocmai asta a făcut la Cluj: a implicat experți, universități, cetățeni simpli interesați de proiecte, încercând să stabilească un standard de transparență, prezentare publică, dezbatere a proiectelor. E drept că mai e mult de lucrat – prea multă transparență n-a stricat niciodată. Aceste eforturi trebuie să continue la nivelul Clujului și mai ales național. Trebuie preluată această practică deoarece contribuie la creșterea calității proiectelor publice și implică mai multă lume care, cu bună-credință, încearcă să contribuie la cum să arate orașul, ce politici publice să fie implementate.
Puncte în plus pentru proiectele cu competiții de arhitectură
Mulți primari din țară vor să organizeze concursuri de arhitectură pentru proiectele publice.
Chiar CE s-a arătat interesată de acest instrument al concursurilor internaționale de soluții de proiectare de la Cluj, sugerând Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest ca proiectele derulate sau pregătite cu ajutorul acestor competiții să primească punctaje suplimentare. Cine a mers pe această procedură care asigură calitate în domeniul proiectării primește punctaj în plus și are un avantaj în competiția pentru fondurile UE. Lucrez cu Ordinul Arhitecților din România și cu alți colegi din ministere pentru a promova această practică la nivel național. Poate chiar să finanțăm concursurile de soluții pentru a avea proiectele publice de calitate – o asistență tehnică pe care am putea să oferim beneficiarilor pentru a pregăti concursurile. Asta zice și NBE: dacă nu facem proiecte foarte bine gândite, peste 5-10 ani trebuie să revenim, să le reparăm, să le reluăm. Dacă mizăm pe calitate, gândire participativă, experți, mai mulți stakeholderi, proiectele pot să reziste în timp și să contribuie la o calitate a vieții mai bună. Am observat că tot mai multe autorități preiau acest model: Timișoara, București, Constanța – concurs de soluții pentru amenajarea plajelor de pe litoral.
Clujul se află printre cele 53 de orașe pilot selectate din Europa pentru a accelera neutralitatea climatică până în 2030.
Am discutat aici, la Cities Forum, cu primari din orașe ale Europei care fac parte din această Misiune a orașelor inteligente și neutre climatic în ideea de a gândi mai multe oportunități de finanțare pentru a susține succesul acestui demers la nivelul UE. Sunt 360 milioane euro pregătite prin programul Orizont Europa pentru 100 de orașe inteligente, dar suntem conștienți că e nevoie de o finanțare a planurilor de investiții, astfel încât în 2030, când tragem linia, să fie îndeplinite obiectivele privind clima convenite în aceste contracte municipale cu CE. Am spus, la FEO, că și guvernul, nivelul național și nivelul regional trebuie să își să aducă propria contribuție la succesul Misiunii. Deci să identificăm, la nivel regional, surse de finanțare pentru a finanța complementar acest plan de investiții ca să devenim neutri climatic. La MIPE lucrăm cu Ministerele Mediului, Dezvoltării, Cercetării pentru a crea un hub național, o Misiune în oglindă la nivel național și a sprijini cele trei orașe (Cluj-Napoca, Suceava, București – Sectorul 2, n. red.) ce fac parte din Misiunea de la nivel european. Dar și pentru a sprijini alte orașe care vor să meargă în această direcție, a neutralității climatice și, până la urmă, a adoptării Pactului Verde European la nivel local.
Călin POENARU
(Torino, Italia)
Cities Forum 2023
Evenimentul organizat de Direcția Generală Regio a CE s-a axat pe modul în poate fi îmbunătățită dezvoltarea urbană durabilă în UE și a inclus dezbateri, sesiuni participative, ateliere interactive. FEO este locul în care se face schimb de opinii cu privire la dimensiunea urbană a politicii de coeziune în UE pentru perioada 2021-2027. La această ediție s-a lansat Inițiativa Urbană Europeană, a fost explorat modul în care NBE poate fi utilizat pentru a face diferența în dezvoltarea locală și s-a dezbătut rolul orașelor în punerea în aplicare a Pactului Verde European. Au luat cuvântul 30 reprezentanți din toate nivelurile de guvernare și politică din Europa, din orașe de toate dimensiunile. 750 de participanți au fost prezenți, din 26 de state ale UE, dar și din America Latină sau Canada. Printre aceștia s-au numărat entități care promovează dezvoltarea urbană integrată și durabilă: 130 de orașe, ministere, regiuni, organizații umbrelă și nonguvernamentale, tineri activiști. Orașul italian Torino a câștigat dreptul de organizare al Cities Forum în urma unui proces de selecție dintre 19 localități europene.
