Cercetătorul creditat cu șanse la câștigarea Premiului Nobel a devenit Doctor Honoris Causa al Universității de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu (UMFIH).
Prof. dr. Sergiu Paşca, de la Universitatea Stanford din California (USC) – SUA, a explicat, pentru Transilvania Business, felul în care pot avea succes startup-urile de eHealth. “Este minunat că apare o simbioză între tehnologie și medicină; fiind în California, aud tot mai mult de la cei care lucrează în Silicon Valley despre aceste eforturi care se depun aici. Exact așa ar putea să fie și pentru cercetare.
Am putea transforma Clujul și Transilvania într-un loc de excelență pentru cercetarea biomedicală. Pentru industria IT ar fi mai ușor – nu ai nevoie de atâta infrastructură când dai drumul unui startup. Pentru cercetarea biomedicală însă avem nevoie de mai multă asemenea infrastructură. Totuși văd, de fiecare dată când vin acasă, că România se îndreaptă către direcția potrivită”, ne-a explicat savantul româno-american.
De altfel, el a fost asaltat, după ceremonie, de mai mulți tineri fondatori de business-uri de eHealth la Cluj, români și străini, inclusiv participanți la competiția de profil Innovation Labs, cărora le-a împărtășit experiența sa în domeniul în care activează.
Ce a spus Sergiu Pașca la UMFIH
- În urmă cu 20 de ani, ca student în anul I la Cluj, nu mi-aș fi putut imagina că voi sta aici astăzi și voi putea împărtăși cercetările laboratorului meu din cealaltă parte a lumii.
- Cercetarea din România are nevoie, în afară de finanțare, de cât mai mulți tineri care să se pregătească în afară și să se întoarcă. Sunt modelele de succes prin care Coreea de Sud și Japonia și-au refăcut astfel cercetarea în ultimii ani. Este important ca studenții să aibă modele externe în cercetare pe care să le aplice aici. Din fericire, astăzi sunt mai multe mecanisme de finanțare în Uniunea Europeană.
- Să încurajăm studenții să își pregătească doctoratele, studiile postdoctorale în străinătate, apoi să revină în România, unde să își construiască laboratoarele lor. Sunt foarte mulți colegi din Europa, la Stanford, care abia așteaptă să se întoarcă în țara lor. Mă voi întoarce și eu la un moment dat, însă nu acum.
- Impactul inteligenței artificiale (AI) va fi unul pozitiv, vedem deja o serie de diagnostice, mai ales în contextul în care informația biomedicală s-a extins enorm în ultima perioadă. Sunt un optimist, cred că în ultimă instanță, AI va contribui la cercetarea biomedicală și va fi folosită în practica din clinică.
- Mecanismele bolilor psihiatrice încă nu sunt cunoscute la nivel molecular, deși terapiile curative rezultă din studiile moleculare. Am văzut, în ultimele decenii, cum mai multe forme de cancer pot fi realmente vindecate ca urmare a utilizării biologiei moleculare. Acolo țesutul este ușor disponibil, nu și organul de studiu pentru psihiatrie, nici nu ar fi, din punct de vedere etic. Laboratorul meu a lucrat intensiv în a dezvolta modele noninvazive care permit să studiem biologia acestor boli fără a utiliza țesut de creier de la pacienți. E doar începutul, pe viitor psihiatria va fi ancorată în biologie, vom avea o psihiatrie moleculară.
- Pentru bolile psihiatrice dar și pentru altele, organoizii se pot folosi la testarea medicamentelor pentru cancer, vom vedea tot mai mult aceste modele celulare umane folosite în clinică. Putem construi în mod neinvaziv celule ale creierului sau alt organ, iar apoi, în loc să testăm direct pe pacient, să construim în laborator modele înainte de a le aplica pacientului. Încă nu suntem încă în măsura de a translaționa în clinică, dar probabil că aceasta este direcția în care ne vom îndrepta.
Și-a făcut propriul laborator, ca elev
„Sergiu este cel mai bun student pe care l-am avut în întreaga mea activitate didactică. S-a născut la Cluj, la Aiud, unde a făcut liceul, și-a amenajat propriul laborator de chimie. A absolvit UMFIH în 2007, s-a stabilit peste Ocean, dar a păstrat mereu legătura cu noi. La catedra de biochimie de la UMFIH a studiat prezența unor tulburări metabolice la pacienții cu autism, apoi și-a continuat studiile în Germania și SUA, unde a fost preocupat de identificarea mecanismelor care produc autismul sau schizofrenia.
Decernarea acestui titlu o considerăm drept o binevenită răsplată pentru activitatea sa, fiind totodată o mândrie pentru noi toți, ca școală medicală clujeană, comunitate academică și colegi deopotrivă. Sperăm că realizările sale îi vor inspira pe mai tinerii noștri colegi și studenți să își urmeze visurile, să fie îndrăzneți, muncitori și curajoși”, a menționat rectorul UMFIH, Anca Buzoianu.
“Am avut ocazia să îl vizitez pe Sergiu chiar la laboratorul său din California. El reprezintă România la cel mai înalt nivel mondial, fiind pe lista celor mai influenți oameni de știință din lume. Sunt convins că, într-o zi, ne vom putea mândri cu un român câștigător al Premiului Nobel”, a transmis Sebastian Burduja, ministrul cercetării, inovării şi digitalizării. Un alt mesaj a fost adresat, la ceremonie, de preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop.
Prelegere despre studiile pe șoareci
În cadrul evenimentului, Pașca a susținut o prelegere în cadrul căreia a prezentat cele mai noi cercetări din cadrul laboratorului de la USC. A explicat etapele și rezultatele studiului său, publicat anul trecut în revista Nature, care a demonstrat că organoizi care imită creierul uman pot fi transplantați în cortexul cerebral al șoarecilor.
Organoizii transplantați au căpătat proprietăți mai complexe decât cei in vitro, au răspuns la anumiți stimuli, chiar au influențat comportamentul rozătoarelor. Metoda rezolvă una dintre principalele probleme ale cercetării bolilor neuropsihiatrice cu organoizi sau sferoizi – faptul că aceștia nu puteau fi integrați cu alte circuite care controlează comportamentul, oferind o imagine limitată asupra mecanismelor patologice ale bolilor neuropsihiatrice.
România > Germania > SUA
Sergiu Pașca este medic, om de știință și profesor de psihiatrie și științe comportamentale la USC, fiind considerat drept un lider internațional în neuroștiințe și celule stem. A fost inclus de cotidianul The New York Times pe lista sa de vizionari în medicină și științe, iar The Week, între cele mai relevante 10 performanțe științifice la nivel mondial din 2022.
Activitatea sa este orientată înspre înțelegerea legilor fundamentale ce guvernează dezvoltarea și funcționarea creierului uman, identificarea mecanismelor moleculare care duc la boli neuropsihice ca autismul și schizofrenia. Laboratorul său a dezvoltat metode care permit crearea, din celule stem, de țesut tridimensional nervos funcțional uman și lucrează la noi descoperiri în neuroștiințele fundamentale și clinice.
La Facultatea de Medicină și-a desfășurat activitatea de cercetare la Catedra de biochimie, sub îndrumarea mentorului său, conferențiarul Maria Dronca, publicând mai multe articole cheie în reviste internaționale. A demonstrat, pentru prima dată, prezența unor anomalii metabolice și enzimatice la pacienții cu autism.
Pașca a fost primul laureat al Premiului de cercetare pentru studenți acordat de UMFIH. În perioada studenției a efectuat studii la Institutul Max Planck pentru Cercetări în Domeniul Creierului din Frankfurt (Germania), unde a studiat funcția cortexului vizual cu metode de electrofiziologie și la Universitatea Nebraska (SUA), unde a aprofundat studiile de metabolism în autism.
Un an mai târziu a fost acceptat la studii postdoctorale – fără a avea doctorat – la USC, cu o bursă postdoctorală din partea International Brain Research Organization, acordată cu distincția Outstanding. În timpul studiilor postdoctorale în laboratorul lui Ricardo Dolmetsch de la Stanford, a dezvoltat unele dintre primele modele celulare cu celule stem pluripotente induse cu scopul de a identifica fenotipurile celulare asociate unor tuburări neuropsihice, precum Sindromul Timothy şi Sindromul Dravet.
El este directorul fondator al primului program de Organogeneză a Creierului Uman de la USC, unde a parcurs toate etapele ierarhice în calitate de cadru didactic. Are o activitate științifică, recunoscută la nivel mondial, cu articole publicate în reviste de prestigiu: Nature, Science, Neuron, Cell, Life Sciences, Genome Medicine, Journal of Cellular and Mollecular Medicine.
