După un început de an mai ezitant din punct de vedere pluviometric, luna aprilie a adus în mai toată țara ploi ce au redat speranța în culturile de toamnă.
Dar odată cu ploile, evident crește și riscul de apariție al bolilor, iar de această dată riscul se concretizează, fie că vorbim de făinare și rugini la cereale sau de Sclerotinia la rapiță, impactul cu siguranță va fi unul vizibil.
Sclerotinia sclerotiorum – Putregaiul alb este boala ce poate aduce cele mai multe pierderi productive și mai grav, nu doar pentru cultura actuală, ci și o infectare cu scleroți pe viitor, ce va crea presiune pentru culturile cu aceeași sensibilitate, precum floarea soarelui, soia, lucernă, mazăre, iar în foarte multe cazuri, unde rotația este deficitară, chiar rapița.
Ciuperca rezistă în sol sub formă de scleroți 5-6 ani. Primăvara, din scleroți apar apotecile (discuri de culoare bej de forma unor ciuperci care apar la suprafața solului, care eliberează sporii în atmosferă). Cu 10 zile înainte de înflorire, se pot observa în lan apotecile. Sporii produși de apotecii nu pot infecta direct frunzele sau tulpinile.
Au nevoie de un substrat alcătuit din petale moarte sau altă sursă de materie organică pentru a germina, crește şi penetra țesuturile plantelor de rapiţă. Sporii sunt viabili 21 de zile şi pentru a infecta plantele au nevoie de umiditate provenită din ploi sau rouă, care să mențină umede frunzele sau tulpinile timp de 2 – 3 zile.
La 8-10 zile de la înflorire, când petalele încep să cadă, se produce și infecția frunzelor: petalele cad pe frunze și rămân la suprafața acestora, de unde miceliul ciupercii colonizează limbul frunzei, apoi pețiolul, și în final tulpina, unde formează un manșon alb.
De cele mai multe ori se observă la baza tulpinii, imediat deasupra solului, zone cu aspect de „opărit” (țesut decolorat care pare a fi îmbibat cu apă) care se acoperă, pe vreme umedă sau la densități mari, când baza plantelor se usucă mai greu, cu o pâslă albă, cu aspect vătos – miceliul ciupercii. In această pâslă se formează corpuri mici, negre, tari – scleroții ciupercii.
Scleroții pot fi găsiți şi în interiorul tulpinii, dacă se efectuează o secțiune longitudinală la nivelul zonei atacate. După formarea manșonului de păslă, țesuturile tulpinii sunt distruse, iar planta nu mai este aprovizionată cu apă deasupra locului în care s-a manifestat atacul pe tulpină.
Boala trece ușor de la o planta la alta prin miceliul alb vătos. Din această cauză, plantele atacate se îngălbenesc și se ofilesc. Pe silicvele formate, atacul se manifestă prin prezența manșonului alb, caracteristic. In urma atacului, silicvele se decolorează și se pot deschide prematur.
Cea mai puternică metodă pentru a putea controla acesta boală, o reprezintă rezistența genetică, iar în urmă cu 3 ani compania Corteva Agriscience a adus pe piață singurul hibrid cu rezistență la Sclerotinia, PT303 prin brandul Sclerotinia Protector, care va face diferența în câmpurile fermierilor anul acesta. Desigur, rezistenţa genetică nu trebuie confundată cu imunitatea, ea trebuie ajutată de rotația culturii și de tratamente chimice.
Prin urmare, fermierii din România au un aliat în lupta cu această boală periculosă: PT303, hibridul cu cel mai ridicat potențial de producție, care oferă fermierilor șansa de a rupe ciclul de înmulțire al acestei boli și de infestare a solului cu scleroți. Pentru acei fermieri care doresc producții record și nu pot realiza o rotație corespunzătoare, cea mai bună șansă la producții record o reprezintă hibridul PT303 Sclerotinia Protector.
Andrei Ciocoiu, Category Marketing Manager Seeds – Corteva Agriscience România și Moldova
