Întregul proiect, pe 21 km, care cuprinde 19 de stații, se ridică la valoarea de 2,2 miliarde de euro.
“Construirea primei magistrale de metrou din afara Bucureștiului este un proiect în valoare de 9 miliarde de lei, fără taxa pe valoarea adăugată, finanțat parțial prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care va transforma municipiul Cluj-Napoca și comuna Florești în localități moderne.
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) asigură majoritatea finanțării, dar Primăria Cluj-Napoca (PCN) are datoria să deruleze eficient proiectarea și execuția celor 21 km ai liniei de metrou ușor care va fi construit în zona metropolitană.
Asocierea de proiectanți și constructori români și turci are la dispoziție 96 de luni pentru definitivarea întregului proiect. Vor fi construite în prima etapă (prin PNRR) 9 stații și un depou, pe o distanță de 9,1 km pe traseul Sfânta Maria – Europa Unită.
Lucrările la prima etapă trebuie finalizate până în august 2026, pentru ca ulterior să se poată intra în cea de-a doua etapă (finanțată de MTI din alte fonduri) care vizează lucrări la alte 10 stații pe traseele Țara Moților – Sfânta Maria (7 stații, 8,8 km) și Piața Mărăști – Muncii (3 stații, 3 km)”, a precizat conducerea MTI.
În Cluj, ca în Dubai
La ceremonia de semnare a contractului pentru proiectarea și execuția magistralei de metrou M1, din sala de sticlă a primărie clujene, au participat numeroase oficialități guvernamentale, europarlamentari, dar și managerii companiilor implicate în viitoarele lucrări.
“Subsidiare ale companiei noastre au câștigat un proiect similar de metrou în Dubai, cel mai mare de infrastructură de transport de acolo. Partenerii noștri, Arcada și Alstom, aceiași ca aici, au încheiat proiectul din Dubai și sunt gata să lucreze la aceeași calitate la Cluj. Ne angajăm în fața cetățenilor clujeni să asigurăm cea mai înaltă calitate și la termenele decise”, a spus Gurdal Yigitbași (foto dreapta), CEO al Gulermak.
“Este o asociere dintre o companie turcă, o sucursală din țara noastră a unei companii franceze, Alstom România, și o companie românească, Arcada. Alstom și Arcada au proiecte câștigate pe fonduri europene pentru modernizarea liniei de cale ferată Cluj-Napoca – Episcopia Bihor. Cu alte cuvinte, un consorțiu de companii serioase, care sunt convins că se vor ține de termenele asumate și de termenii contractului.
Ca bănățean, timișorean sunt invidios pe clujeni pentru că administrația de aici a știut să pună în PNRR proiecte importante pentru zonă. Când se vorbea de metrou, mulți spuneau că este un film științifico-fantastic, dar iată că lucrurile sunt puse acum în practică. Mi-aș dori ca și administrația din Timișoara să facă așa ceva, poate învață pe viitor să se uite la cei cu experiență mai mare care reușesc să facă proiecte de anvergură”, consideră ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu (foto dreapta).
“Atenție, se deschid ușile!”
“Se lansează un proiect în România, primul în ultimii 30 de ani de asemenea valoare și însemnătate, în al doilea oraș din țară care va avea metrou. Clujul s-a făcut remarcat la nivelul întregii Europe, în diferite analize găsim acest oraș ca unul în care calitatea vieții, evoluția economică se ridică la nivelul standardelor din țările dezvoltate. Noi doar am sprijinit un proiect al autorităților locale. Ne-am dat seama, cu acest proiect, cât de importantă este coordonarea între autoritățile locale și centrale.
Privind filmul de prezentare a metroului, la un moment dat se auzea mesajul “Atenție, se închid ușile!”. Acum, în Primăria Cluj-Napoca, se deschid ușile, apare o cale de urmat, un standard și pentru alte administrații de pe tot teritoriul României. Acest proiect a fost foarte așteptat de locuitorii din Cluj-Napoca, dar și de locuitorii celei mai mari comune din țară, Florești.
Sunt convins că mulți poate nu au mai crezut în el; au apărut probleme când inițial au fost calculate anumite costuri, iar după crizele pandemică, energetică, prețurile au crescut foarte mult. Am avut însă capacitatea să modificăm legislația în vigoare pentru adaptarea costurilor de proiect în funcție de evoluția prețurilor la materiale, manoperă”, a spus premierul Nicolae Ciucă.
Ce a văzut premierul de la aeroport la primărie
“Metroul nu e doar o măsură de fluidizare a traficului, am văzut pe drum, de la aeroport la primărie, că la Cluj-Napoca explozia de potențial și oportunități în domenii diferite – tehnologia informației, dezvoltări imobiliare, producători de echipamente și piese pentru industria auto – a atras ca un magnet nu numai investitori, ci și oameni care au găsit locuri de muncă, o calitate a vieții superioară față de alte oferte din țară, chiar din străinătate. Nu de puține ori, discutând cu parteneri din străinătate, am constatat că mulți vorbesc despre potențialul Clujului.
Metroul este o necesitate și de aceea am considerat că e normal să venim în sprijinul autorităților locale pentru a concretiza acest proiect. Acesta face parte din transportul nepoluant, unul dintre obiectivele României și Uniunii Europene. Este și un proiect unde se vor consolida mai multe locuri de muncă bine plătite, fiind o companie românească în consorțiu, care va asigura predictibilitate, continuitate, fiind prevăzut până după 2030”, a menționat prim-ministrul.
3 din 6 mari proiecte, cu finanțarea asigurată
“Munca noastră din 2020 dă rezultate, atunci, ca ministru al transporturilor, am decis să descentralizăm marile proiecte de investiții în infrastructură, să dăm posibilitatea administrațiilor locale care sunt capabile să le implementeze să o facă, iar Guvernul României, prin MTI, să asigure finanțarea. Aceasta este descentralizarea adevărată în proiectele de infrastructură.
Atunci am realizat un plan investițional pentru infrastructura de transport 2020-2030, cu posibilitatea de prelungire până în 2050, iar în Guvern am discutat cu primarul Emil Boc care ar fi principalele obiective pe care le vizează în viitorii 20-30 de ani.
Erau șase obiective mari, trei sunt cu finanțare asigurată azi din PNRR: Autostrada Transilvania, magistrala 1 de metrou, calea ferată Cluj-Napoca – Episcopia Bihor, inclusiv modernizarea și sistematizarea circulației pe o zonă foarte circulată și aglomerată din oraș, Tăietura Turcului.
Celelalte trei proiecte sunt calea ferată Cluj-Napoca – Teiuș, trenul metropolitan și centura metropolitană. Toate cele șase proiecte aveau finanțarea asigurată, de minimum 6 miliarde de euro. Suntem bucuroși că primele trei au finanțare, îmi doresc să fim împreună și să le vedem pe toate cele șase proiecte implementate”, a spus Lucian Bode, ministrul afacerilor interne.
Prima cursă a metroului, peste opt ani
“Este cel mai mare proiect de infrastructură din istoria Clujului, unul de 2,2 miliarde de euro proiectarea și execuția, care acoperă 19 stații și 21 km. Avem o hartă care surprinde proiectele majore de la Cluj: metrou, centură metropolitană și tren metropolitan, cu coroborarea lor pentru dezvoltarea economică și socială a Clujului.
De la capătul Floreștiului, localitate cu 70.000 de locuitori, metroul ajunge la Podul IRA, unde se întâlnește cu trenul metropolitan, iar apoi prin această conexiune intermodală, cu trenul se ajunge la aeroport. De la Podul IRA, metroul se bifurcă spre Bd. Muncii și pe Sopor, până la stația Europa Unită.
Pe aceeași hartă se găsește centura metropolitană, din care un tronson mic de la Spitalul Regional de Urgență, Cluj-Napoca – Florești se află acum în licitație. Doar pe această axă 70.000 de mașini erau înregistrate zilnic în 2017, gândiți-vă câte sunt acum.
Configurația acestui teritoriu nu permite altă soluție viabilă și prezentată de specialiști decât metroul pentru a face față dezvoltării economice și mobilității de care avem nevoie. În 2031, anul de punere în funcțiune a metroului, vom avea 164.000 de călători pe zi, mai puțin cu 29.000 de mașini în oraș, iar într-un an elimină emisii poluante în echivalentul a jumătate de milion de copaci plantați”, a spus primarul Emil Boc.
Asocierea Gulermak a fost desemnată drept câștigătoare a licitației deschise pentru proiectarea și execuția lucrărilor de infrastructură (structură de rezistență, cale de rulare, finisaje, sisteme de instalații, automatizare trafic, racordare alimentare cu energie electrică) la magistrala I de metrou Cluj. Oferta câștigătoare a fost de 9,05 miliarde de lei (fără TVA): execuție – 8,6 miliarde, proiectare – 398 milioane.
Prima fază prevede nouă stații în reședința de județ, între cartierele Mănăștur și Sopor, pe 7,5 km. Întregul traseu de metrou ușor, pe șine, include 19 stații subterane, cu prelungiri ulterioare spre Florești, respectiv Bd. Muncii. În proiectul inițial era inclus și un tren metropolitan pe relația Baciu – Apahida – Bonțida.
Întâmpinat cu huiduieli de profesori
Vizita la Cluj a premierului a avut și momente mai puțin festive. Sindicatul Liber al Învățământului Preuniversitar Clujean (SLIPC) a organizat, peste drum de primărie, o manifestație de protest. Ciucă a fost de acord să discute cu liderii sindicali, însă a spus că deocamdată nu poate să promită majorări salariale. La rândul său, președintele SLIPC, Lucia Cojocaru, a apreciat disponibilitatea la dialog a premierului, dar a accentuat că, în lipsa creșterilor salariale, de la 1 iunie profesorii vor intra în grevă generală.
