Din data de 14 iulie 2023, a intrat în vigoare legea care reduce TVA de la 19% la 5% la comerțul cu trunchiuri de lemn, butuci, vreascuri, ramuri, etc., folosite pentru încălzire. Reducerea se aplică și pentru rumeguș, deșeuri și resturi de lemn aglomerate sub formă de pelete din lemn, brichete din lemn, dar și celor sub formă neaglomerată – rumeguș, deșeuri și resturi de lemn.
De această reducere beneficiază atât persoanele fizice, cât și cele juridice, inclusiv școlile, spitalele, unitățile de asistență socială sau dispensarele. Beneficiarii trebuie doar să pună la dispoziția furnizorilor declarații pe propria răspundere că lemnul sau produsele din lemn sunt destinate încălzirii.
Potrivit Asociației Forestierilor din România (ASFOR), modificarea TVA era mai mult decât necesară în condițiile în care peste 3 milioane de gospodării din țară se încălzesc cu lemne de foc sau produse derivate din lemn. Era necesară și pentru echilibrarea comerțului cu aceste produse după reducerea TVA la 5% pentru lemnul de foc, aprobată la sfârșitul anului trecut.
Nu în ultimul rând, această măsură sprijină fiscalizarea reală a comerțului cu lemn și produse de lemn pentru încălzire, descurajând specula. Așa cum am mai spus, forestierii de bună credință au reclamat existența unor adevărate rețele de distribuție a lemnului de foc fără nicio formă fiscală.
Reducerea TVA este binevenită
În repetate rânduri, ASFOR a subliniat necesitatea unei abordări complete și unitare a legiferării sectorului forestier și de prelucrare primară a lemnului. Această modificare legislativă, care reduce TVA la produsele din lemn folosite pentru încălzire, este rezultatul crizei economice și energetice în care trăim de câțiva ani.
„Statul român nu și-a asumat o viziune și nu a dezvoltat o strategie de ansamblu care să definească liniile de dezvoltare a sectorului, mai ales în condițiile în care producem 3,5-4% din PIB, avem resursă din belșug și țările dezvoltate își sprijină tot mai mult economiile naționale pe lemn. Statele dezvoltate susțin atât managementul durabil al pădurilor, cât și sectoarele economice în care crește importanța și volumul lemnului folosit. Acestea investesc nu doar în sisteme de monitorizare, ci și în cercetare și producție. Am prezentat sute de exemple în acest sens: de la cartiere de case din lemn până la zgârie-norii și sălile polivalente construite din lemn, de la performanțele din industria celulozei până la bateriile auto din lemn, de la camioanele electrice pentru transportul buștenilor, până la finanțarea corectă a înzestrării sectorului cu utilaje și echipamente performante și prietenoase cu mediul, sau o banală lege care să permită evaluarea și recoltarea resturilor de exploatare din parchete, resturi de exploatare ce se estimează a fi de cca. 2-3 milioane mc/an. Exemplele sunt nesfârșite”, susține Dumitru Muscă, președintele ASFOR.
Prin documentul de viziune „România Verde în 10 pași”, ASFOR a propus o astfel de abordare integrată. Sectorul forestier românesc are capacitatea de a-și crește contribuția la dezvoltarea economiei naționale și are maturitatea necesară să participe la elaborarea unei viziuni integrate pentru tot ce înseamnă pădure și lemn, de la plantarea de puieți, până la valorificarea superioară a lemnului românesc.
