Laureată a Galei Mureșul Medical – Premiile Zi de Zi, Prof. Univ. Dr. Rodica Bălașa conduce una dintre cele mai performante clinici de neurologie din România – Secția Clinică Neurologie I din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș. În același timp, își dedică timpul și studenților, masteranzilor și doctoranzilor, ca prorector și director CSUD al Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie “George Emil Palade”. Despre o viață dedicată medicinii, Prof. Dr. Rodica Bălașa ne-a vorbit în interviul pe care ni l-a acordat, amintindu-ne cât de important este să prețuim sănătatea.
Sunteți de profesie medic neurolog, ce v-a atras spre această specializare și cum a evoluat neurologia de la începuturile carierei dvs. până astăzi?
Prof. Univ. Dr. Rodica Bălașa: Am devenit medic neurolog din anul 1996, în urma unui examen de rezidențiat în care am avut o poziție fruntașă, astfel încât puteam alege orice specialitate. Am ales neurologia pentru că e o specialitate grea, însă extrem de logică, în care relația cauză-efect e foarte clară. Lucrurile precise întotdeauna m-au atras în viață și m-am ferit de lucruri interpretabile sau neclare.
Evident că neurologia s-a schimbat din anul 1996 din mai multe puncte de vedere.
Cel mai important mi se pare faptul că profilul pacientului neurologic este mult schimbat. Din păcate, boli cum sunt accidentele vasculare cerebrale, care atunci când am început eu neurologia debutau în general după vârsta de 65 de ani, acum debutează la pacienți mult mai tineri.
Același lucru pot să-l spun la profilul pacientului cu neoplazii. Vârsta de debut a neoplaziilor în ultima decadă a coborât cu cel puțin 10 ani, pacienții venind la noi cu complicații neurologice ale unei neoplazii sau cu neoplazii primare ale sistemului nervos, însă în stadii din ce în ce mai avansate, ceea ce ar trebui să ne dea de gândit să implementăm mai proactiv programe naționale de prevenție a cancerelor. Același lucru e valabil și în cazul accidentului vascular cerebral, pentru că tratamentul acestor patologii, deși este posibil, rata de succes este limitată și, ca regulă, pacientul neurologic după debutul unei boli rămâne cu un anumit handicap. Restitutio in integrum în bolile neurologice, din păcate, sunt o excepție și nu sunt regula. Acest lucru se datorează faptului că sistemul nervos nu se mai regenerează ca alte sisteme, ca alte organe, cum este ficatul, astfel încât cel mai bun tratament al unei boli neurologice este prevenirea debutului acesteia.
Din alt punct de vedere, lucrurile au evoluat bine din 1996 până astăzi, în sensul că accesul nostru la investigații paraclinice a crescut foarte mult și aici pun pe primul loc imagistica sistemului nervos central, unde aparatură din ce în ce mai performantă este la dispoziția noastră pentru a diagnostica anumite boli neurologice, dar și a urmări evoluția acestor boli neurologice sub tratamentul nostru. Dar pe lângă imagistică care, de fapt, este una dintre preocupările mele esențiale, dându-mi doctoratul în imagistica prin rezonanță magnetică nucleară în scleroza multiplă și nevrita optică retrobulbară, în ultima decadă, numărul de investigații paraclinice privind bolile autoimune ale sistemului nervos, investigații atât din ser, cât și din lichidul cefalorahidian au crescut și, nu în ultimul rând, evaluarea prin electromiografie a sistemului nervos periferic și a mușchilor striați ne-a permis creșterea numărului de pacienți diagnosticați cu patologii din această categorie. Ca o concluzie logică, raportat la creșterea numărului de pacienți diagnosticați, experiența clinicii noastre privind tratamentul acestor boli este foarte mare.
Un alt lucru care s-a schimbat este faptul că programele naționale au avut o dezvoltare foarte importantă în ultimii 10 ani, începând cu Programul Național de scleroză multiplă care a debutat în Târgu Mureș în anul 1999 și în care, în România, aveau acces doar 200 de pacienți. Acum, peste 5.800 de pacienți sunt tratați în cadrul acestui program național. Pe lângă Programul Național de scleroză multiplă, în Clinica de Neurologie pe care o conduc se desfășoară toate programele naționale din România privind afecțiunea și patologiile neurologice și aici vreau să menționez miastenia gravis, poliradiculonevrita acută sau cronică, demielinizantă, amiotrofia spinală, boala FABRI și foarte important acțiunile prioritare privind accidentul vascular cerebral.
Coordonați, de aproape 20 de ani, Secția Clinică Neurologie I din cadrul SCJU Târgu Mureș, cum s-a dezvoltat secția în această perioadă din punct de vedere uman și material? Care au fost cele mai mari provocări cu care v-ați confruntat în această perioadă și cum le-ați depășit?
Prof. Univ. Dr. Rodica Bălașa: Eu am preluat o clinică de neurologie care avea deja un renume național, iar într-o primă fază mi-a fost greu să apăr acest renume. Mult din munca mea am investit-o în acest deziderat și pot să spun că în ultimii 10 ani am crescut, împreună cu colegii mei, renumele Clinicii de Neurologie din Târgu Mureș între clinicile de neurologie din România.
Multe provocări au fost în acești ani, de la faptul că în anii anteriori existau anumite sincope în aprovizionare până la pandemia din ultimii 2 ani, care a fost pentru noi o schimbare a gândirii și o schimbare de abordare a pacientului neurologic, înțelegând că există posibilități de diagnosticare și prin recurgerea la telemedicină.
Îmi face o deosebită plăcere să spun că în acest interval de timp s-a înființat un nou compartiment în cadrul clinicii noastre, și anume Compartimentul de tratament acut al accidentului vascular cerebral, un compartiment care are 19 paturi. Din modestie nu am cerut 20 de paturi Ministerului Sănătății, 20 de paturi este numărul maxim care se acceptă la minister și m-am gândit că 19 paturi este un număr rezonabil. Trebuie să știți că peste 3.000 de pacienți sunt tratați anual cu accident vascular, dar nu numai în acut, ci și pacienți cu patologie cronică.
O altă provocare ar fi lipsa de personal cu care ne-am confruntat înaintea pandemiei. Pot să spun că pandemia a adus un lucru bun, a crescut numărul de angajări de personal medical, în principal personal mediu și auxiliar, astfel încât putem oferi pacienților noștri un confort din ce în ce mai mare și îngrijiri superioare în cadrul clinicii noastre.
Dacă ar fi să realizați un top al reușitelor dvs. ca medic, respectiv al premierelor Secției Clinice Neurologie I pe care o coordonați, care ar fi acestea?
Prof. Univ. Dr. Rodica Bălașa: Norocul mare în a stabili un top este că poate să aibă oricâte puncte, deci aș putea să fac un top 100, un top trei sau un top cinci. Sunt foarte multe lucruri cu care mă laud pentru că ele reprezintă munca colegilor mei zi de zi, cât și preocupările lor și ale mele în timpul liber privind Clinica de Neurologie I. Aș vrea să spun că aceste reușite sunt pe mai multe planuri. În primul rând, în plan academic putem spune că disciplina de neurologie care își desfășoară activitatea în cadrul Clinicii de Neurologie este foarte apreciată de studenții și rezidenții noștri, desfășurând activități de învățământ de tip stagiu, lucrări practice de înalt nivel, așa cum reiese din aprecierile pe care atât șefii noștri pe plan universitar, dar și studenții noștri le aduc clinicii noastre.
O altă reușită este din punct de vedere al performanțelor medicale, astfel încât în cadrul clinicii noastre a fost, de exemplu, înființat primul compartiment de plasmafereză cu un aparat de plasmafereză, care este în totalitate gestionat de colectivul clinicii noastre, la care am putut recurge în perioadele în care accesul la imunoglobulină era restricționat, astfel încât numeroși pacienți de-ai noștri au beneficiat de tratament prin plasmafereză, rezultatele medicale fiind cel puțin la fel de bune ca și în tratamentul cu imunoglobulină.
Un alt lucru foarte bun este numărul foarte mare de pacienți cu scleroză multiplă care au fost diagnosticați, tratați și urmăriți în cadrul clinicii noastre, peste 1.000 de astfel de pacienți. De asemenea, numărul foarte mare, peste 300 de pacienți, cu scleroză lateral-amiotrofică care au fost diagnosticați și urmăriți în cadrul clinicii noastre. La fel, un număr foarte mare de pacienți față de al altor servicii de neurologie din țară tratați cu miastenia gravis, cu poliradiculonevrită acută și cronică.
De asemenea, în cadrul clinicii noastre este unul dintre puținele centre în care se efectuează investigații precum este video EEG la pacienții cu epilepsie greu tratabilă.
O altă realizare este în planul cercetării și aici trebuie să menționez ajutorul mare al Centrului Avansat de Cercetări Medicale și Farmaceutice în cadrul căruia ne desfășurăm activitatea de cercetare pe numeroase patologii, de la accidentul vascular cerebral, boli autoimune ale sistemului nervos, cum este scleroza multiplă, scleroza laterală amiotrofică ș.a.m.d.
Mortalitatea cauzată de bolile cerebrale ocupă locul al doilea între cauzele de deces în țara noastră, cum poate fi redus acest procent în opinia dvs.?
Prof. Univ. Dr. Rodica Bălașa: Acest procent poate fi redus prin conștientizare atât a populației, cât și a medicului de familie, că prevenția este mama tratamentului în această patologie, fiind importantă găsirea factorilor de risc și tratarea lor. Dintre factorii de risc, pe primul loc este hipertensiunea arterială, apoi bolile cardiace, cum este fibrilația atrială, și diabetul zaharat, cât și dislepidemiile. Sunt factori de risc care pot fi tratați printr-un regim de viață corespunzător și prin administrarea unei medicații corespunzătoare.
Sunteți și dascăl, care sunt astăzi provocările unui cadru didactic universitar? Cum s-au schimbat metodele didactice și de evaluare ale studenților, masteranzilor și doctoranzilor în decursul carierei dvs.? Cum vedeți evoluția educației universitare în viitor?
Prof. Univ. Dr. Rodica Bălașa: Sunt profesor universitar în cadrul universității noastre UMFST din anul 2015. Observăm în ultimul timp o creștere a metodelor didactice și de evaluare prin intermediul instrumentelor informatice, care, bineînțeles, au o parte bună și o parte mai puțin bună. Partea bună este că am salvat anii universitari care păreau a fi compromiși în timpul pandemiei cu aceste instrumente. Partea mai puțin bună este că nu trebuie, utilizând aceste metode, să îndepărtăm studentul de patul bolnavului, astfel încât noi încercăm, în cadrul stagiilor în Clinica de Neurologie, să aducem studentul în apropierea pacientului, pentru că aceasta este cariera medicală, înseamnă că toată viața ești legat de patul bolnavului și încercăm ca studenții noștri să nu uite acest lucru.
Cum va evolua educația universitară în viitor? Depinde de foarte mulți factori. Un factor este și învățământul primar, gimnazial și liceal, care, poate, prin ameliorarea lui va produce absolvenți de liceu care, intrând în cadrul universității noastre, vor putea să se desăvârșească mai bine ca intelectuali și ca medici în viitor. Ce ține de disciplina de neurologie facem, investim foarte mult timp și preocupare și putem spune chiar afecțiune în pregătirea studenților, dar, evident, nu este suficient, pentru a avea succes, trebuie și implicarea studentului, care uneori considerăm că poate fi ameliorată.
Sunteți pasionată de cercetarea științifică, ce rezultate ați obținut în acest domeniu și ce presupune astăzi cercetarea științifică față de acum unul sau două decenii?
Prof. Univ. Dr. Rodica Bălașa: Cercetarea științifică, astăzi, este mult mai facilă, pentru că avem la îndemână un centru de cercetări foarte performant, dotat cu aparatură la nivel internațional, cu personal care începe să fie din ce în ce mai numeros și din ce în ce mai bine pregătit, astfel încât pacientul cu patologie neurologică să beneficieze și de rezultatul acestor cercetări. Cercetarea, dacă are numai un scop teoretic sau un scop foarte individual, ajutând respectivul om de știință să promoveze în carieră, dar nu ajută pacientului, consider că nu folosește la nimic, astfel încât în cadrul studiilor pe care le desfășurăm avem foarte, foarte clar în vedere rezultatul practic al cercetărilor noastre și aplicabilitatea lui la patul bolnavului. Evident că lucrurile acestea necesită timp, nu se pot realiza de la un moment la altul, însă sperăm ca în viitor să putem să ne mândrim cu rezultate privind anumite tratamente în boli neurologice care prin natura lor sunt foarte greu de tratat.
Ligia VORO
(Interviu publicat în ediția print cu nr. 119 a revistei Transilvania Business, 11 iulie – 8 august)
