Atlasul vinului românesc este atât un produs tipărit, sub forma unui set de planșe care acoperă întreg teritoriul național cu informații despre sectorul viti-vinicol, cât și un produs digital, cea mai amplă și complexă bază de date despre sectorul viti-vinicol românesc. Lansat în 2022, este adresat industriei vinului, consumatorilor, instituțiilor de învățământ sau altor instituții ale statului sau organizații de producători și consumatori care îl pot folosi pentru a naviga într-o multitudine de informații prezentate în context, altfel indisponibile în prezent în alte surse. Înglobarea unui volum mare de informații despre arealul viticol, vinuri, soiuri, resurse turistice, informații educaționale sau de natură profesională într-o structură digitală bazată pe ultimile tehnologii disponibile în domeniu și puse gratuit (în digital) la dispoziția consumatorilor, respectiv la prețuri foarte accesibile în tipar, face din Atlas un produs care revoluționează tăcut, dar sigur sectorul viti-vinicol românesc.
Arealul viticol al României – Planșele atlasului
Indiferent de persoanele care ar purta o conversație pe tema vinurilor, cramelor sau a teritoriilor ocupate cu viță-de-vie în România, ideal ar fi ca termenii specifici folosiți să fie unii standardizati, să nu se permită greșeli sau confuzii. Din păcate, însă, încă sunt întâlnite destul de des situațiile în care cuvinte precum “regiune viticolă”, “areal”, “podgorie” sau “cramă” sunt folosite cu un sens greșit. Legislația în România de-a lungul timpului a punctat precis o serie de termeni care definesc teritoriile ocupate cu viță-de-vie sau firmele care activează în domeniu. Teritoriul național ar putea fi numit arealul viticol național, regiunile viticole sunt 8 la număr, podgoriile și centrele viticole independente se diferențiază de plantațiile unui anumit producător, iar numele generic de “cramă” poate fi interpretat mai precis atunci când discutăm despre producători de struguri, producători de vin, îmbuteliatori sau firme autorizate ONVPV pentru producția de vinuri certificate. Planșele atlasului, în număr de 11 în prezent din aproape 400 câte vor exista, pun precis în teritoriu toate cuvintele de referință ale domeniului.
Harta parcelelor – Detaliile care fac diferența
În ultimii ani calitatea vinurilor românești a crescut mult sau chiar foarte mult am putea spune, datorită unor echipe extinse de profesioniști atât din mediul privat, cât și din partea statului, echipe care încet și sigur au construit și perfecționat un sistem legislativ și unități de vinificatie folosind ultimile standarde și tehnologii din domeniu.
În schimb, un alt aspect unde cercetarea, inovația și accesul publicului larg (în special al consumatorilor și al profesioniștilor din alte țări) nu a făcut progrese remarcabile în ultimii ani, progrese care să țină pasul cu celelalte arii de dezvoltare, a fost cartarea precisă a parcelelor folosind un sistem de gestiune a datelor care să suprapună informații pentru specialiști (pedologie, climă, infrastructură etc.) și pentru consumatori (unități de cazare, trasee, obiective turistice, producători, piețe de desfacere), toate în scopul prezentării în context a teritoriilor de unde provine vinul românesc.
Aceste hărți, hărțile parcelelor, sunt piatra de temelie a atlasului, în jurul lor fiind structurată toată baza de date. Un producător de vinuri poate să aibă de la 4-5 parcele până la câteva sute sau chiar mii de parcele când discutăm depre marii producători. Atlasul, când va fi gata, va avea în jur de 200.000 de parcele identificate în teren cu detalii precise pentru specialiști și consumatori.
Podgoriile și Centrele viticole – Motoarele de dezvoltare
Contrar abordării în care producătorii (de struguri și de vin) sunt motoarele de dezvoltare locală pentru sectorul viti-vinicol în România, atlasul își propune să prezinte teritoriile podgoriilor pornind de la fiecare centru viticol (centrul viticol este o grupare de unități administrativ teritoriale – comune și sau orașe -) în parte. La nivel național specificul centrelor viticole variază foarte mult. În cadrul unei abordări foarte permisive a fenomenului (vinuri, producători, turism, alte produse conexe, dezvoltare sustenabilă), toți factorii care ar putea influența dezvoltarea sau regresia pe termen lung a teritoriului unei podgorii sunt luați în calcul în abordarea atlasului. Lumea vinului este foarte dinamică, pornind de la modificări legislative care pot schimba teritoriul unei podgorii de la an la an până la factorii climatici care pot limita sau asista dezvoltarea podgoriilor. Pe termen lung folosirea unei baze de date digitale în acest domeniu poate fi cheia pentru un proces sustenabil de dezvoltare.
Potențialul turistic – De la abandon la standarde de referință în domeniu
În urmă cu doar 10 ani unele dintre cele mai căutate atracții enoturistice din țară erau o ruină. Investiții majore însoțite de riscuri financiare foarte bine calculate au transformat și continuă să transforme peisajul enoturistic în România. Același lucru nu prea poate fi spus în schimb despre sute de mici inițiative private unde bugetul sau noțiuni elementare de marketing încă lipsesc și dorința de a realiza ceva încă rămâne la stadiul de potențial.
Atlasul vinului, ca proiect de educare și promovare, are ca obiectiv furnizarea de asistență tuturor inițiativelor private sau de stat care pe termen lung ar putea duce la transformarea potențialului în rezultate palpabile.
Comunicarea în online, deși a devenit omniprezentă și (aproape) gratuită în ultimii ani, nu a fost folosită pentru a promova într-un mod echidistant potențialul turistic al arealului viticol al României, existând vârfuri de promovare în cazul bugetelor mari furnizate de firmele private și abisuri în cazul unor teritorii care, deși prezintă potențial, în prezent încă nu sunt gazde pentru afaceri pe măsură. Un sistem care să promoveze în context întreg arealul face diferența între creșterea sau micșorarea distanței dintre vârfuri și potențialul nefolosit.
Etichetele vinurilor românești – Firul roșu al atlasului
Legislația prezintă detaliat structura etichetelor aplicate pe produsul fizic (sticlă, bag in box etc.). Minimul de informații despre un anumit soi este găsit explicit direct pe etichetă de către consumator atunci când acesta face achiziția la raft. Unii producători (din ce în ce mai mulți) încep să integreze din proprie inițiativă pe etichete informații precise despre vin, de la asocieri gastronomice la detalii despre teritoriul de proveniență și tehnicile de vinificație, unii producători punând chiar paragrafe întregi descriptive care să-l asiste pe consumator în luarea unei decizii. Avem în schimb și etichete cu o înclinație spre minimalism, etichete pentru vinuri foarte bune realizate de producători care aleg să comunice detaliile prin alte mijloace, nu prin eticheta principală. Tocmai pentru aceste situații Atlasul vinului românesc a fost gândit să asiste consumatorul prin augmentarea informațiilor disponibile pe etichete despre toate vinurile românești la care consumatorul poate ajunge în prezent.
Resursele educaționale și pentru industrie – Cum progresăm împreună
Un număr tot mai mare de cursuri de inițiere pentru consumatori și de perfecționare pentru profesioniștii din industrie pune presiuni mari pe baza de date educațională existentă în prezent cu referire la vinurile românești. Producătorii care au investit în promovare pun la dispoziție informații extrem de prețioase, revânzătorii de asemenea, iar despre viticultură și vinificație instituțiile de învățământ superior furnizează o bază de date în continuă creștere de informații. Producătorii de materiale și echipamente necesare industriei, de la biotehnologii până la roboți și linii de producție/îmbuteliere, de asemenea pun la dispoziție volume generoase de studii și proceduri. În fiecare zi, practic, apar informații noi la care mulți cititori (fie la început de drum sau cu ani de studiu sau experiență) încă nu au acces facil. Prezentarea informațiilor în context și transmiterea acestora în timp real de la industrie către mediul educațional și invers face progresul mult mai acesibil într-un timp considerabil mai scurt. Atlasul, atât prin echidistantă, cât și prin precizia și actualizarea constantă a informațiilor face exact acest lucru.
Problemele și provocările – Inovație pas cu pas
În 2022 au fost publicate primele 9 hărți digitale ale atlasului și au fost disponibile publicului din decembrie până în martie 2023 în scopul obținerii de feedback și perfecționării lor pe baza analizei datelor de folosire a acestora. Din martie 2023 până în prezent acestea au rămas disponibile doar unor parteneri din industrie în scopul optimizării lor urmând ca într-o etapă următoare versiunea a II-a să fie din nou publicată pentru publicul larg, o versiune care va conține optimizări majore. Tot în 2022 a fost publicată prima planșă tipărită a atlasului, în prezent numărul de planșe fiind de 11, toate disponibile prin comandă online pe shop.atlasulvinului.ro. Cele mai mari provocări sunt optimizările succesive ale bazei de date și modelarea acesteia pe obiceiurile consum din piață, atât ale profesioniștilor din industrie, cât și ale consumatorilor de vin.
O schimbare majoră în abordarea construcției proiectului a avut loc în martie 2023, când s-a finalizat etapa de pre-lansare și obținere de feedback de la utilizatori, datele obținute indicând nevoia de o schimbare radicală în modul de structură, ceea ce a extins etapa de dezvoltare cu o perioadă de minim 6, probabil chiar 14 luni. Tehnologiile disponibile în prezent, în tot ceea ce înseamnă tipar și gestiune digitală a informațiilor disponibile ușurează dezvoltarea atlasului, dar structurarea informațiilor rămâne în continuare principala sursă de probleme și cea mai mare provocare zilnică.
Planurile de viitor
Succesul planșelor tipărite care s-au vândut în peste 1.500 de exemplare în format mare în toată țara, planșe care au ajuns în zeci de alte țări și pe alte continente cu ajutorul partenerilor din industrie a făcut ca acestea să rămână printre obiectivele principale de dezvolare. Numărul de planșe tipărite va crește la câteva sute, discutând aici despre planșe de detaliu până la nivel de plai viticol, în prezent fiind disponibile în limba română și engleză urmând a fi completate de alte 3 limbi de circulație internațională. Lansarea versiunii a II-a (v2) a atlasului digital pe adresa www.atlasulvinului.ro este în continuare, alături de extinderea numărului de planșe, o prioritate pe termen scurt.
Iulian BĂRBUCEANU
Un articol deschidere a secțiunii AGRO TB din revista print Transilvania Business nr. 120 (16 august – 14 septembrie 2023)
