Impactul modificărilor fiscale adoptate de guvern va fi puternic resimțit anul viitor, pe măsură ce acestea vor intra în vigoare, susțin specialiștii în domeniu.
Experții de la Pricewaterhouse Coopers (PwC) spun că este așteptat ca impozitul minim pe cifra de afaceri pentru companii și limitarea unor facilități fiscale să se reflecte cel mai mult în costuri, în apetitul pentru investiții, dar și în efortul de a le aplica de către mediul de afaceri.
Aceste subiecte și alte schimbări importante din fiscalitate, tendințele în controalele fiscale și noutățile în raportare atât din perspectiva reglementărilor, cât și a sistemelor utilizate au fost abordate de echipa PwC România în cadrul a două conferințe pe teme fiscale susținute la Cluj-Napoca și Timișoara.
”Companiile încă analizează pachetul de modificări fiscale recent publicate ca să evalueze în ce măsură există consecințe în activitatea lor și cum se pot conforma corect și eficient.
Comunitățile de afaceri din vestul țării s-au dezvoltat mult în ultimii ani și au devenit centre importante pentru anumite industrii, precum IT sau auto, care sunt vizibil afectate de noile măsuri dacă ne gândim la impozitarea veniturilor sau la impozitul minim pe cifra de afaceri”, a declarat Adriana Costea, Partener al PwC România.
Subiectele abordate au fost impactul pachetului de măsuri fiscale, implementarea RO E-Factura în relația business to business, obligațiile companiilor de a implementa factorii ESG și de a raporta pe criterii de sustenabilitate, posibilitatea de aplica pentru ajutoare de stat pentru investiții în domeniul energiei verzi.
Impozitul minim pe cifra de afaceri
”Impozitul minim pe cifra de afaceri aduce: noutate, complexitate și muncă în plus. Vom calcula în continuare impozit pe profit în baza regulilor pe care le știm deja, conform prevederilor codului fiscal, îl vom compara cu impozitul minim pe cifra de afaceri și va fi datorat impozitul mai mare către bugetul de stat.
Atenție mare la încadrarea în categoria contribuabililor care plătesc impozit minim pentru că în calculul cifrei de afaceri pentru acesta intră multe alte venituri, pe lângă cifra de afaceri clasică din situațiile financiare.
Pe scurt, indicatorul cifra de afaceri pentru acest impozit minim se calculează astfel: venituri totale minus venituri scutite minus investiții în curs minus amortizare (este vorba, practic, de orice active pe care le cumpărăm sau le producem în 2024, dacă ar fi să ne raportăm la un prim an).
După ce avem această bază de impozitare calculată, aplicăm 1%, iar suma rezultată o comparăm cu impozitul pe profit calculat. Dacă în urma comparației rezultă că datorăm impozit minim pe cifra de afaceri, din acesta avem dreptul să scădem creditul fiscal pentru sponsorizare (bineînțeles dacă și celelalte criterii specifice sponsorizării sunt îndeplinite)”, a explicat Alexandra Rogojan, Senior Manager.
De asemenea, pe lângă acest impozit minim pe cifra de afaceri a fost introdus și impozitul suplimentar / specific pentru contribuabilii care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze și pentru instituțiile de credit, a precizat Vlad Lăscuț, Manager. Aceste două categorii de contribuabili vor plăti atât impozit pe profit, cât și impozit minim, fiind vorba de o suprataxare.
Dacă ne referim la impactul modificărilor fiscale din punct de vedere al auditării, primul pas îl reprezintă identificarea riscului și stabilirea severității lui.
”Pentru a stabili severitatea riscului, care dictează ulterior volumul de proceduri specifice de audit, prin discuții cu managementul vom înțelege care este procesul prin care se asigură că toate aceste modificări legislative sunt corect implementate în cadrul companiei și că previn, de exemplu, erorile care pot afecta cuantumul impozitului pe cifra de afaceri”, a spus Sergiu Ștefea, Director.
Tot la capitolul impozitării companiilor, mai sunt o serie de noutăți și în zona prețurilor de transfer, cea mai relevantă modificare preconizată fiind Directiva Europeană, cu intrare în vigoare la 1 ianuarie 2026, după cum a arătat Monica Todose, Director.
“Această directivă are ca scop alinierea legislației la nivel european în zona de prețuri de transfer, însă instituie reguli care deși nu sunt noi, conceptual, devin obligatorii de la data transpunerii în legislația națională.
Cea mai importantă prevedere este cea care vizează modul în care analizezi o tranzacție intragrup și conform căreia substanța va prevala forma, această analiză având la bază conduita părților participante la tranzacția intragrup.
În mod cert un impact vizibil va fi asupra salariilor din industria IT, chiar începând cu veniturile salariale obținute din această lună, având în vedere că limitarea facilităților fiscale este printre măsurile cu implementare imediată după publicarea pachetului fiscal”.
Limitarea facilităților fiscale
”Dat fiind că aceste schimbări legislative pot genera o creștere a impozitării pentru angajații din IT cu venituri peste suma scutită de impozit, este posibil să vedem un interes mai mare pentru structuri fiscale alternative, cum ar fi prestarea serviciilor în mod independent prin PFA-uri și microîntreprinderi sau reconsiderarea proiectelor de cercetare-dezvoltare (R&D)”, a spus Bogdan Cârpă-veche, Director.
“Însă o schimbare de la o structură de angajare la una de prestare servicii trebuie să fie justificată de o schimbare de ordin operațional, economic și nu să fie făcută exclusiv din motive fiscale. În caz contrar, forma juridică poate fi reîncadrată de către autoritățile fiscale și tratamentul fiscal schimbat. De asemenea, impozitarea va crește pentru prestarea activităților în mod independent”, a explicat Ruxandra Popescu, Director.
Noutățile în controalele fiscale
O zonă sensibilă pentru contribuabili rămâne cea a controalelor fiscale, unde au apărut de asemenea schimbări în ultima perioadă, după cum a explicat Ana Maria Iordache, Partener D&B David și Baias. “Prin OUG 188/2023, în vigoare deja de la începutul acestui an, au fost aduse o serie de modificări extrem de importante Codul de Procedură Fiscală în privința modului de desfășurare a inspecției fiscale, conturând trendul verificărilor de tip desk audits / la distanță si accentul pe conformarea voluntară.
Prima modificare este notificarea de conformare voluntară. Notificarea va fi transmisă contribuabililor anterior selectării acestora pentru inspecția fiscală sau verificarea situației fiscale personale și va cuprinde riscurile fiscale identificate în privința contribuabilului, ca urmare a analizei de risc derulate în prealabil.
În cazul în care contribuabilul primește o astfel de notificare, recomandarea este ca aceasta să fie tratată cu maximă seriozitate și să se întreprindă măsuri în cadrul termenului de 30 de zile acordat, pentru a adresa riscurile sesizate de ANAF.
Dacă nu sunt întreprinse măsuri pentru clarificarea riscurilor identificate sau corectarea declarațiilor fiscale în consecință, după împlinirea termenului de 30 de zile contribuabilul va fi supus obligatoriu unei inspecții fiscale sau unei verificări documentare.
Dacă însă acesta va proceda la corectarea declarațiilor fiscale, riscul inițierii unei inspecții va fi mult diminuat, dar nu înseamnă că este cu totul eliminat.
Al doilea element care arată schimbarea în materia inspecțiilor fiscale îl reprezintă verificarea documentară. Deși aceasta procedura nu este nouă, fiind implementată încă din anul 2021, amploarea cu care a fost derulată în ultima perioada (55% din total controale în semestrul 1 din 2023 fiind verificări documentare) arată direcția clară spre verificările de tip desk audits.
Aș atrage atenția asupra a două aspecte: faptul că procedura poate fi derulată nu doar de ANAF, ci și de Antifraudă. Această procedură trebuie să respecte o serie de condiții în care poate fi inițiată, neputându-se substitui inspecției fiscale, cu atât mai mult cu cât are consecințe importante cât timp în urma sa sunt emise decizii de impunere cu sume de plată.
Deși scopul ei este lăudabil, în practică exista deja litigii inițiate tocmai pentru nerespectarea condițiilor de derulare multe finalizate în favoarea contribuabililor”.
Val de reglementări aduse de ESG
Pe lângă modificările fiscale, companiile trebuie să se conformeze și altor reglementări, iar domeniul ESG este un domeniu în care se legiferează mult în ultima perioadă.
”Cea mai importantă directivă de sustenabilitate este Corporate Sustainability Reporting Directive (CSRD) care va obliga companiile sa depună odată cu situațiile financiare un raport de sustenabilitate, prin care să explice ce acțiuni au întreprins pentru cele trei elemente ESG. In pregătirea raportului de sustenabilitate companiile trebuie să-și stabilească o strategie de ESG si de asemenea, sa se asigure ca exista politici și proceduri interne in acest sens”, a precizat Ana Maria Iordache.
Valul de reglementări legate de sustenabilitate la nivelul Uniunii Europene aduce si un nou Regulament care taxeaz[ emisiile de carbon incorporate in anumite categorii de produse importate din afara Uniunii Europene. “Carbon Border Adjustment Mechanism a intrat deja in vigoare si vine cu un prim set de obligații de raportare trimestriala pentru importatorii de astfel de produse, termenul de depunere al primului raport fiind chiar la final de ianuarie 2024”, a adăugat Dora Cristian, Senior Manager ESG.
“Raportul de sustenabilitate este elaborat pe baza standardelor ESRS, acestea fiind de fapt primele standarde obligatoriu de folosit în raportarea de sustenabilitate pentru companiile din UE, iar în acest context apare obligația auditării acestei raportări în timp ce vechile standarde aveau doar caracter de recomandare”, a menționat Horia Dan, Senior Manager.
Ajutoare de stat pentru tranziția verde
Pentru optimizarea cheltuielilor cu energia și realizarea investițiilor necesare pentru reducerea emisiilor, companiile pot beneficia de co-finanțare din fonduri publice. ”Fondul pentru Modernizare și Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă principalele surse de acordare de ajutoare de stat în domeniul energetic. Peste 20 de miliarde de euro sunt disponibile, în perioada 2021-2030, la nivel național pentru realizarea de investiții în domeniul construirii de noi de capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile, a instalării de capacități de stocare a electricității sau de producere a hidrogenului verde și a creșterii eficienței energetice. Ajutoarele de stat sunt acordate pe bază de proceduri competitive organizate de Ministerul Energiei” a menționat Mihai Brezeanu, Manager.
Efortul de raportare
În același timp, evoluțiile din zona raportărilor înseamnă un efort de conforma atât din perspectivă legislativă, cât și a adaptării sistemelor companiilor. ”Noul sistem RO E-factura va fi aplicat de la 1 ianuarie 2024 pentru entitățile rezidente înregistrate sau nu în scopuri de TVA cât și pentru entitățile nerezidente înregistrate în scopuri de TVA în România și implic[ un nou mod de transmitere respectiv de recepționare al facturilor prin portalul informatic pus la dispoziție de ANAF.
Primul trimestru va fi de grație, dar din luna aprilie 2024, companiile care nu conformează vor fi sancționate. Amenzile sunt de maxim 10.000 lei pentru mari contribuabili, 5.000 de lei pentru contribuabili mijlocii și 2.500 de lei pentru ceilalți contribuabili. Din păcate mai sunt aspecte care așteaptă clarificări din partea ANAF, precum situația autofacturilor, respectiv facturile emise de beneficiari în numele furnizorilor sau discount-urile acordate”, a spus Alexandra Vizitiu, Manager.
Fiecare dintre subiectele abordate ne duce cu gândul la digitalizare și dacă nu avem ordine în date și procese digitale, raportarea este din ce în ce mai dificilă. Ce înseamnă ordine în date și procese digitale?
Voicu Stoiciu, Director, a explicat că este vorba de sistemele care aduc structură în felul în care gestionăm informația, astfel încât să ne putem folosi de ea și fluxuri între aceste sisteme, care să ducă datele structurate, de la un capăt (colectarea datelor) până la celălalt (raportare, fie internă, fie către autorități). Cu cât sunt mai bine desenate aceste sisteme și fluxuri, cu atât mai ușor este să obținem ceea ce ne dorim și este necesar.
