Diversificarea surselor de venit al operatorilor regionali în paralel cu reducerea consumului de apă și energie au fost puse pe tapet la Cluj în cadrul unei dezbateri organizate de Asociația Română a Apei (ARA) și Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă (DDD) al Guvernului României.
“Ne-am pus de acord cu coordonatorul DDD, Laszlo Borbely, să dăm drumul unei serii de proiecte comune. Efectuăm, în premieră, analiza consumului casnic de apă din România. Un alt studiu va avea ca finalitate planul de acțiune a operatorilor regionali de apă pentru promovarea economiei circulare. Sectorul de apă se încadrează în obiectivele de dezvoltare durabilă 6 – apă curată și sanitație, 11 – orașe și comunități durabile, dar și 4 – educație de calitate.
Urmărim dezvoltarea industriei apei, eficiența utilizării apei, adaptarea resurselor de apă la schimbările climatice care generează vulnerabilități ca afectarea alimentării cu apă, scăderea nivelului apelor subterane. ARA grupează 312 membri, antreprenori, furnizori și profesioniști: 49 de operatori locali și regionali, 109 companii specializate în infrastructura de apă și canal, 154 specialiști în domeniu.
Consumul de apă în țara noastră a fost în scădere în 2022, lucru nu foarte rău, determinat de grija față de această resursă, prezentă tot mai mult în comportamentul românilor. Tratarea apelor uzate contribuie la circularitate, apa neepurată merge pe o tendință descendentă, ceea ce este extraordinar”, a spus Aurelian Danu, reprezentant al ARA.
Avem nevoie de investiții enorme
El a remarcat eforturile mari pe care le fac operatorii regionali în atragerea de fonduri europene, Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) devenind principala sursă de finanțare.
“Deficitul de finanțare în sectorul apă-canal se ridică însă la 25 de miliarde de euro pentru a ne alinia la normele europene în următorii 15 ani, potrivit studiilor Băncii Mondiale și Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Investițiile operatorilor se vor face prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Programul Dezvoltare Durabilă, Programul Anghel Saligny, dar și de la bugetele locale sau proprii.
Studiul privind industria apei relevă preocuparea operatorilor regionali de a extinde resursele de apă, responsabilizarea companiilor față de aceste resurse, reducerea pierderilor de apă, eficiența energetică la tratarea apei, construirea de noi rețele, tratarea apelor uzate, conservarea zonelor umede și ecosistemelor acvatice. Direcții noi în care merg acești operatori sunt producerea de energie electrică, biogaz, îngrășământ destinat agriculturii”.
CAS ridică șase centrale fotovoltaice
“Apreciem efortul ARA de a implementa obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), de a găsi cele mai optime soluții de producție și consum responsabile”, a transmis Gabriel Minea, consilier al secretarului de stat Laszlo Borbely.
“Acoperim acoperă județele Cluj și Sălaj, parțial Mureș, 322 de localități rurale, 8 urbane, o suprafață deservită de 10.000 kmp. Investițiile noastre din perioada 1997-2022 s-au ridicat la 671 de milioane de euro, majoritatea prin POIM. Avem în vedere producția de energie verde la Tarnița și Gilău, obținerea de biogaz și îngrășământ din nămol la stațiile de tratare din Dej și Sălaj, precum cea de la Cluj-Napoca.
Ne-am propus instalarea a șase centrale fotovoltaice la obiective energofage din Cluj și Sălaj, dotarea stațiilor de pompare cu panouri fotovoltaice, dar și instalarea de contoare inteligente și echipamente cu consum redus de combustibil”, a anunțat Călin Neamțu, director general al Companiei de Apă Someș (CAS).
“Actualul proiect al CAS, subordonată Consiliului Județean (CJ) Cluj, dar care se întinde pe două județe, reprezintă cea mai mare finanțare din istoria companiei. Ne-am propus ca apa potabilă să ajungă la fiecare cetățean al județului, iar prin dezvoltarea durabilă apele uzate să fie tratate corespunzător. Avem misiunea să nu consumăm toată această resursă și să refolosim tot ce se poate”, consideră Istvan Vakar, vicepreședintele CJ Cluj.
Mureșul, în goana după specialiști
“Paradigma în acest domeniu este aparent simplă: să produci mult și să consumi puțin, însă presupune optimizarea consumurilor și producției de energie. Optimizarea înseamnă controlul poluării industriale, personal calificat, automatizare și control avansate. Tehnologia ne ajută: a avansat mult în privința echipamentelor energetice.
Dacă ne referim la resursele umane, noi nu avem acel acces la “fabrica” de ingineri de la Cluj, precum CAS, dar ne străduim să fim cât mai atractivi pentru înrolarea de specialiști. Pe partea de producție de energie, operatorii de apă pot recurge la microhidrocentrale, pompe de căldură, energie solară, valorificarea biogazului în instalații de cogenerare de energie, valorificarea energetică a nămolului.
Nămolul folosit ca îngrășământ agricol nu este, totuși, o variantă pe termen lung, mai degrabă recuperarea fosforului nutritiv esențial din cenușa nămolului de epurare, în condițiile în care Europa devine tot mai vulnerabilă la resursele de fosfor necesar diferitelor industrii. O alternativă este creșterea producției de biogaz prin controlul procesului de fermentare.
De ce noi, operatorii, să nu preluăm deșeurile alimentare din care să facem biogaz? Avantajele acestor deșeuri sunt disponibilitatea continuă, cantitățile previzionabile – din care ne putem alege deșeurile care ne convin. Există mitul energiei verzi ieftine, dar să nu ne îmbătăm cu apă rece, pentru aceasta avem nevoie de investiții consistente”, spune Csaba Bauer, managerul secției ape uzate al Aquaserv Târgu Mureș.
Spălatul zilnic de rufe vs. captarea apei de ploaie
Datele preliminare ale studiului derulat de Institutul pentru Economie Circulară și Mediu (IRCEM) Cluj relevă că românii manifestă diverse obiceiuri și preferințe legate de consumul de apă. 40% consumă lunar între 6 și 10 mc de apă potabilă, 60% optează pentru apa de la robinet, deși se remarcă un interes deosebit de mare pentru apa îmbuteliată (31%).
În ceea ce privește informarea și conștientizarea privind impactul consumului de apă, opinia predominantă este că autoritățile publice locale ar trebui să aibă un rol crucial în promovarea acesteia.
“Românii spun că se consideră responsabili, totuși unii folosesc mașina de spălat de până la cinci ori pe săptămână. 78% colectează deșeurile separat, 23% au toalete cu două tipuri de descărcare. Responsabilitatea se manifestă prin instalarea de dispozitive de economisire a apei, cumpărarea de electrocasnice noi, dispozitive de captare a apei din grădină, reducerea consumului de carne.
Cei neinteresați de acest aspect motivează prin costurile ridicate, lipsa de timp sau de informații. Factorii cei mai motivanți pentru economisirea apei ar fi reducerea costurilor (72%), campaniile de informare (36%), exemplul rudelor și prietenilor (26%). Responsabili pentru informarea publicului ar trebui să fie, în opinia respondenților, autoritățile publice – 77%, companiile de utilități – 60%, guvernul – 52%, școlile – 47%, asociațiile de proprietari – 33%”, a sintetizat coordonatorul studiului, Simina Lakatos.
Apă potabilă din apele uzate
“La IRCEM suntem preocupați de contribuția economiei circulare în gestionarea apelor uzate, mizăm pe soluțiile inovatoare și pe bunele practici. Apa este un element primordial, alături de aer și sol, dar și o resursă critică. Nu putem exista, nu putem face nimic fără o apă de calitate; la fel, este vitală pentru industria energiei electrice, activitățile urbane sau de recreere.
Apa se raportează la ODD 6, 9 și 12, însă este de fapt transversală, atinge și alte obiective. Gestionarea apei cade, de cele mai multe ori, pe spinarea specialiștilor, deși aceasta presupune de fapt un efort al tuturor. În România, resursele de apă, incluzând aici și fluviul Dunărea, sunt sub media europeană.
Modelul circular ar trebui să cuprindă reducerea consumului de apă; epurarea apelor uzate în ape gri pentru agricultură, chiar transformarea lor în apă potabilă; refacerea resurselor; colectarea apelor din precipitații. În țara noastră avem încă o rată foarte scăzută de reutilizare a apelor uzate”, a arătat Dan Clinci, director al departamentului de cercetare și dezvoltare teritorială durabilă al IRCEM.
Studiu în premieră, prezentat la Cluj
ARA și DDD derulează proiectul AquaREC pentru promovarea ODD 6 – Apă curată și sanitație, dar și tranziția către acțiuni specifice economiei circulare în sectorul apei și apelor uzate, destinate operatorilor regionali de apă și părților interesate. AquaREC a demarat în urma unui parteneriat semnat între Ilie Vlaicu – președintele ARA și Laszlo Borbely – coordonatorul DDD.
Un prim obiectiv este de a promova practici durabile în sectorul apei din România, în special în domeniul alimentare cu apă și canalizare. Proiectul presupune și trei conferințe regionale: Cluj, Buzău, București, oferind un cadru de dialog între operatorii regionali de apă, reprezentanții instituțiilor centrale, autoritățile locale și experți în domeniu.
În cadrul proiectului, ARA și IRCEM realizează un studiu referitor la măsurarea amprentei de apă a consumatorilor din România, necesar pentru asigurarea unei gestionări responsabile a acestei resurse. Conferința de la Cluj a vizat impactul economiei circulare asupra sectorului apei din România.
Participanților le-au fost prezentate provocările sectorului în contextul dezvoltării durabile și economiei circulare (eficiența energetică și nămolurile) de la CAS și Aquaserv. Proiectul este finanțat cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului, prin DDD. ARA este o organizație profesională ce reunește principalii operatori de servicii de apă și canalizare. Membrii săi dețin 90% din piața din România.
