În cadrul conferinței Infrastructură de sănătate și finanțarea serviciilor medicale, eveniment organizat joi, 23 noiembrie, la Târgu Mureș, de revista economică Transilvania Business și cotidianul Zi de Zi, a fost invitat și Prof. Dr. Leonard Azamfirei, rector al Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST) „George Emil Palade” Târgu Mureș, senator și membru în Grupul de Combatere a Cancerului.
În 2012, a fost ales rector al prestigioasei instituții de învățământ superior din Târgu Mureș, o poziție pe care o deține cu mândrie și dedicare. Ca vicepreședinte al Consiliului Național al Rectorilor și membru corespondent al Academiei de Științe Medicale, influența sa se extinde dincolo de granițele universității, contribuind la îmbunătățirea educației și cercetării medicale la nivel național.
Prof. Dr. Leonard Azamfirei
„Vă spun de la început că eu cred într-un concept care este nou apărut în înțelegerea profesiei academice, în ideea de universitate antreprenorială. Acest lucru poate părea pentru unii ciudat până la un punct, pentru că se consideră că o universitate trebuie să își vadă de treaba ei și să facă doctori, ingineri, economiști, avocați. Să repete acest ciclu la infinit, pentru că acesta este rostul istoric al unei universități. Totuși, între o școală de meserii și o universitate este o diferență, iar această diferență vine din chiar din acest adaos de care spuneam, care nu este inventat de noi. Există în toate universitățile din lume. Acest lucru diferențiază universitatea de orice altă formă de instituție privată care face profit în mod natural pentru beneficiul formatorilor acelei instituții private.
Componenta antreprenorială înseamnă de fapt profit care rămâne în universitate pentru dezvoltarea acesteia. Acesta este cadrul general care ne-a făcut pe noi de o vreme mai ales, să intrăm și pe piața serviciilor medicale, care este importantă și care până acum a fost stăpânită într-un mod diferit de partea publică și de partea privată cu avantajul și dezavantajul pe care fiecare dintre aceste două părți le-a avut”, a declarat acesta.
Resursa umană de calitate, vitală
Totodată, Prof. Dr. Leonard Azamfirei a subliniat importanța resursei umane în domeniul sănătății, alături de infrastructura medicală publică.
„Prin acest proiect, pe lângă multe contracte care deja au fost semnate și care sunt într-o fază de execuție sau licitație, mai sunt și investițiile care urmează să se întâmple prin programul Noi investiții în structuri medicale care va intra ca o sursă suplimentară financiară pentru infrastructura medicală publică. Sunt bani, iar lângă acești bani, nu puțini, avem și investițiile private. Dacă aceste două componente vor lucra sinergic, speranța mea este că în 3-4 ani, tabloul infrastructurii medicale din România va arăta complet diferit. Dincolo de infrastructură și de designul elegant, aceste spitale au nevoie de oameni pentru a funcționa.
Cea mai mare provocare pe care eu o simt în acest moment pentru viitorul mediu este legat de abilitatea de a avea resurse umane calificate. Suntem într-un cerc vicios”, a arătat rectorul principalei universități din județul Mureș.
Cu privire la finanțările de la Casa de Asigurări de Sănătate, Prof. Dr. Leonard Azamfirei a avut de făcut câteva precizări
„La nivel de Casa de Asigurări, vedeți cum este situația legată de finanțare. Există probleme și cu execuția contractelor în raport cu Casa și vă întreb când ați mai trăit dumneavoastră situații în care să nu ne ajungă banii. Poate că o soluție ar fi să gândim mai exact care este costul de serviciu. Deoarece aceste costuri de servicii sunt mai diferite”, a mai precizat acesta.
Relația public-privat, provocare de viitor
Nu în ultimul rând, Prof. Dr. Leonard Azamfirei a mai menționat că „digitalizare înseamnă disciplină, disciplină înseamnă o utilizare mai
rațională a resurselor financiare pe care le avem”, referindu-se apoi la relația public-privată din domeniul sănătății.
„Un alt lucru pe care îl văd dificil în ceea ce urmează să se întâmple pe infrastructură pe care o văd este relația public-privată. Vă spun că eu cunosc ceea ce se întâmplă și în zona publică și în cea privată, și lucrurile bune, și lucrurile mai puțin bune care nu se spun, dar care se știu. Este o situație care trebuie limpezită. (…) În sistemul privat s-a făcut performanță mai mult decât în cel public, dar este nevoie să limpezim care este răspunderea fiecăruia. Pot înțelege că sistemul privat poate mai greu își asumă componenta de urgență, deoarece sistemul public are o parte socială pe care trebuie să o aplice. (…)
Un medic nu este singurul responsabil pentru un caz de malpraxis. Uneori este responsabil și sistemul, adică spitalul. Pot înțelege că unui manager de spital nu îi va conveni să aibă o povară suplimentară față de cheltuielile pe care le mai are. Dar în toate sistemele, răspunderea medicală pe malpraxis este una împărțită în egală măsură și personalului medical și pe spital”, a mai spus rectorul UMFST „George Emil Palade” din Târgu Mureș.
Diana CĂRBUREAN
