În perioada 4-10 septembrie, la Brașov a avut loc cea de-a treia ediție a Forumului Orașelor Verzi (FOV), considerat cel mai mare eveniment nucleu din România dedicat sustenabilității de mediu. În acest an, tema forumului a fost „Schimbăm perspectiva. Îmbrățișăm transformarea. Alegem acțiunea. Împreună”.
Pe lângă panelurile de discuții dedicate conceptelor de energie verde, mobilitate sau orașe deștepte (smart cities), evenimentul a debutat cu discurile oficiale din cadrul Conferinței Internaționale de Politici Publice de Mediu a FOV. Evenimentul a adus în prim plan ideea că ne aflăm într-un moment critic al istoriei noastre și a îndemnat la o schimbare de paradigmă în abordarea problemelor legate de mediul înconjurător și de viitorul orașelor noastre.
Gazda evenimentului, Allen Coliban, primarul municipiului Brașov, a evidențiat importanța forumului. „Trei zile de conferință pe teme de politici publice, trei zile care adună 62 de administrații locale din 14 țări. Avem exemple de bune practici, avem orașe care au câștigat titlul de Capitală Verde Europeană, de la care ne putem inspira, avem primari, avem city manageri, avem arhitecți șefi, avem specialiști din administrația publică pe ateliere separate și discutând probleme care țin de provocările actuale ale orașelor din România. Este foarte important să continuăm în direcția aceasta. Ne-am propus încă de la prima ediție să fim un reper în domeniul evenimentelor de sustenabilitate din România și cred că acum, la a treia ediție, putem spune că am reușit. Există Forumul Orașelor Verzi pe harta sustenabilității românești și mă bucur că avem o participare atât de largă”, a spus acesta.
Cum creștem cu adevărat cultura de mediu?
În cadrul conferinței, Ionuț Sorin Banciu, secretar de stat la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, a lansat câteva întrebări pentru a stimula colaborarea, oferind și răspunsuri scurte la ele. „Etapa încălzirii climatice s-a încheiat, iar conform afirmațiilor Secretarului General ONU, Antonio Guterres, trăim deja era „fierberii climatice (în engleză – global boiling)”, o perioadă ce aduce recorduri meteorologice nedorite și evenimente climatice extreme. Le vedem în toată lumea, dar le vedem, deja, și la noi. Și nu de ieri, de azi. Avem, așadar, responsabilitatea de a acționa acum, pentru a inversa declinul biodiversității și a preveni efectele distructive ale schimbărilor climatice”.
Banciu crede că orașele noastre stau în centrul acestei transformări. „Este timpul să le transformăm în spații mai verzi, mai curate și mai primitoare, punând accent pe educație și conștientizare publică. Îmi place să cred că împreună putem cultiva o cultură a respectului și a aprecierii pentru natură, începând chiar de la cei mai mici dintre noi. În acest sens, am deschis mai multe discuții și am lansat câteva întrebări cruciale pentru a stimula gândirea și colaborarea:
- Cum creștem cu adevărat cultura de mediu? Educația este esențială în acest proces, iar implicarea activă a tinerilor poate fi cheia schimbării.
- Ce oportunități de parteneriat există între administrațiile centrale, locale și sectorul privat? Vrem să încurajăm companiile să adopte practici de afaceri sustenabile și să investească în tehnologii verzi.
- Cum înnobilăm conștiința de mediu și cum putem lucra la transformarea mentalităților? Este important să lucrăm la îmbunătățirea infrastructurii existente și să creăm facilități care susțin un stil de viață ecologic.
- Care sunt interesele și ambițiile sectorului privat în promovarea unui viitor verde? Căutăm soluții inovatoare pentru problemele de mediu cu care ne confruntăm astăzi, împreună cu instituțiile de învățământ și cercetare”, a conchis secretarul de stat de la Ministerul Mediului.
Printre vorbitorii prezenți la această conferință sunt și reprezentanții a două orașe declarate capitale verzi europene, Ljublina și Grenoble, care au prezentat modul în care au reușit să transforme aceste orașe în unele prietenoase cu mediul și modul în care comunitățile din aceste orașe au devenit parte a acestei schimbări. Experiența lor poate deveni model pentru multe orașe din România.
Pact pentru accelerarea tranziției spre orașe verzi
Prima zi a Conferinței internaționale de politici publice de mediu s-a încheiat cu semnarea Pactului Alianței Orașelor Verzi de către primarii din patru orașe – Brașov, Buzău, Câmpulung, Darabani și două sectoare ale municipiului București, sectoarele 2 și 6. Cele șase administrații publice, alături de cele care au semnat deja pactul – Arad, Lugoj, Reșița și Timișoara – au ca obiectiv accelerarea tranziției spre orașe sustenabile și prietenoase cu locuitorii lor. Această alianță, pe lângă colaborarea și schimbul de bune practici, își propune să fie un actor important la nivel național și european în ceea ce înseamnă implementarea politicilor și a proiectelor care au ca obiectiv atingerea neutralității climatice într-un timp cât mai scurt.
Primarul Brașovului a vorbit despre modul în care municipiul pe care îl conduce vede această tranziție către un oraș verde, menționând proiectele din domeniul independenței energetice pe care le-a inițiat. „Până la următoarea ediție a FOV vom avea operațional un parc fotovoltaic ce va acoperi 90 la sută din necesarul de energie a municipiului. Pe de altă parte, avem cea mai mare flotă de autobuze și troleibuze electrice. Avem în premieră în România un masterplan velo. Toate aceste lucruri arată că Brașovul deschide drumuri, drumuri solide către o dezvoltare sustenabilă”, a completat Allen Coliban.
Ce poate face administrația locală?
Cea de a doua zi a Conferinței internaționale de politici publice de mediu a fost dedicată dezvoltării capacității reprezentanților administrației publice locale în implementarea de soluții pentru o dezvoltare sustenabilă a comunităților. Au fost organizate opt ateliere, în cadrul cărora primari, consilieri locali, administratori publici, arhitecți, manageri, specialiști IT și responsabili în mobilitate au avut posibilitatea să afle care sunt exemplele de bună practică și cum le pot implementa în comunitățile lor.
Temele atelierelor au fost diverse: de la modul în care primarii pot implementa politicile publice pentru o dezvoltare sustenabilă în condițiile protejării bunăstării comunității, la cum consilierii locali se pot implica în implementarea măsurile prevăzute în Pactul Ecologic European (Green Deal), al Comisiei Europene, planificare urbană participativă, soluții pentru atenuarea schimbărilor climatice la nivel urban ori tranziția spre transport ecologic.
Spre exemplu, Cristina Cudreac a reprezentat Primăria Bistrița în cadrul atelierului „Climate Mitigation” și a spus la final că împreună cu colega sa a participat la o sesiune de facilitare a metodelor de identificare a stakeholderilor care sunt cei mai potriviți a face parte dintr-un Grup Local de Acțiune. „La Bistrița ne dorim să creăm o comunitate energetică locală și chiar am aflat de la cei de la Green Peace că în acest moment legislația pentru România pentru acest tip de comunități nu este încă definitivă. Vom merge în continuare cu Grupul Local de Acțiune până când vom putea să facem comunitatea într-un cadru legal”, a explicat aceasta.
O privire spre Metavers, ca instrument al schimbării
Ultima zi a FOV a fost și cea mai intensă. Au fost organizate patru paneluri de discuții, înainte de acestea specialistul în inteligență artificială de renume mondial, Dr. Christina Yan Zhang, CEO Metaverse Institute (UK), având o prezentare. Aceasta a prezentat modul în care tehnologiile disruptive și inteligența artificială ne pot ajuta să construim un oraș verde.
Yan Zhang a vorbit și despre cum putem utiliza metaversul* ca instrument al schimbării comportamentului fiecăruia dintre noi, dar și al comunității în ansamblu, utilizând realitatea virtuală și „geamănul virtual”. Aceste concepte par pentru mulți fantastice, o parte din public privindu-le chiar cu scepticism, dar directorul general al Institutului Metaverse explică schimbările pozitive pe care le poate aduce:
„Sunt sigură că o mulțime de oameni au o aplicație pentru a-și înregistra caloriile, alimentele pe care le iau în fiecare zi. Și mă gândeam, de ce nu avem o aplicație care să ne permită nu doar să monitorizăm consumul zilnic de mâncare delicioasă, ci și toate hainele diferite purtate și știți, de câte ori folosim transportul în comun, de câte ori folosim mașinile private? Deoarece acea aplicație ar trebui să ne permită să calculăm zilnic impactul asupra mediului nostru individual. Și reducem asta, să zicem, cu 20%, anual. Cum poate fi vizualizat acest lucru în 3D, în metavers, în cartierelor noastre, în comunitățile noastre și oraș. Și dacă acest lucru poate întârzia, să zicem, încălzirea globală a orașului nostru în următorii cinci ani cu 0,5 grade Celsius. Acesta este un impact real tangibil. Fiecare dintre noi poate face ca lumea noastră să fie mai bună. Deci, de ce să nu o facem?”.
Institutul Metaverse este o organizație alcătuită dintr-un grup de experți și lideri specializați în Metavers, inteligență artificială și tehnologii adiacente – beneficiile Metaverse promit să aducă schimbări semnificative prin încasări sporite și costuri reduse, rezultatul fiind profituri eficiente.
Notă: * Metaversul este o lume virtuală în care utilizatorii, prin avatarurile lor, trăiesc experiențe interactive fără a fi prezenți fizic în locul respectiv. Utilizatorii trăiesc experiența ca și cum ea s-ar desfășura live. Mulți pun semnul egal între metavers și realitatea virtuală (VR). Totuși, metaversul este pentru realitatea virtuală ce sunt primele telefoane mobile pentru telefoanele inteligente din zilele noastre. Deci, un proiect cu mult mai evoluat.
Metaversul este, practic, un univers virtual care va putea fi folosit pentru a crea holograme ale unui spațiu de muncă (Workplace), de joacă, de socializare (Horizon), în general. Realitatea virtuală, în schimb, este utilizată, pentru moment, în special pentru jocuri.
Concluzia: Construim orașe pentru oameni
Energie, Mobilitate, Economie circulară și Spații verzi și planificare urbană au fost ultimele paneluri în cadrul cărora au fost discutate multe idei pentru a identifica și dezbate cele mai bune soluții pentru transformarea orașelor în locuri confortabile pentru locuitorii lor.
Spre exemplu, în cadrul modulului „Energie”, Tabaré Curras, consilier global pentru Tranziția Urbană a Energiei, World Wildlife Fund (WWF), a fost întrebat care crede că este rolul orașelor în lupta împotriva schimbărilor climatice și încălzirii globale. „Orașele joacă un rol vital în lupta împotriva schimbărilor climatice și încălzirii globale. Ca centre ale activității economice, ele contribuie semnificativ la emisiile de gaze cu efect de seră și la consumul de energie. Cu riscuri precum stresul termic, evenimentele meteorologice extreme și inundațiile, orașele se confruntă cu provocări tot mai mari. Organizarea spațială și infrastructura orașelor pot facilita reducerea schimbărilor climatice și sprijinirea eforturilor de limitare a încălzirii globale. Conectate ca sisteme urbane, răspunsurile orașelor au impacturi extinse asupra bunăstării sociale, economice și umane. Transformările rapide și durabile în cadrul orașelor sunt cruciale pentru reziliență și pentru atingerea obiectivelor globale de dezvoltare durabilă”, a răspuns el.
Acesta a spus și cum își imaginează orașul viitorului: „Îmi imaginez un oraș viitor în care transformarea climatică este justă, dând putere orașului și cetățenilor, dar care pune natura în prim plan. Acest oraș recunoaște influența sa semnificativă asupra climei și ia măsuri decisive. Prioritizează dezvoltarea durabilă și rezistentă la climă, înțelegând riscurile interconectate cu care se confruntă. Decarbonizarea urgentă și transformarea sistemică a spațiilor urbane devin norma, asigurând că nimeni nu este lăsat în urmă – energia regenerabilă alimentează bunăstarea pozitivă în natură și incluzivitate socială în acest oraș. Îmi imaginez un oraș în care, împreună, creăm un viitor mai curat, mai echitabil și mai bun pentru toți”.
O altă temă importantă discutată – de data aceasta în cadrul modulului „Mobilitate” – a fost cea a transportului activ, adică trecerea de la transportul cu autoturismul propriu la mersul pe jos, cu bicicleta sau cu mijloacele de transport în comun, precum și impactul pozitiv pe care aceste schimbări le au asupra comunităților. S-a vorbit despre experiența americană, despre care s-a menționat că este foarte asemănătoare cu cea românească.
„Transportul activ este un element esențial al unui oraș modern. A încuraja oamenii să călătorească cu bicicleta și pe jos este important atât din punct de vedere ecologic, cât și din punct de vedere economic și social. Acolo unde infrastructurile prevăzute pentru ca oamenii să meargă pe jos sau cu bicicleta foarte ușor, străzile sunt pline de oameni. Experiența noastră în SUA, unde ciclismul este la un nivel scăzut așa cum este aici, arată că atunci când oamenilor li se oferă posibilitatea de a merge pe jos sau de a merge cu bicicleta, când există un loc sigur unde se simt confortabil, unde își pot lua copiii sau pot merge cu părinții, ei profită de ocazie. Ciclismul și mersul pe jos sunt esențiale pentru un oraș sustenabil. Avem exact aceeași problemă în orașele americane”, a spus Andy Clarke, director de strategie, Toole Design (SUA), fost președinte al Ligii Cicliștilor Americani.
„Copiați ideile bune din Europa!”
În cadrul modulului „Spații verzi și planificare urbană” s-a discutat despre cum pot fi transformate orașele într-un mediu mai locuibil, cum pot fi reduse emisiile de carbon în clădiri și cu transportul și cum poate fi crescută reziliența orașelor în ceea ce privește schimbările climatice.
Unul dintre vorbitori, Thorsten Donn, șeful departamentului de planificare urbană și locuințe din cadrul orașului Stuttgart, Germania, a încercat să răspundă la o parte din aceste întrebări, din punctul de vedere al urbanistului profesionist. „Dacă vrei să fii sigur că oamenii se simt bine în orașul în care locuiesc, atunci trebuie să avem cartiere mixte, cu magazine, birouri, medici etc., astfel încât ei să nu fie nevoiți să meargă prea departe pentru a-și face lucrurile zilnice. De asemenea, ajută foarte mult pe zona de schimbări climatice, deoarece oamenii vor avea mai puține distanțe pentru a călători, pentru a merge în diverse locuri”, a explicat Donn.
Acesta a sugerat că așa sunt definite orașele europene de peste un mileniu. „Vedem ce putem învăța din propria noastră istorie din toată Europa și apoi să o traducem în timpurile moderne. În plus, este întotdeauna o chestiune de transport, cum putem ajunge de la A la B, așa că fiți curajoși, scoateți benzile de mașini, plantați copaci, introduceți piste pentru biciclete, reduceți numărul de locuri de parcare pe spațiul public, puneți bănci, poate mici locuri de joacă acolo. Am văzut exemple frumoase în Barcelona, în Tallinn. Așadar, uitați-vă în jur, în Europa, și vedeți ce idei bune au avut. Copiați-le sau dezvoltați-le pe ale dumneavoastră”, a concluzionat Thorsten Donn.
La finalul evenimentului orașele din România care au făcut pași concreți pentru a fi mai prietenoase cu mediul au fost premiate de către Asociația Municipiilor din România în cadrul a șase categorii: Transport public sustenabil, Mobilitate velo, Economie circulară și managementul deșeurilor, Energie verde, Planificare urbană sustenabilă, Parcuri și păduri urbane.
Forumul Orașelor Verzi a fost organizat de Primăria Municipiului Brașov, în parteneriat cu: The Covenant of Mayors, Energy Cities, The Green Cities Accord, Asociația Administratorilor Publici din România (AAPRO), Comisia Europeană – Construim Europa împreună cu consilierii locali – Building Europe with Local Councillors, Urbanize Hub, European Urban Initiative, Fonduri Structurale.ro, Agenția pentru Managementul Energiei și Protecția Mediului Brașov, Asociația Română pentru Smart City, Asociația Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă a Transportului Public Brașov, Camera de Comerț și Industrie, Institutul Național de Administrație, Asociația Municipiilor din România, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ambasada Sustenabilității.
Ion SURDU
