Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Wolfgang Köber, președintele Clubului Economic German Transilvania : „ Pentru Transilvania e important să se promoveze. Din păcate, cei din Vest încă ne cunosc foarte puțin”

Sursa foto: Aurelia Brecht/ADZ

Clubul Economic German Transilvania (DWS) a împlinit recent 25 de ani de activitate. Cu această ocazie, am discutat cu președintele organizației, Wolfgang Köber, despre evoluția investițiilor germane, provocările și oportunitățile care există.

Clubul Economic German Transilvania (DWS) a împlinit în acest an 25 de ani de activitate. Caracterizați pe scurt evoluția clubului: de la dinamica numărului de membri până la valoarea investițiilor germane atrase în România.

E greu de menționat o cifră clară a investițiilor în regiune, din mai multe motive. De exemplu, unele investiții sunt mixte, altele au fost făcute într-o perioadă anume. Cert la etapa aceasta este că cele mai multe investiții în Transilvania sunt cu capital străin, preponderent din spațiul vorbitor de limbă germană, în special Germania care în momentul de față, în Sibiu, acoperă peste 60% din locurile de muncă din mediul privat.

Un mare atu pe care l-au adus investitorii germani în Sibiu a fost o cultură de muncă, condiții de lucru, un mindset anume, fiind stabilite standarde foarte ridicate la fel ca în Vest și acest lucru ne bucură foarte mult. Este o bucurie pentru mine să văd ce condiții de muncă oferă cel mai mare angajator din Sibiu, pentru că sunt firme similare în afară care nu au asemenea condiții pentru organizarea timpului liber.

În ceea ce privește Clubul Economic German, fondarea lui în anul 1998 a avut loc ca urmare a altor necesități de a avea o astfel de platformă decât în ziua de astăzi. Practic, rolul nostru s-a modificat destul de mult. În vremea aceea internetul nu funcționa așa cum funcționează acum, era dificil să găsești parteneri și furnizori, era mai greu să înțelegi de unde să pornești în relația cu statul. Așa a pornit acest Club, cu ideea de a susține oamenii de afaceri, de a ne sprijini reciproc, dar totuși fără a uita că unii dintre acești investitori sunt în concurență directă.

Astăzi, rolul nostru în club este de a genera o platformă de discuții, practic de a uni partea economică de cea socială și culturală. Suntem o platformă de networking și încercăm să aducem persoanele cu aceleași interese la aceeași masă, dar fără să intervenim în rezultatul discuțiilor.

Care a fost anul cu cele mai bune, dar și mai rele rezultate și ce a determinat aceste evoluții?

Cred că pandemia Covid-19 a fost o provocare foarte mare pentru toți membrii Clubului, pentru că ne-am lovit de situații complet noi, problematice la început, în privința costurilor de logistică; apoi mulți investitori au fost în situația de a nu mai putea opera. A fost o încercare nu atât pentru Club în sine, cât pentru întreaga economie și ne bucurăm că acea perioadă dificilă a trecut.

Perioada cea mai bună pentru noi a fost în vremea în care investitorii veneau în număr mare în Sibiu. Acum, n-aș vrea să vorbesc despre o saturație, dar s-a ajuns la situația în care s-a umplut acel gol existent anterior în piața forței de muncă.

În continuare se fac investiții mari în Sibiu. De exemplu, firma ifm a făcut a treia investiție în Sibiu și asta în plină pandemie și la început de război, demonstrând că se poate face în continuare business, în pofida acestor situații dificile. Acum, investitorii sunt loviți puternic de costul de energie, de aceea mulți s-au gândit cu ce soluții noi ar putea veni pentru a reduce costurile.

Mulți s-au orientat spre energie verde, adică producție proprie cu panouri fotovoltaice, mai ales pentru halele mari, cu suprafețe enorme. Aici pot da exemplul unor companii foarte bune, cum ar fi Bosch Blaj, Sefar din Sighișoara pe care le-am vizitat personal și am văzut cât research fac și cât se dezvoltă pentru a acoperi nevoia de energia cu cea produsă in house. Atât Sefar, cât și Star Transmission din Sebeș, dar și Continental sunt foarte activi pe acest segment. Deci toate firmele germane au acest acest footprint verde. Sunt investiții mari, într-adevăr, dar rentabile pe termen lung.

Vorbiți despre saturația de investiții la Sibiu pe anumite segmente. Urmează investiții în alte domenii? Ce strategii au firmele germane în raport cu acest aspect?

Eu consider că în Sibiu suntem pregătiți pentru un nou nivel. Acum, una din marile noastre preocupări este creșterea și extinderea sau consolidarea, mai degrabă, a domeniului de IT, pe partea de software, în Sibiu.

Noi avem acum oameni foarte buni pe anumite segmente, cum ar fi cyber security. Însă ei privesc către Cluj, deși Clujul înseamnă costuri foarte mari: Pentru a te bucura de un nivel de trai similar celui din Sibiu, în Cluj plătești semnificativ mai mult. Prin urmare, trebuie să și câștigi mult mai mult pentru a-ți permite un nivel de trai care, la Sibiu, este posibil la jumătate din preț. Asta se reflectă și în costul produsului. Ca să poată să genereze un produs, pe un angajator îl costă foarte mult și astfel nu mai poate fi competitiv pe plan internațional. Aceste aspecte luate împreună generează o șansă încă nedescoperită pentru Sibiu. Astfel, împreună cu partenerii din învățământ și cu un IT Cluster care s-a format la Sibiu încercăm să dezvoltăm acest domeniu.

Dacă este să vorbim despre investiții, ele deja se fac. În toamna aceasta s-a finalizat o investiție a firmei Bosch, care deschide un centru IT pe malul Cibinului. Avem Visma, care este o firmă foarte puternică, firma Continental care are un departament foarte puternic pe partea de soft. Deci, se lucrează (…).

Eu aș încuraja oamenii să investească și în mediul rural – în turism, în promovarea naturii unice în România, desigur în meșteșuguri. Să valorificăm acest lucru; să punem accent pe dezvoltarea micro, a comunităților, pentru că aceea e o șansă pentru viitor.

Cum s-a schimbat percepția investitorilor germani față de piața din România în ultimii 3 ani? Ce s-a schimbat în relația economică româno-germană?

Există o cu totul altă viziune acum. Cea mai actuală temă este cea de near-shoring. Ce înseamnă asta? S-a constatat că Asia nu este neapărat cea mai bună opțiune pentru producția destinată spațiului european. Ca piață de desfacere – da, dar nu pentru a produce un anumit bun care să ajungă pe rafturile noastre. Din acest motiv producătorii încep să se reorienteze către țări europene: ești mult mai rapid, poți controla mai ușor toate procesele. Este acea predictibilitate în piață care ajută foarte mult.

Acum pentru Transilvania, ca regiune, este important să se promoveze, să arătăm cine suntem și ce putem oferi pe partea de near-shoring. Din păcate, cei din Vest încă ne cunosc foarte puțin. Când vin investitorii din Vest în România încă rămân șocați de condițiile de aici, care sunt similare cu condițiile din vestul Europei. Noi încercăm să ne promovăm, inclusiv prin instrumente digitale, dar cel mai bun ambasador este tot omul, acel investitor care a investit în România și vede care sunt condițiile și opțiunile de aici. Ne bucură că totuși avem investitori – firme mici și mijlocii – care n-au avut până acum nicio tangență cu România și totuși au avut încredere și vin aici și se dezvoltă.

Cum se resimte conflictul armat din Ucraina asupra planurilor de business ale investitorilor germani din zonă și din România?

Consecințele s-au resimțit foarte puternic. Firmele au fost afectate în primul rând de prețurile crescute la energie. Apoi au explodat prețurile la combustibil, ceea ce a afectat foarte mult firmele mari care au zeci de tiruri care intră lunar cu bunuri în Ucraina. Orice creștere a prețului pe km înseamnă discuții, renegocieri, astfel ca livrarea de produse să nu fie stopată. Au explodat prețurile pentru zona de construcții. Pe piața de cereale s-a produs un efect invers, de ieftiniri, care generează distorsiuni. Sunt efecte secundare pe care nu le poate măsura nimeni cu exactitate, dar care au efect asupra întregii populații din Europa și nu numai. În orice caz, nu au existat cazuri de stopare a planurilor de extinderi sau angajări. România este în continuare o țară sigură.

Cum este văzută dezvoltarea economică din perspectiva pieței muncii din România?

În toată Europa avem un deficit de forță de muncă calificată. La noi, toată lumea încearcă să facă o facultate, un masterat, poate chiar un doctorat, cu speranța ca aceasta este forma optimă de a câștiga cât mai mult, ceea ce nu este tot timpul adevărat. Astăzi, clasicul handwerker (meșteșugar) aproape că nu mai este de găsit.

Și aici regret că școlile profesionale și sistemul dual încă nu se bucură de popularitatea de care ar trebui. La începutul anilor 90 am avut oameni foarte bine pregătiți în domeniul tehnic, dar aceștia treptat pleacă de pe câmpul muncii și alții noi nu mai sunt de găsit.

O altă problemă serioasă este legată de faptul că nu există logistica necesară pentru a transporta copiii din mediul rural către școlile din orașe. În general, oamenii din mediul rural aproape că nu au șanse acum să se integreze în mediul social și cultural urban. Oamenii de la țară, care sunt dornici să lucreze, ajung mai ușor în străinătate sezonieri la legume decât în orașe, ceea ce reprezintă o mare problemă.

O altă provocare ține de partea de energie. Marile zone industriale ale Sibiului, în special Zona Industrială Vest, a ajuns la un moment dat la o limită a capacității energetice, adică nu mai avea putere suficientă pentru a alimenta încă o investiție. Desigur, soluții există, dar ele sunt mai costisitoare, decât dacă ai avea energia în fața terenului. Dar între timp se lucrează pe acest aspect și suntem pe drumul cel bun.

Bineînțeles, mulți investitori se lovesc acum de costuri foarte ridicate a materiei primare, a energiei. S-a exagerat atât de mult cu creșterea artificială a prețurilor, încât am ajuns, pentru unele produse sau servicii, la un nivel care este dincolo de orice realitate. Dar prețurile vor scădea, odată cu reticența consumatorilor de a mai plăti la fel de mult pentru acele produse sau servicii.

Cum vedeți finalul de an pentru companiile germane?

Sunt vremuri deloc ușoare, pentru că încă luptăm cu efectele pandemiei Covid-19. În același timp, ne confruntăm cu noi provocări cum ar fi renunțarea la motorul pe combustie în Europa. Este o provocare mare, ale cărei efecte secundare nu le putem prevedea. Trebuie să analizăm acum dacă aceasta chiar este unica soluție pentru noi. Industria auto germană are o soluție foarte bună pe hidrogen, care este aproape inexistentă în piață la ora actuală. Și specialiștii în acest domeniu cred totuși că aceasta ar putea fi soluția mai potrivită pe termen lung.

 

Articol publicat în ediția cu nr. 123 a revistei Transilvania Business.



Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Șase proiecte finanțate de Fundația Comunitară Oradea prin Fondul Științescu

Articolul următor

EBM PAPST a rezolvat fluctuația de personal

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Investiții
Infrastructură
Turism
Educație
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share