Antreprenorul clujean Dan Chiuzbăian atacă instrumentul pentru facturarea electronică prin care ANAF vrea să pună bazele digitalizării fiscale.
Proprietarul companiei informatice QSound Soft, specializată în sisteme de automatizare, a realizat o analiză dură a RO e-Factura, însă vine cu propuneri menite să primească noul instrument al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).
“2024 a început prost pentru antreprenori și oamenii de afaceri, aducându-ne taxe mărite și un bonus, e-Factura. Scriu asta după 10 zile de teste pe sistemul meu propriu de facturare, în care ce funcționa ieri nu mai funcționează astăzi. De ce merge prost sistemul e-Factura?
1. Pentru că a fost conceput cu o viziune de contabil, în locul uneia de manager proiect IT. 2. În mod inutil, multiplică informație redundantă, care va crește “gratuit” cu 25-30% dimensiunea bazelor de date ale ANAF, o risipă nepermisă în structuri de date relaționale și într-un proiect critic unde fiabilitatea, flexibilitatea și viteza de lucru sunt esențiale.
3. Campania de informare pe acest proiect extrem de important s-a făcut târziu, după al 12-lea ceas (29 decembrie). 4. Nu s-au făcut teste serioase, în timp real, măcar cu o regiune pilot în care lansarea e-factura să înceapă cu trei luni înainte de toată țara”, a sintetizat Chiuzbăian.
Propuneri înaintate parlamentarilor
El formulează trei sugestii pentru rezolvarea situației. “A. Modificarea structurii e-Factura prin reducerea informației din fișierul XML la date esențiale cum sunt IDfactura, nume client / furnizor, cod unic de înregistrare fiscală (CUI), denumire produs / serviciu, sume. Datele precum adresă, județ sunt redundante, identificarea unei firme putându-se face doar după CUI. Ce rost are să mai pui toate informațiile de pe factura fizică în una electronică? Firmele au oricum stocate datele lor complete în baza ANAF.
B. Implementarea detectării automate a facturilor duplicat, păstrarea doar a ultimei încărcări din fiecare factură. Niciun contribuabil nu poate ghici care e timpul optim pe care trebuie să-l aștepți cu mâna pe mouse ca să se încarce o factură în serverul ANAF. Prin urmare îl împiedici pe contribuabil să greșească prin validări sistem, nu prin declarații la TV.
C. Trebuie făcute validări pe datele critice din e-Factura, cu mesaje specifice pe fiecare neconformitate. Acum, chiar și când sistemele ANAF nu pot valida cererile de încărcare sau validare facturi venite de la contribuabil, din cauza subdimensionării sistemului și supraîncărcării inerente cu cereri simultane, erorile afișate spun că nu sunt corecte datele din factura transmisă, nu că procedurile proprii de interogare în baza de date a ANAF sunt blocate din lipsa de resurse de calcul”.
Remarcile sale au fost supuse atenția parlamentarilor clujeni. “Voi lua legătura cu cei de la ANAF. Poate, poate vor mai corecta ceva din problemele ce le-au creat mediului de afaceri”, a răspuns deputatul Viorel Băltărețu. “E un subiect care se discută serios în partid și pentru care se vor propune mai multe modificări. Să vedem câte vor accepta dintre ele, dar inițiativa există”, a menționat deputatul Radu Molnar.
Observațiile lui Chiuzbăian:
- “Trag concluzia că nu am învățat nimic din eșecul sistemului implementat acum câțiva ani pentru cardul de sănătate care bloca medicii să-și facă treaba. Am comis-o din nou la Finanțe, pe timpul, banii și stresul economiștilor, contabililor sau antreprenorilor din România”.
- “Acolo, în proiectul e-Factura, lipsește mindset-ul că digitalizarea prin stocarea informațiilor într-o bază de date e un proces diferit de dosarul cu șină predat la contabilitate până în 10 ale lunii. Ei asta fac acum: dosare cu șină în format electronic”.
- “Noi emitem 80-100 de facturi pe lună, în aceeași zi, din propriul sistem ERP, custom made. Facturi simple sau cu mai multe poziții, firme din toată România și din UE. Unele XML-uri se validează la ANAF, altele nu. La cele care nu funcționează, când le testăm individual cu tool-ul de validare de pe site-ul ANAF, în trei interogări consecutive obținem erori cu mesaje diferite. Asta înseamnă inconsistență. Măcar dacă ai obține aceeași eroare de fiecare dată, ai știi ce trebuie rezolvat”.
- “Nu contează cine face sistemul și cine e beneficiarul. Sistemul nu-și face bine treaba pentru care a fost conceput. Ți s-a întâmplat vreodată la BT24, e-Mag, Amazon să faci o plată de două ori fără ca sistemul să te atenționeze sau să-ți valideze / invalideze automat prima încercare? Sunt niște pași și validări obligatorii care trebuie făcuți când implementezi asemenea aplicații, critice, de timp real și cu impact major asupra mediului de afaceri, iar aici nu s-au făcut. Este ca și cum ai da drumul la traficul pe autostradă fără limitări de viteză și fără parapete de protecție. Iar dacă se întâmplă un accident cu mașini căzute în afara carosabilului, șeful de la drumuri să-ți spună că e vina șoferilor, că nu au condus prudent. Era bine dacă subiectul se discuta în noiembrie, se făcea un test de stres și se trăgeau semnalele de alarmă necesare. Acum e tardiv. Mediul de business a mai încasat o palmă nemeritată de la stat”.
- “Aș mai adăuga la listă și asumarea răspunderii, care în România nu există ca termen în vocabularul de guvernare (la autorități). Mă întreb cine plătește zecile de ore de teste și modificări necesare în aplicațiile de facturare, pentru miile de firme care au sisteme proprii ERP și care acum nu funcționează deși s-au implementat după specificațiile oficiale?”.
- “De doi ani folosim și noi propriul ERP în emiterea facturilor către entități de stat. 1-2 pe lună. Problema a apărut când a trebuit să emitem 80 de facturi pe zi. Sistemul ANAF nu e pregătit să gestioneze un număr de câteva sute de mii de tranzacții pe zi. Punct. Ministrul finanțelor spunea că nu este niciun stres cu e- Factura, că sistemul îl putem consideră în teste și până la 1 aprilie, să nu ne facem griji dacă nu funcționează. Totuși, pe site-ul ANAF apare că e obligatoriu să ne facem griji de la 1 ianuarie 2024. Ne-ar ajuta să știm, la cele 5 milioane de facturi deja urcate în sistem (declarația ministrului), câte sunt duplicate, câte solicitări de upload au fost refuzate pe motive de neconformitate la validările e-Factura, respectiv câte au primit time-out ( întrerupere conexiune cu serverul ANAF, din decizia serverului ANAF). Doar așa se va vedea cu adevărat dimensiunea problemei”.
- “Ar fi nevoie la ANAF de un sistem (server / grup de servere) de dezvoltare (școală), disponibil pentru testarea sistemelor informatice ale antreprenorilor vis-a-vis de operațiunile de upload și download e-Facturi. Rolul lui este de a permite dezvoltatorilor de software să-și testeze aplicațiile pe un sistem identic cu cel oficial al ANAF, înainte de a le da în utilizare clienților, fără să înregistreze efectiv facturile în bazele de date fiscale ale sistemelor ANAF. Sistemul de dezvoltare ar putea fi utilizat de antreprenori, persoane fizice autorizate, mici comercianți, viitori antreprenori, studenți care astfel s-ar putea “antrena” în utilizarea e-Factura fără să producă un impact în contabilitatea firmelor. Prin această metodă s-ar scuti mii de ore de muncă a contabililor, programatorilor și antreprenorilor care nu ar mai încărca sistemul real ANAF cu date eronate ce trebuie stornate și ar putea testa / optimiza procedurile de upload e-Factura până se lămuresc cum funcționează. Apoi, când totul le este clar, ar face upload-ul pe baza de date de producție a ANAF, cea care contează pentru înregistrările fiscale ale firmelor”.
Ministrul se laudă cu 5 milioane de facturi
În contextul implementării cu caracter obligatoriu a sistemului RO e-Factura de la 1 ianuarie în relaţia business-to-business (B2B), Ministerul Finanțelor a anunțat că, în primele zile de funcționare, 5 milioane de facturi au fost expediate cu succes în sistemul e-Factura, în valoare de 25 de miliarde de lei.
„Faptul că numai în ultimele 24 ore un milion de facturi au fost transmise prin intermediul acestui sistem arată, fără îndoială, dovada concretă a funcționării sale. Sigur că implementarea e-Factura este un pas semnificativ către modernizarea sistemului nostru financiar.
Înțelegem că această tranziție generează anumite provocări, dar suntem hotărâți să le depășim împreună cu mediul de afaceri și contribuabilii. Trebuie să gândim constructiv: prin intermediul unor întâlniri tehnice săptămânale și a unei colaborări strânse cu reprezentanții platformelor de facturare, dorim să consolidăm un dialog eficient.
Este nevoie să lucreze cu exemple concrete acolo unde reclamă diverse inadvertențe, pentru a îmbunătăți continuu sistemul e-Factura. În același timp, luăm măsuri rapide atunci când apar aspecte cum este încărcarea repetată a facturilor, astfel că vom introduce un mecanism prin care sistemul e-Factura va anula automat facturile încărcate în mod repetat.
N-aș vrea să uităm că măsura aceasta a venit în contextul în care datele Comisiei Europene arată 9 miliarde de euro pierderi de TVA din banii românilor, din care 40% din achiziții comunitare”, a explicat ministrul Marcel Boloș.
Apel la colaborarea IT-iștilor
În identificarea unor posibile îmbunătățiri care să asigure sinergia platformelor de facturare furnizate de companiile ce oferă servicii de contabilitate cu sistemul e-Factura, experții instituției au invitat reprezentanții firmelor să colaboreze pentru a optimiza soluțiile tehnice, astfel încât adaptarea la sistem să fie cât mai fluidă și eficientă.
“Orice noi inițiative menite să sprijine utilizatorii în folosirea acestui instrument sunt primite cu receptivitate de Centrul Național pentru Informații Financiare și ANAF.
Decizia privind extinderea RO e-Factura la relația B2B a venit pentru a oferi condiții care să contribuie la creșterea gradului de colectare a impozitelor, taxelor și a TVA. Colectarea acestor date va permite autorităților fiscale să verifice coerența dintre TVA declarată și TVA datorată în timp util și în mod automat.
O astfel de verificare automată va îmbunătăți semnificativ competențele analitice ale ANAF. În plus, introducerea facturării electronice obligatorii este un instrument pentru urmărirea în timp real a lanțurilor de fraudare în materie de TVA, permițând adoptarea de măsuri imediate pentru a identifica și pentru a stopa participarea persoanelor impozabile la astfel de activități frauduloase.
Extinderea RO e-Factura la relația B2B și utilizarea informațiilor în vederea consolidării sustenabilității financiare a României sunt elaborate în acord cu Planul Național de Redresare și Reziliență”, potrivit conducerii Ministerului Finanțelor.
Cum se implementează sistemul
În prima etapă, perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2024, operatorii economici – persoane impozabile stabilite în România, indiferent dacă sunt sau nu înregistrate în scopuri de TVA, au obligația să raporteze în RO e-Factura toate facturile emise în relația B2B și în relația cu instituțiile publice, altele decât cele efectuate în relația B2G, pentru care există obligația utilizării Ro e-Factura începând cu data de 1 iulie 2022.
Operatorii economici persoane impozabile nestabilite, dar înregistrate în scopuri de TVA în România au obligația, din 1 ianuarie 2024, să raporteze în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura toate facturile emise în relația B2B pentru livrări de bunuri și prestări de servicii care au locul livrării sau prestării în România.
Operațiuni exceptate de la RO e-Factura:
- livrările de bunuri expediate sau transportate în afara Uniunii Europene de către furnizor sau de altă persoană în contul său
- livrările de bunuri expediate sau transportate în afara Uniunii Europene de către cumpărătorul care nu este stabilit în România sau de altă persoană în contul său, cu excepția bunurilor transportate de cumpărătorul însuși și care sunt folosite la echiparea ori alimentarea ambarcațiunilor și a avioanelor de agrement sau a oricărui altui mijloc de transport de uz privat
- livrările intracomunitare de bunuri.
Facturarea electronică nu se aplică în situația prevăzută de art. 6 din OUG nr. 120/2021, cu modificările și completările ulterioare.
Amenzi de până la 10.000 de lei
Furnizorii, persoane impozabile stabilite în România, pentru operațiunile efectuate în relația B2B, persoane impozabile stabilite în România pentru operațiunile efectuate în relația cu instituții publice, altele decât cele efectuate în relația B2G, și persoane impozabile nestabilite, dar înregistrate în scopuri de TVA în România, sunt obligați să transmită facturile emise către destinatari, cu excepția situației în care atât furnizorul / prestatorul, cât și destinatarul sunt înregistrați în Registrul RO e-Factura.
Termenul-limită pentru transmiterea facturilor emise, pentru livrările de bunuri și prestările de servicii care au locul livrării sau prestării în România, în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura este de 5 zile lucrătoare de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la data-limită prevăzută pentru emiterea facturii la art. 319 alin. (16) din Codul fiscal.
Nerespectarea termenului limită pentru transmiterea facturilor în RO e-Factura constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 la 10.000 lei, pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mari, cu amendă de la 2.500 la 5.000 lei, pentru contribuabilii mijlocii, și cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei, pentru celelalte persoane juridice și persoanele fizice.
A doua etapă începe în 1 iulie
Prin excepție, în perioada 1 ianuarie – 31 martie 2024, nerespectarea termenului limită pentru transmiterea facturilor în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura nu se sancționează. În a doua etapă, începând cu 1 iulie 2024, emitenții facturilor electronice au obligația de transmitere a acestora către destinatari utilizând sistemul RO e-Factura.
Din iulie 2024, pentru operațiunile realizate între persoane impozabile stabilite în România conform art. 266 alin.(2), sunt considerate facturi numai facturile care îndeplinesc condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 120/2021. Utilizarea facturii electronice face obiectul acceptării de către destinatar, cu excepția facturilor care îndeplinesc condițiile prevăzute de ordonanță.
