Florin Cuc, președintele grupului Arhivatorul și al Patronatului Întreprinderilor de Arhivare Fizică și Electronică din România, virează către un nou domeniu. A înființat, alături de mai mulți întreprinzători clujeni, Cooperativa Agricolă Cenana, din comuna Ceanu Mare (CACCM).
„Interesul meu este de a dezvolta economic această comună. Pe drum către un eveniment în București, m-am întâlnit cu Ioan Oleleu, vicepreședintele Agenției Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentului (ANSVSA), m-a sfătuit să fac un business bazat pe gospodăriile țărănești, o cooperativă agricolă. Mi-a trimis toată documentația pe e-mail, am studiat-o la hotel. În a doua zi m-am întâlnit cu mai mulți oameni ca să facem cooperativa. M-am prezentat la primarul din Ceanu Mare, Virgil Păcurar, căruia i-am cerut să ne dea o magazie nefolosită, ca să ne facem sediu acolo. M-a întrebat dacă nu avem nevoie și de teren. Până la sfârșitul anului vrem să concesionăm aceste proprietăți în ideea de a atrage fonduri europene, altfel nu putem dezvolta cooperativa, comunitatea. Vreau să spun ceva: era un fermier în SUA cu o producție de porumb foarte mare. Întrebat de un reporter, i-a spus că o parte o vindea, alta o păstra ca sămânță pentru cei din zonă: «Dacă o dau întregii comunități, albinele merg la vecini, de unde aduc polen și se întorc la mine. De aceea am atât porumb frumos»”, a povestit Cuc, la lansarea cooperativei.
„Trebuie să avem puterea de a arăta adevărul din satele și comunele noastre. Materiile prime care rămân în gospodărie (produse vegetale, legume, lapte, ouă, carne de porc și de pui) trebuie să își găsească acele canale potrivite prin care să ajungă în marile magazine; proiectul meu a fost de a pune mica procesare pe rafturile supermarketurilor, derulat în multe județe. Nu este adevărat că supermarketurile nu doresc producția românească; trebuie doar să ne organizăm noi. Din păcate, nu suntem așa de bine organizați în teritoriu încât să oferim produsele așa cum și-ar dori marile magazine”, a remarcat Ioan Oleleu.
Mariana Cotoi, directorul Casei Române de Comerț Agroalimentar Unirea, a explicat importanța asocierii fermierilor. „Casa Unirea a fost înființată pentru că nu aveam, la nivel național, o rețea de magazine românești sau un lanț de depozite prin care să putem veni în sprijinul producătorilor români. Retailerii doresc să ia marfă românească, dar nu pot prelua tot, deci se impunea apariția unei societăți naționale care să se implice în politica produselor agroalimentare. Noi avem colaborări cu 150 de asociații și cooperative la nivel național”.
„Procesați și vindeți în străinătate!”
Felix Arion, director general al Clusterului AgroTransilvania, a propus implicarea noii cooperative în activitatea academică. „În domenii ca acesta nu funcționează nimic dacă nu există o persoană pasionată care își pune sufletul pe răboj, își toacă nervii și timpul. Cenana își dorește să se facă dezvoltare sustenabilă. Asta înseamnă că dacă vrei lapte mâine, nu tăia astăzi vaca. Sunt multe resurse pe care le are cooperativa, mâinile asociaților sunt bătătorite de la muncile câmpului și mi-ar părea rău ca aceste tradiții să dispară. Aici s-au lansat foarte multe idei, poate prea multe deodată. I-am propus președintelui Cenana să se gândească și la alternativa academică, științifică la ceea ce își dorește, adică să învețe și din experiența celor care știu cum se fac aceste lucruri”.
Nicolae Tritean, directorul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Turda, și-a oferit sprijinul. “Nu va fi ușor, știu ce înseamnă implementarea fondurilor UE, nu demult am încheiat un proiect cu investiții de 6 milioane de euro. Trebuie să ai echipă, seriozitate, mai ales dorință. Mi-aș dori ca această comună să prospere. SCDA poate veni în ajutor cu semințe, deoarece se ocupă cu crearea de soiuri, hibrizi la plantele tehnice. Și toată lumea este interesată să cumpere inputuri la prețuri cât mai mici. Palanețele pe care le-ați expus (turte coapte pe vatră sau plită, n. red.) trebuie să fie făcute din grâu românesc produs aici”, a subliniat acesta.
Adrian Rada, specialist în fonduri UE, a sugerat o direcție în care asocierea să meargă. „Nu demult am lansat Sibiu Business Agency, organizație care își dorește să promoveze afacerile locale, să găsească investitori. Am prezentat o situație în care Sibiul este pe primul loc la comercializarea animalelor vii, însă acestea pleacă în partea străinătate, cei de acolo le procesează și produsele ajung înapoi. Noi rămânem cu munca, ei, de dincolo, vin și ne arată cum se fac banii. Prin această cooperativă nu mai vindeți materia primă, ci procesați și vindeți pe alte piețe! Devenim mai săraci, de la o zi la alta, din cauza acestui lucru pentru că adaosul nostru comercial este mic, iar cel cu care cumpărăm este mare. Noi scoatem banii din buzunar și îi plătim pe ei. Procesarea și ieșirea voastră de pe piața locală pe cele externe este principalul obiectiv pe care trebuie să îl aveți”, a spus președinte Patronatului IMMpact Sibiu.
Asocierea, cale spre prosperitate
„Ideea cooperativei este genială. Cunosc bine zona: aici sunt, în principal, producători de cereale. Voi însă vindeți porumbul, la ora actuală, cu 50-52 bani/kg, chiar cu 46 bani /kg, direct din câmp. La fabrica de nutrețuri combinate din Cluj, noi produceam 19.000 de tone de furaj pe lună, care se consumau atunci tot în județ. Gândiți-vă că porumbul nu îl vindeți cu 50 bani, ci cu 80 de bani sau 1 leu, furajul se duce spre 2 lei, deci vindeți un produs procesat, nu materia primă”, a subliniat Mircea Mudure, șef serviciu la Direcția pentru Agricultură Cluj.
„Am activat timp de șapte ani în domeniul cooperativelor, inițial nu am avut încredere în proiectul Cenana. Știu cum este în acest domeniu: de la prima discuție până la vii înapoi de la platforma unui retailer care îți certifică faptul că tu ai livrat niște produse acolo este o muncă de la cer la pământ. În unire stă puterea în domeniul cooperativelor. Oamenii nu se asociază pentru că există un nume precum cooperativă sau Cenana, ori că este al comunei, ci pentru că au un interes comun. Voi trebuie să identificați acel lucru care vă poate ține împreună”, susține Anca Marcu, viceprimar al comunei Cojocna.
Pentru Grupul de Acțiune Locală (GAL) Poarta Apusenilor este minunat să aibă o a doua cooperativă în zonă. “Am avut o cooperativă care a avut contract cu Kaufland pentru livrarea de varză. Pe piață era 50 de bani, Kaufland le dădea 70 de bani. Când a crescut prețul pe piața liberă, nu au mai dat varza la Kaufland, iar contractul s-a stricat. La fel, am vrut să îi conving pe cei din Triteni, care produc cei mai mulți cartofi din zonă, să se asocieze pentru că aceste cooperative vor fi viitorul, 100%. Pe GAL nu avem sume foarte consistente, însă am făcut proiecte multe de 50.000 de euro”, a amintit Alexandru Făgădar, președintele GAL Poarta Apusenilor.
Obiectivul noii asocieri din Ceanu Mare este schimbarea în mai bine a vieții producătorilor locali, protejarea intereselor comune, dezvoltarea prin accesarea de fonduri UE, achiziții de utilaje de ultimă performanță.
Cooperativa Cenana este formată din Florin Cuc (președinte), Ioana Costantea, Cornel Tritean (vicepreședinți), Minidor Făgădar (secretar), Dănuț Creța, Raul Borza, Alex Techereș (membri).
De la construcții, la agricultură
Fondatorul grupului Arhivatorul deținea inițial o firmă de construcții, însă, în 2013, și-a dat seama de potențialul pe care îl avea gestionarea optimă a documentelor financiare ale companiilor. Noua linie de afaceri cu sloganul “zero hârtii pe birouri” a pornit pentru a veni în întâmpinarea problemelor cu care se confruntau 80% dintre agenții economici din România. În acest fel s-a născut Arhivatorul, grup axat pe servicii de arhivare fizică și legătorie profesională, arhivare electronică și sisteme de management al documentelor, dar și pe echipamente profesionale de distrugere a documentelor oficiale.
Călin POENARU
Articol publicat în ediția cu nr. 124 a revistei Transilvania Business.
