Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Conferința BioEcoSilva: Bioeconomia, o soluție pentru dezvoltarea mediului rural

Sistemul de producere a energiei cu biomasă ajută la o bună gospodărire a comunităților. Tot ce rămâne în urma curățeniei de primăvară din curți și livezi, toți brazii de Crăciun, uscăturile din păduri sau crengile adunate de râuri pot fi folosite pentru producerea de energie termică.

Acestea au fost temele Conferinței BioEcoSilva, organizată în județul Brașov în 16 și 17 noiembrie de Asociația Eco Harmony și Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României. Evenimentul a adus laolaltă o serie de experți în domeniul bioeconomiei, dar și cadre universitare, manageri de proiect, oameni de afaceri și studenți.

Experți în bioeconomie, vorbitorii au subliniat importanța recuperării deșeurilor lemnoase și vegetale pentru a produce energie termică. Un model de business care poate funcționa în orice comunitate, mai ales în cele din mediul rural.

Conferința a fost deschisă de Borbely László, consilier de stat, șeful Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din Guvernul României. Impresionat de numărul mare de participanți – aproape 80 – el a insistat pe faptul că proiectele de acest tip fac bine și comunităților, și mediului și, în esență, populației.

„De ani de zile ne străduim să le spunem celor care sunt la cârma țării că e important să te duci spre natură, să folosești ceea ce este în natură. Să folosești cu cap, fără să distrugi. De exemplu, oameni inteligenți au făcut centrale pe biomasă în peste 200 de localități din țară. Clădirile publice de acolo au încălzire pe biomasă, adică din resturi de tot felul. Este și sănătos, este și eco și este util pentru populația acelei localități”, a spus acesta.

După discurs, au urmat o serie de prezentări ale proiectelor coordonate de Green Energy Cluster. Clusterul covăsnean promovează de ani buni sistemul de producere de energie pe bază de biomasă. Dar nu este singurul proiect bazat pe principiile bioeconomiei. Unul dintre aceste proiecte, aflat în derulare alături de mai mulți parteneri europeni, este Bio Vill.

Inginerul Bartha Sándor a proiectat și centrale termice pe bază de biomasă. Centralele sunt automatizate. „Noi am produs aceste centrale din surse proprii. Sunt foarte eficiente, foarte comode și sunt sigure”, a precizat acesta în cadrul prezentării sale.

Institutul de Prognoză Economică al Academiei Române a fost, de asemenea, prezent, prin dr. Carmen Păuna. Ea a vorbit despre Rural Bio Up, un proiect finanțat prin programul Horizon. „Proiectul încearcă să găsească soluții economice, de mediu și sociale din zonele rurale. În proiect sunt implicate mai multe entități din estul Europei și specialiști din partea vestică a continentului”, a spus dr. Carmen Păuna.

Prezent la conferință, Dragoș David, președintele Agenției Metropolitane Brașov a vorbit despre construcțiile din lemn. Agenția este partener în programul Build in Wood, finanțat de asemenea prin Horizon. „Dacă vreodată va fi introdusă în PIB inteligența poporului român, am fi o națiune foarte bogată”, a spus Dragoș David. El a insistat pe faptul că proiectul în care Agenția este partener urmărește punerea în valoare a lemnului pentru construcția de locuințe.

Nu a lipsit din cadrul conferinței prezentarea rezultatelor unei cercetări în bioeconomie referitoare la salcia energetică. Dr. Bartha Sándor, cercetător în bioeconomie, a vorbit despre biorafinare. „Ideea este să extragem componente valoroase din această materie, lemnul, obiectul cercetării fiind salcia”, a spus acesta.

În cadrul conferinței a fost prezentat și Proiectul CEE 2 ACT. „Proiectul se referă la dezvoltarea strategiilor bazate pe bioeconomie în țările din Europa Centrală și de Est”, a spus Maria Gaspar, de la Asociația ASIMCOV. Proiectul are o durată de implementare de 36 de luni și un buget de 4 milioane de euro. În proiect sunt 17 parteneri din tot atâtea state.

Managerul proiectului Bio Rural, Boglarka Vajda, a vorbit despre Rețeaua Europeană de Bioeconomie Rurală și a lansat și o invitație către cei prezenți: „Vă încurajez pe toți să vă înscrieți pe rețeaua de bioeconomie rurală – biorural.eu – unde veți găsi un set de instrumente care vă vor ajuta. Veți găsi aici exemple de bună practică, modele de succes, cercetări, articole, idei și modele business”.

Printre experții care au susținut discursuri și prezentări au mai fost și Bagoly Miklós Levente, expert în silvicultură și prelucrarea lemnului, Orsolya Zsidó, expert Green Deal.

În timpul conferinței au fost selectate câteva cuvinte-cheie de la cei care au susținut prezentări sau discursuri. La încheierea evenimentului, președintele Clusterului Green Energy, Vajda Lajos, a ales și el un astfel de cuvânt. „Aici sunt foarte multe cuvinte-cheie. Pentru mine cuvântul-cheie este sinceritatea. Dacă în aceste relații suntem sinceri, atunci într-adevăr putem schimba lumea”.

 

Articol publicat în ediția cu nr. 124 a revistei Transilvania Business.

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Pași importanți pentru tranziția la o economie circulară

Articolul următor

Campionatului European de Înot în Ape Înghețate 2024 va avea loc la Oradea

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Haos în gestionarea deșeurilor în Baia Mare Amestecarea deșeurilor, depozitarea ilegală, lipsa facilităților pentru colectarea separată, deșeurile din construcții sunt principalele “scurtcircuite” Asociația Ecoteca și Primaria Baia Mare au organizat o masă rotundă pentru a discuta soluții de eficientizare a gestionării deșeurilor în județul Maramureș. Aceasta beneficiat de sprijinul organizațiilor GreenPoint Management, Envirom, Alucro, Ecotic și companiei Egger România. Printre participanți s-au numărat Agenția pentru Protecția Mediului Maramureș, Poliția Locală, Consiliul Județean Maramureș, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor Menajere (ADI-GIDM) Maramureș, Colegiul Economic N. Titulescu, Serviciul Public Ambient Urban. Temele dezbătute au vizat cadrul local și aspecte specifice județului, Sistemul de Garanție – Returnare (SGR), implementarea sistemului de colectare separată, eficiența actuală și pașii următori în gestionarea deșeurilor. Ecoteca a formulat idei principale și concluzii după discuțiile cu instituțiile și companiile implicate. “România nu își atinge țintele de reciclare, cu o scădere a procentului de deșeuri reciclate. Penalitățile pentru țintele neatinse sunt plătite de fiecare unitate administrativ teritorială (UAT), iar gestionarea acestei probleme se decide la nivel local. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență se planifică instalarea a 110 de insule ecologice și 90 de module în Baia Mare, trei centre de colectare cu aport voluntar mici și unul mare. Autoritățile locale consideră că sistemul de colectare separată este subfinanțat. PBM prevede platforme de colectare îngropate cu cartele pentru fiecare apartament; există deja 54 de astfel de platforme în oraș. Deși întâmpină dificultăți, proiectul continuă. Colectarea în Baia Mare se face pe patru fracții: hârtie - carton, plastic - metal, sticlă și rezidual. Campaniile trimestriale sunt organizate pentru deșeurile voluminoase”, potrivit Ecoteca. “Nu există o soluție gratuită pentru deșeurile din construcții. Cetățenii pot apela la colectori autorizați contra-cost. Deșeurile vegetale merg la stația de compost și sunt incluse în calculul țintei de reciclare. ADI-GIDM susține că gradul de colectare separată și reciclare a crescut de la 3% în 2021 la 9% în 2024. SGR a redus cantitățile de sticlă și plastic. Cetățenii din Baia Mare primesc amenzi pentru depozitarea ilegală a deșeurilor pe spațiul public. Nu există trasabilitate a deșeurilor, iar instituțiile publice nu au control asupra deșeurilor ilegale din localitate. ADI-GIDM și operatorul de salubrizare fac campanii de conștientizare în școli, dar acestea sunt discontinue. Infrastructura de colectare separată există, dar elevii sunt descurajați de amestecarea deșeurilor de către personalul de serviciu și colectori. Există puține campanii de conștientizare în școli, iar eforturile sunt inutile fără facilități pentru colectarea separată acasă și pe stradă. Reprezentanții PBM și ADI-GIMD nu raportează cantitățile colectate conform site-ului RetuRO SGR. Aceștia nu știau că pot face acest lucru, dar vor începe să raporteze de acum încolo”, potrivit raportului Ecoteca.
Citeste mai mult

Haos în gestionarea deșeurilor la Baia Mare

Amestecarea deșeurilor, depozitarea ilegală, lipsa facilităților pentru colectarea separată, deșeurile din construcții sunt principalele “scurtcircuite” depistate de experții…
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share