Pași importanți pentru tranziția la o economie circulară

Guvernul a adoptat Planul de acțiune pentru Strategia națională privind economia circulară.

Trecerea către economia circulară este o șansă de a transforma economia de acum într-una durabilă. Însă România este încă la început în acest domeniu. Anul trecut a fost adoptată Strategia națională privind economia circular (SNEC), pentru ca, în octombrie acest an, Guvernul României să adopte Planul de acțiune pentru Strategia națională privind economia circulară. Prin completarea Strategiei naționale privind economia circulară, Guvernul îndeplinește unul dintre jaloanele Reformei privind gestionarea deșeurilor, aferentă Planului Național de Redresare și Reziliență.

De peste un secol au existat preocupări în România privind teoretizarea principiilor care stau la baza principiilor economiei circulare.

Atât Grigore Antipa (biolog, pionier în muzeologie și antropolog practician), la începutul secolului trecut, cât și Nicolae Georgescu Roegen (matematician, statistician și economist), cu peste 50 de ani în urmă, au vorbit despre bioeconomie, știința de a preveni epuizarea ireversibilă a resurselor prin aplicarea unor mecanisme de reglare întâlnite în natură.

Grigore Antipa a dezvoltat concepte de management ale societății pe baza ciclurilor naturii și pe experiența comunităților tradiționale de pescari, iar Nicolae Georgescu Roegen a elaborat o teorie originală care nega creșterea economică „cu orice preț”, afirmând în schimb necesitatea echilibrului dintre producție și consum.

Astăzi, unul dintre obiectivele de dezvoltare durabilă – ODD 12 consum și producție responsabile – urmărește, în mod direct, utilizarea judicioasă a resurselor, recuperarea deșeurilor, reciclarea lor și reintroducerea lor în circuitul de producție, ceea ce reprezintă, de fapt, esența conceptului de economie circulară.

România este la începutul procesului de tranziție de la o economie liniară la una circulară, însă a făcut primii pași în această direcție, în ultimul an fiind adoptate Strategia națională privind economia circulară și Planul de acțiune pentru Strategia națională privind economia circulară.

De unde am plecat

Anul trecut, în 6 decembrie, când a fost lansat primul raport privind economia circulară în UE, Banca Mondială, ca editor al raportului, împreună cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României și Ambasada Sustenabilității în România au reunit reprezentanți ai sectorului public și privat și ai societății civile pentru a discuta despre stadiul economiei circulare în Uniunea Europeană (UE) și România și pașii necesari pentru o tranziție alertă și de succes.

Participanții, găzduiți de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă la Guvernul României, și-au exprimat opinia cu privire la constrângerile și oportunitățile pentru avansarea economiei circulare în țară, în urma prezentării Diagnosticului Rapid despre Economie Circulară în România de experții Băncii Mondiale, ca parte a unui exercițiu de consultare. Conform diagnosticului:

1. România înregistrează o performanță scăzută în ceea ce privește majoritatea indicatorilor relevanți, cum ar fi (1) Puterea de cumpărare scăzută care influențează modelele de consum, (2) Lipsa unui sistem complet de management al deșeurilor în anumite părți ale țării, (3) Calitatea slabă a datelor și sistemul de raportare deficitar.
2. Tehnologia de reciclare este disponibilă, dar gradul scăzut de colectare a deșeurilor municipale împiedică recuperarea mai multor materii prime. Printre exemplele pozitive la nivel local se numără (1) Centrul municipal de colectare din Municipiul Iași, (2) Stația de compostare din județul Bihor, (3) Strategia pentru economie circulară Buzău 2020-2030.
3. Întreprinderile din România demonstrează o înțelegere și un interes în creștere față de modelele de afaceri ce includ aspecte de economie circulară, în special în sectorul managementului deșeurilor și al producției.
4. Pentru a încuraja tranziția la economie circulară în România, Guvernul va trebui să îmbunătățească implementarea strategiilor și a legislației prin consolidarea monitorizării, raportării și aplicării. Alte măsuri propuse de Banca Mondială fac referire la încurajarea unor modele de afaceri care permit adoptarea unei economii circulare, îmbunătățirea fluxului de informații despre economie circulară și dezvoltarea legislației secundare pentru a îmbunătăți alinierea legislației naționale la cea din UE.

„România este abia la începutul tranziției de la o economie liniară la una circulară. În prezent, economia românească este circulară în proporție de doar 1,3%. În același timp, România este angajată în promovarea și adoptarea economiei circulare, inclusiv prin strategia națională recent adoptată de Guvern pentru a stimula această tranziție. Încurajăm Guvernul României să continue sprijinirea acestei agendei, inclusiv printr-un sprijin mai mare acordat întregului ecosistem”, a declarat Anna Akhalkatsi, Manager de Țară al Băncii Mondiale pentru România și Ungaria.

„Avem decalaje semnificative de recuperat, dar oportunitățile de dezvoltare sunt reale și acestea se bazează în mare măsură pe Strategia de economie circulară și cadrul instituțional pe care l-am creat. Deținem secretariatul tehnic al Comitetului de Coordonare pentru economie circulară acolo unde vom dezvolta și Planul de acțiune necesar. De asemenea, vom avea oportunități de finanțare fără precedent de la nivel UE dar și alte surse. Se estimează ca aplicarea principiilor economiei circulare ar produce până în 2030 la nivel european aproximativ 700.000 de noi locuri de muncă și o creștere a PIB-ului cu 0,5%.

Este important că societatea civilă și mediul de afaceri au avut o bună reprezentare la evenimentul de lansare a raportului întrucât provocările sunt diverse și avem nevoie de toți actorii ca să găsim cele mai bune soluții tehnice”, a declarat, la acel moment, László Borbély, consilier de stat, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă.

Ce stabilește SNEC

Așa cum aminteau reprezentantul Băncii Mondiale și coordonatorului Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, Guvernul României adoptase anterior acestui eveniment Strategia națională privind economia circulară.

Strategia națională pentru economie circulară creează cadrul tranziției către decuplarea dezvoltării economice de utilizare a resurselor naturale și degradarea mediului și stabilește direcțiile de acțiune: reducerea consumului de materii prime și bunuri de consum, reducerea impactului activităților de producție, de gestionare și de eliminare a deșeurilor și a apei reziduale asupra mediului, îmbunătățirea coerenței politicilor și a guvernanței, a comunicării și a colaborării dintre autoritățile locale, regionale și naționale.

Strategia, totodată, analizează atât în ansamblu, cât și pe sectoare economie și de economie transversală unde ne situăm ca țară în domeniul economiei circulare – luând în calcul aspecte legislative, performanțele și lacunele în gestionarea unei problematici, ce soluții și oportunități există etc. În concluziile – stabilire priorități ale strategiei se menționează următoarele: „Pe baza analizei preliminare, care ia în considerare contribuția economică, impactul asupra mediului, precum și provocările și oportunitățile din fiecare sector economic, se poate concluziona că îmbunătățirea economiei circulare are cel mai mare potențial în următoarele sectoare: Agricultură și silvicultură; Industria automotive; Construcții; Bunuri de consum, cum ar fi produsele alimentare și băuturile; Ambalaje cum ar fi: sticla, hârtia, materiale plastice etc.; Textile; Echipamente electrice și electronice, baterii și acumulatori. În consecință, aceste sectoare vor fi abordate în detaliu în planul de acțiune, împreună cu deșeurile și apa ca sectoare orizontale. Măsurile și proiectele propuse prin planul de acțiune vor avea în vedere îmbunătățirea acestor sectoare și nu vor avea un impact negativ semnificativ asupra ariilor naturale protejate, sau a biodiversității și a sănătății umane”.

Tot în strategie, ca obiective cheie pentru o tranziție la EC în România au fost stabilite următoarele:

1. Acordarea de prioritate producției locale în fața produselor și materialelor importate;
2. Consolidarea competitivității economice și a forței de muncă;
3. Aprovizionarea responsabilă și durabilă cu materii prime;
4. Promovarea cu prioritate a inovării și cercetării în domeniul economiei circulare;
5. Prezervarea, conservarea și utilizarea sustenabilă a resurselor naturale;
6. Prevenirea generării de deșeuri și gestionarea sustenabilă a deșeurilor;
7. Promovarea consumului responsabil și a educației pentru mediu;
8. Protecția ecosistemelor și a sănătății cetățenilor.

Cum stăm astăzi

Raportul Național Voluntar privind implementarea ODD-urilor, document elaborate de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, consemnează o primă măsură adoptată de Guvernul României “pentru a depăși slabele performanțe economice ale micilor întreprinzători care ar asigura tranziția către economie circulară din punct de vedere tehnologic, ecologic și al eficienței resurselor materialelor, dar și necesitatea implementării cercetării și inovației în faza de proiectare”. Astfel, în 2022 Guvernul a ales soluția stimulării antreprenoriale prin acordoarea competițională a unui grant „ajutor de stat de minimis” cu un buget total de 8.000.000 de euro. Acest program guvernamental sprijină tranziția către economie circulară prin cofinanțarea cu până la 85% a investițiilor în transfer tehnologic, cercetare-dezvoltare, modernizare a unităților de testare a materialelor, a centrelor de reparații și recondiționare, reciclare, platforme digitale de revânzare, centre de colectare și valorificare, modernizarea instalațiilor de reciclare, introducerea/extinderea producției de bunuri care nu conțin plastic sau promovarea alternativelor la plastic și introducerea/extinderea utilizării deșeurilor.

Totodată, la sfârșitul anului 2022, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă a finalizat Codul Român al Sustenabilității (CRS) și Ghidul privind utilizarea acestuia. CRS reprezintă un instrument practic care se adresează entităților care intră sub incidența prevederilor legale referitoare la raportarea nefinanciară și oferă îndrumări clare cu privire la cerințele de conținut și procesul de întocmire a rapoartelor de sustenabilitate.

În toamna acestui an, Strategia națională privind economia circular a fost completată și a fost adoptat Planul de acțiune pentru strategia națională privind economia circulară (PAEC). Acesta prezintă viziunea și acțiunile concrete pe termen scurt, mediu și lung (2032), rolul entităților publice, private și publicul larg precum și gradul de implicare a acestora pe parcursul implementării și permite Guvernului României, prin Comitetul de coordonare pentru economia circulară a României să inițieze măsuri coerente în timp pentru a dezvolta buna guvernanță și pentru a întări bazele economiei circulare.

„Îndeplinirea obligațiilor asumate prin PNRR nu reprezintă decât începutul pentru transformările pe care trebuie să le facem pentru a trece de la paradigma economiei liniare, la un model circular. De aceea, am înființat o structură de guvernanță care să definească în mod clar rolurile și responsabilitățile instituțiilor și să ducă la bun sfârșit implementarea celor 52 de acțiuni. Tranziția către economie circulară este de importanță strategică, întrucât pe lângă o diminuare a deșeurilor, scade presiunea asupra resurselor naturale, încurajează investiția în tehnologii inovatoare și poate contribui la crearea de noi locuri de muncă”, a declarat consilierul de stat László Borbély, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României.

Elaborarea PAEC de către Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, în colaborare cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, respectiv Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului s-a realizat în cadrul unui proiect finanțat prin Instrumentul de Suport Tehnic gestionat de Direcția Generală Sprijin pentru Reforme Structurale a Comisiei Europene – DG REFORM.

Modă sustenabilă

Una dintre acțiunile concrete derulate deja pentru implementarea Planului de acțiune pentru strategia națională privind economia circulară a vizat domeniul industriei textile și a celei de fashion.

Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, împreună cu Asociația Profesională Transylvania Textile & Fashion Cluster, a organizat, în luna septembrie a acestui an, conferința ”Analiza acțiunilor și oportunităților în industria de textile și a modei sustenabile din perspectiva Strategiei naționale pentru  economia circulară”. Scopul evenimentului a fost de a atrage atenția asupra poluării generate de industria modei și de a propune soluții bazate pe principiile sustenabilității și ale economiei circulare.

„Sectorul textilelor este unul în creștere, dar, din cauza fenomenului fast-fashion, a ajuns unul dintre cei mai mari poluatori. Spre exemplu, emisiile de carbon ale acestei industrii au o pondere dublă decât a zborurilor aeriene internaționale și a transportului maritim la un loc. Consumul de resurse naturale este de asemenea intens: doar un tricou ne costă peste 2000 de litri de apă. Preocuparea în creștere pentru produse sustenabile reprezintă o oportunitate pentru creșterea sectorului economic al textilelor, dar trebuie să îl reașezăm pe baze sustenabile. De aceea, textilele reprezintă unul dintre cele 7 sectoare prioritare ale Strategiei naționale și Planului de acțiuni privind economia circulară, coordonate de către Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă. Vom menține în continuare un parteneriat solid cu reprezentanții acestui sector astfel încât să contribuim la fundamentarea unor decizii cu impact pozitiv”, a declarat consilierul de stat László Borbély.

Printre soluțiile identificate, în urma consultărilor extinse, pentru aplicarea principiilor economiei circulare în sectorul textilelor se numără:

• Crearea unui sistem național de colectare, sortare și valorificare a textilelor și îmbrăcămintei uzate;
• Stimularea producătorilor pentru asigurarea unui circuit închis pentru produsele lor și sprijinirea consumatorilor pentru repararea și reutilizarea produselor
• Introducerea pașaportului digital al produsului – pentru trasabilitatea produselor, conținând informații privind conținutul și tipul de materiale reciclate, consumul de apă și de energie de-a lungul ciclului de viață.
• Introducerea cerințelor legale privind proiectarea ecologică în ceea ce privește produsele textile și de îmbrăcăminte, pentru a crește durabilitatea, reparabilitatea și reciclabilitatea.

În cadrul sesiunii de prezentări au mai avut intervenții antreprenori, cercetători și reprezentanți ai industriei care au adus în atenție provocările cu care se confruntă și au expus modalități prin care poluarea generată de sectorul textilelor poate fi diminuată. În partea a doua a evenimentului a avut loc și o paradă de modă sustenabilă în cadrul căreia au fost prezentate haine create prin respectarea principiilor dezvoltării durabile.

Implicarea comunitară și a societății civile

Societatea civilă s-a implicat, de asemenea, în acest proces de tranziție spre economia circulară.

Asociația Viitor Plus a elaborat Harta Reciclării, care reprezintă o contribuție informativ-educativă, care prin intermediul platformei de sustenabilitate După Noi a facilitat informarea consumatorilor despre efectele consumului în exces și al risipei alimentare, despre importanța colectării separate și a reciclării care contribuie la economii de resurse și materii prime. Principalul instrument al platformei este harta națională a reciclării cu 16.000 de puncte de colectare pentru hârtie, carton, sticlă, plastic, echipamente electrice și electronice, textile, medicamente expirate și ulei alimentar uzat. Atașat hărții, există un dicționar despre 60 de tipuri de materiale, cu informații despre cum se pot colecta separat, ce articole se reciclează și care nu, precum și detalii despre procesul de reciclare. Harta Reciclării realizează și sesiuni educaționale pentru elevii din toate ciclurile de învățământ. Peste 50.000 de elevi au participat la lecțiile puse la dispoziție cadrelor didactice de către programul Harta Reciclării, în 2022.

Școala Generală nr. 11 din municipiul Buzău a devenit în 2020 prima școală circulară. La inițiativa Primăriei Municipiului Buzău a fost implementat proiectul finanțat din FEDR, care a vizat creșterea eficienței energetice în clădirile publice. Școala utilizează apa meteorică pentru uz menajer, ca rezervă intangibilă la incendiu și pentru irigații prin picurare într-un sector experimental de cultivare a plantelor în sera didactică. Consumul de energie electrică este asigurat de panouri fotovoltaice, pentru iluminatul interior și exterior se folosesc lămpi cu led și senzori de mișcare, iar excedentul produs pe perioada vacanțelor, poate fi livrat în rețeaua națională de electricitate și poate aduce bani în contul școlii. Încălzirea se face cu ajutorul pompelor de căldură, care extrag energia termică din pământ. Astfel, peste 2.000 de elevi învață, observă, dobândesc și aplică principiile economiei circulare, inclusiv colectând deșeurile separat pe șapte fracții. De astfel, Buzăul a fost prima comunitate locală din România cu o strategie de circularitate: Strategia pentru tranziția la economie circulară Buzău 2020-2030.

De asemenea, în Regiunea Centru a fost inaugurat un hub de bio-economie. Această ramură se referă la dezvoltarea economică bazată pe folosirea responsabilă a materiilor prime. Foarte importante sunt aplicarea principiilor sustenabilității și ale circularității, care sunt, de altfel, integrate în Strategia și planul național privind economia circulară.

(L.P.)

Proiect realizat cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă 

Articol publicat în ediția cu nr. 124 a revistei Transilvania Business (22 noiembrie – 14 decembrie 2024) în capitolul special Dezvoltare durabilă prin tineri pentru tineri, coordonat de Ligia Voro