În cadrul Agendei 2030, obiectivele de dezvoltare durabilă care se referă la „Apă și Biodiversitate” au o importanță deosebită, având în vedere criza globală a resurselor de apă și pierderea alarmantă a biodiversității în întreaga lume.
România, ca stat membru al Organizației Națiunilor Unite, și-a asumat angajamentul de a contribui la realizarea ODD-urilor, inclusiv ODD 6 (Apă curată și sanitație), ODD 14 (Viața acvatică) și ODD 15 (Viața terestră). Dintre obiectivele României menționăm prevenirea și reducerea poluării marine, gestionarea și protecția durabilă a ecosistemelor marine, conservarea zonelor costiere și asigurarea unui pescuit durabil, dar și protejarea, restaurarea și promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării, stoparea și repararea degradării solului și stoparea pierderilor de biodiversitate.
Pentru atingerea stării ecologice bune a regiunii marine Marea Neagră a fost implementată Strategia pentru mediul marin și programul de măsuri care interzice desfășurarea programelor, proiectelor și activităților care contravin planurilor de management în ariile protejate marine, cu scopul protecției și conservării biodiversității marine, reducerea și eliminarea poluării cu deșeuri marine, inclusiv plastic și contaminanți.
În același timp, ca răspuns la criza schimbărilor climatice, România a întreprins o serie de acțiuni: managementul și conservarea pădurilor prin aplicarea unor măsuri guvernamentale de protejare și conservare a pădurilor, inclusiv creșterea finanțării pentru managementul și protecția pădurilor, combaterea tăierilor ilegale și promovarea practicilor forestiere durabile; de exemplu, implementarea unui sistem informatic pentru identificarea provenienței și urmărirea trasabilității materialelor lemnoase/produselor din lemn și pentru obținerea de informații statistice – Sistemul informațional integrat de urmărire a materialelor lemnoase, SUMAL 2.0; reconstrucția ecologică pentru refacerea acelor habitate degradate, cum ar fi zonele umede și pajiștile, pentru a îmbunătăți biodiversitatea și a spori rezistența ecosistemelor la impactul schimbărilor climatice; declararea mai multor arii protejate, inclusiv parcuri naționale și rezervații naturale, pentru a conserva biodiversitatea și a promova utilizarea durabilă a resurselor naturale.
Cu toate acestea, conservarea habitatului ecosistemelor acvatice și menținerea biodiversității marine amenințate de amplificarea fenomenului schimbărilor climatice și activitățile antropice rămâne una dintre provocări – lucru menționat și în ultimul Raport Național Voluntar al României, realizat și publicat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României.
„Apă curată”
ODD 6 își propune să asigure gestionarea durabilă a resurselor de apă și să pună capăt lipsei de acces la apă potabilă și servicii de igienă, să reducă poluarea apei și să protejeze ecosistemele acvatice. Acest obiectiv este esențial pentru asigurarea vieții umane și a biodiversității, deoarece apa este un element de bază al vieții și al funcționării ecosistemelor. Planul de Acțiuni pentru implementarea Strategiei naționale pentru dezvoltare durabilă cuprinde o serie de măsuri menite să îmbunătățească gestionarea resurselor de apă și să protejeze biodiversitatea.
Pentru protecția resurselor de apă, alimentarea cu apă a localităților în sistem centralizat, construcția/extinderea de sisteme de canalizare și epurare a apei, cu prioritate pentru modernizarea comunităților rurale, sunt lansate programe naționale de investiții nerambursabile. Programul „Anghel Saligny”, cu fonduri de 4,5 miliarde de euro pentru perioada 2021-2028 este coordonat de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA). Programul Dezvoltare Durabilă 2021-2027, în acord cu obiectivul Uniunii Europene (UE) de conservare, protecție și îmbunătățire a calității mediului, Prioritatea 1 Dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată și tranziția la o economie circulară alocă suma de 3,4 miliarde de euro, prin FEDR, FC și contribuție națională.
Pașii următori
În acord cu Strategia UE, rețeaua de arii naturale protejate se va extinde în vederea atingerii unei suprafețe de minim 30% din zona marină, respectiv 10% arii protejate cu protecție strictă. Alături de acestea, în sectorul românesc al Mării Negre au fost identificate două zone protejate marine importante din punct de vedere ecologic sau al biodiversității.
România și-a stabilit prin PNRR, Pilonul I Tranziția verde – Pădurile și protecția biodiversității, următoarele ținte: extinderea cu noi zone de păduri urbane de cel puțin 500.000 mp până în 2023 sau suprafețe noi de teren împădurite sau reîmpădurite de cel puțin 3.150.000 mp până în 2026; eliminarea obstacolelor din cursurile de apă pentru restabilirea conectivității pentru cel puțin 1.700 ha de habitat riparian; reconstrucția a cel puțin 2.800 ha de habitate de pajiști în ariile naturale protejate din punct de vedere ecologic până în 2026; decolmatarea lacurilor din Delta Dunării în suprafață totală de 100 ha până în 2026 pentru reducerea eutrofizării și menținerea diversității biologice; actualizarea planurilor de management pentru 250 de situri din rețeaua națională de arii naturale protejate până în 2026.
Exemplu din Capitală
Pe data de 22 septembrie 2023, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă împreună cu Asociația Nod Makerspace și Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 au organizat evenimentul de inaugurare a unei cișmele care filtrează apa din Dâmbovița, transformând-o în apă de băut pusă la dispoziția trecătorilor. Cișmeaua face parte dintr-un ansamblu de mobilier stradal Dâmbovița Apă Dulce – o soluție inovatoare ce poate fi replicată oriunde se dorește un râu cu apă curată. Ansamblul este alcătuit din info-point și cișmea publică, loc de odihnă și un mecanism-prototip de colectare deșeuri ne-biodegradabile din apă.
„Schimbarea de mentalitate pe care trebuie să o facem la nivelul societății pentru tranziția la dezvoltare durabilă necesită acțiuni cu impact pentru redescoperirea legăturii strânse pe care o avem cu natura. Mă bucur că am avut posibilitatea de a finanța acest ansamblu prin care oricine poate bea apă potabilă direct din Dâmbovița. Mai mult, partenerii noștri au montat și un mecanism care oprește deșeurile și face Dâmbovița mai curată. Am avut discuții avansate astăzi pentru a monta mai multe astfel de instalații de-a lungul râului care traversează orașul. Nu în ultimul rând, ansamblul este montat lângă o trecere de pietoni unde, din păcate, au loc frecvent accidente rutiere. Sperăm ca numărul acestora să scadă”, a declarat consilierul de stat László Borbély, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, la eveniment.
Cu o finețe de filtrare de 0,001 µ și capacitate de tratare mare, ideală pentru apele cu încărcări bacteriologice foarte mari și poluanți variați, stația de ultrafiltrare oferă o apă sigură, eliminând bacteriile și impuritățile, fără însă să rețină mineralele benefice organismului. Inițiativa de a extrage apă potabilă din Dâmbovița, printr-un proces la vedere, transparent pentru trecători, ajută comunitatea să devină conștientă de valoarea râului din oraș și îi face pe oameni mai interesați de acesta.
Inaugurarea a fost urmată de conferința „Dâmbovița, apă dulce” în cadrul căreia a avut loc o dezbatere între mai mulți decidenți, experți și persoane implicate în proiectul complex de a reamenaja și regenera râul care traversează capitala, astfel încât rolul acestuia în conturarea unui oraș verde și smart să fie cât mai bine reprezentat.
„Apa trece, proiectele rămân”
În ultimii ani, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă a lansat o competiție națională adresată organizațiilor care au derulat, în ultimii 3 ani (respectiv în perioada 1 septembrie 2019 – 1 septembrie 2022) proiecte în conexiune cu apa. Pentru a fi eligibil, proiectul trebuie să permită beneficiarilor săi să înțeleagă contribuția conceptului de „dezvoltare durabilă” la domeniile esențiale ale vieții comunității și să încurajeze replicarea inițiativelor valoroase.
Acest program a început în 2021 și se întinde pe durata a 7 ani, urmând a premia în fiecare an campionii câte unui domeniu dintre următoarele: 1. Educație; 2. Echitate; 3. Sănătate; 4. Apă; 5. Schimbări climatice; 6. Consum și producție; 7. Digitalizare. În 2022, atenția a fost pe segmentul de „Apă”, iar Universitatea Babeş-Bolyai, prin Facultatea de Geografie, a câștigat titlul de campion al dezvoltării durabile pentru acest domeniu pentru proiectul „Restaurarea zonelor umede și a turbăriilor din Regiunea de Nord-Vest”. Aceasta este o reconfirmare a rolului de „motoare ale societății” pe care le-au avut dintotdeauna universitățile, pentru că ele pot veni cu soluții de planificare teritorială sau de gestiune mai bună a resurselor, soluții bazate pe cunoștințe teoretice și pe cercetare aplicată.
Un alt parteneriat pentru ape curate și biodiversitate a fost proiectul „Ameliorarea pierderilor de biodiversitate și îmbunătățirea calității apei pe cursul superior al pârâului Belchia, localitatea Gheorgheni, județul Harghita/ crearea de habitate propice păstrăvului indigen”. Pârâul Belchia este singura sursă de apă potabilă a orașului cu rang de municipiu. Lucrarea de reconstrucție ecologică a constat în executarea a 20 de cascade pe cursul superior al pârâului, zona de intervenție având o lungime totală de aproximativ 3 km, iar efectele acestor operațiuni vizează îmbunătățirea calității apei din care se alimentează localitatea. Obiectivele acestui proiect contribuie la ODD 6 Apă curată și sanitație, ODD 14 Viața Acvatică și ODD 15 Viața Terestră.
Proiect realizat cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă.
Articol publicat în ediția cu nr. 124 a revistei Transilvania Business (22 noiembrie – 14 decembrie 2024) în capitolul special Dezvoltare durabilă prin tineri pentru tineri, coordonat de Ligia Voro
