ANALIZĂ: Schimbările climatice și influența lor asupra culturilor agricole

Schimbările climatice, tot mai vizibile în ultimii ani și în România, sunt cauzate de creșterea alarmantă a gazelor cu efect de seră în atmosferă, având ca sursă principală arderea combustibililor fosili care emană bioxid de carbon (CO2). Sunt și alte gaze cu efect de seră, de exemplu metanul, emis în cantități mai mici, dar care captează mult mai multă căldură decât CO2 și este de 80 de ori mai puternic decât acesta într-un interval de 20 de ani.

Pe lângă încălzirea globală, care în ultimele decenii a crescut evident, semnalăm tot mai des fenomene meteorologice severe, precum furtuni, tornade, uragane, care provoacă inundații catastrofale, urmate de perioade lungi de secetă pedologică extremă, care evident influențează direct culturile agricole, cu repercusiuni majore asupra cantității și calității recoltelor.

Din păcate, aceste efecte majore ale schimbărilor climatice le întâlnim tot mai des și în țară noastră, iar fermierii își pun din ce în ce mai des întrebarea cum pot să-și adapteze tehnologiile, astfel încât pierderile să fie cât mai mici.

În general, impactul schimbărilor climatice a dus la scăderea producțiilor medii la hectar, mai ales în zonele sudice ale Europei și, implicit, și din România, din cauza schimbării structurii anotimpurilor, cu ierni blânde și lipsite de precipitații, urmate de veri și toamne extrem de secetoase, cu temperaturi anormal de mari și peste media ultimilor zeci de ani.

Paradoxal sau nu, schimbările climatice, pe fondul creșterii mediei temperaturilor anuale, au făcut ca unele culturi agricole din nordul Europei să beneficieze de condiții mai bune, care au dus la producții rezonabile atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ.

Acest fenomen se poate vedea și în țară noastră, să luăm, ca exemplu, cultura porumbului, care în acest an, în sudul și estul țării, din cauza secetei prelungite și a temperaturilor extreme, în lipsa irigației, a fost practic calamitată pe suprafețe extinse, în timp ce, în interiorul arcului carpatic, producțiile au fost bune sau chiar foarte bune. În zona centrală și de nord-vest a României, în general, riscul fermierilor de a-și calamita recoltele este mult mai redus față de zona de sud-est a țării, unde efectul direct al schimbărilor climatice este evident. În ultimii ani, am avut toamne lungi și destul de secetoase, inclusiv în Transilvania, care au permis prelungirea cu cel puțin două-trei săptămâni a epocii de coacere și de recoltare a culturilor specifice zonei (cartof, soia, porumb, sfeclă de zahăr, dar și culturi horticole: legume, pomi fructiferi, struguri pentru vin etc.) și a permis semănatul cerealelor de toamnă până la sfârșitul lunii octombrie, chiar început de noiembrie.

Dacă în zona centrală și de nord-vest, precipitațiile sunt, în general, satisfăcătoare sau bune, cu o medie anuală de peste 650 mm/m2, și cu foarte puțini ani în care putem vorbi de culturi agricole calamitate, putem spune, fără echivoc, că factorul limitativ principal pentru obținerea unor producții constante și rezonabile la hectar în zona agricolă din sud-estul țării este apa. Din fericire, uitându-ne la harta fizică a României, avem surse inepuizabile de apă: râuri interioare, lacuri de acumulare, zăpadă acumulată pe munții noștri și, nu în ultimul rând, Dunărea, ne lipsește în schimb un sistem național de irigații, fără de care producțiile medii obținute la hectar în țara noastră vor rămâne pe ultimele locuri din Europa, iar securitatea alimentară a românilor este în pericol pe termen mediu și lung.

Implicarea directă a statului de a găsi surse financiare sigure și urgente de investiții pentru un sistem național de irigații este prioritate ZERO pentru agricultura națională, fără de care vom vedea din ce în ce mai mulți fermieri care vor renunța la efectivele de animale sau chiar de a mai cultiva suprafețe mari de teren. Vorbim aici de un mare paradox, având în vedere că populația globului, care are nevoie de tot mai multă hrană, crește exponențial, iar suprafețele agricole la nivel global scad vertiginos în fiecare an, din cauza extinderii zonelor industriale sau locuibile și deșertificării continue, fenomen amplificat, evident, și de încălzirea globală. Vedem cu toții că în România scad în mod constant suprafețele cultivate cu cartof, și nu numai, importăm, pe lângă cartof, peste 60% din necesarul național de fructe și aproape 45% din necesarul de legume, iar cantitățile exportate de România din aceste produse sunt nesemnificative, făcând ca deficitul bugetar, în acest segment, să fie clar negativ.

În contextul actual, fermierii români sunt nevoiți să-și revizuiască structura culturilor și să-și adapteze viitoarele tehnologii agricole, astfel încât să beneficieze la maximum de influența schimbărilor climatice, dar în același timp să anticipeze riscurile la care se expun din cauza acestui fenomen global.

Recomand cu toată tăria ca fermierii români să profite din plin de cele mai recente și pertinente informații tehnice, legate de structura culturilor, a soiurilor și hibrizilor propice pentru anumite zone agricole din țară, de cele mai economice și avansate tehnologii agricole, incluzând măsuri moderne de fertilizare a plantelor și de control al bolilor, dăunătorilor și buruienilor, direct de la Stațiunile de Cercetare și Dezvoltare Agricole din rețeaua națională a Academiei de Științe Agricole și Silvice București (ASAS), și să participe direct (fizic sau online) la desele Simpozioane, Mese Rotunde, Sesiuni de Comunicări Științifice pe diferite teme, organizate de către Secțiile ASAS, pregătite și susținute de către cercetători cu mare experiență profesională.

Iată principalele evenimente tehnico-științifice, organizate și coordonate de către membrii Secției Culturii Plantelor de Câmp a ASAS București în toamna anului 2023, ale căror materialele prezentate se găsesc pe website-ul www.asas.ro și în Revista online ACTA AGRICOLA ROMANICA, o sursă sigură de informații pentru fermierii români și nu numai:

• Conferința expertului Departamentului pentru Agricultură al SUA (USDA), intitulată “STRATEGIA USDA-NRCS PENTRU A SPRIJINI FERMIERII SĂ REDUCĂ EMISIILE DE GAZE CU EFECT DE SERĂ ȘI SĂ SE ADAPTEZE LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE”,

susținută de Dr. Tibor HORVATH – în 13 septembrie 2023;

• ,,Evoluția producțiilor la principalele culturi agricole sub influența schimbărilor climatice”

Coordonatori: Dr. Ing. Dumitru TUDORAN și Dr. Ing. Aurel BADIU, în 22 septembrie 2023;

• ,,Hârtia din iarbă și Mediul de afaceri” 

Coordonator: Dr. Ing. Ioan TONCEA, în 26 septembrie 2023;

• „Conservarea și îmbunătățirea resurselor de sol și mediu prin măsuri antierozionale, măsuri de combatere a sărăturării solurilor, măsuri bioremediative sustenabile”

Coordonator: Dr. Ing. Daniela TRIFAN, din 29 septembrie 2023;

• ,,BIOMASĂ”, sursă alternativă de energie” 

Coordonatori: Prof. Univ. Dr. Gheorghe ROMAN și Prof. Univ. Dr. Viorel IOAN, din 22 octombrie 2023;

• ,,Culturi furajere – prezent și perspective” 

Coordonatori: Dr. Ing. Maria SCHITEA și Prof. Univ. Dr. Vasile VÎNTU, din 2 noiembrie 2023;

• Conferința Internațională ,,BIOTEC pentru deceniul 2030 – realizări, priorități și urgențe”, desfășurată în Aula Academiei Române în 6 noiembrie 2023 și organizată de Academia Română, ASAS și USAMV București.

Autor: Dr. Ing. Gheorghe BOȚOMAN,

Membru Corespondent al Academiei de Științe Agricole și Silvice București

Analiză publicată în ediția tipărită cu nr. 124 a revistei Transilvania Business (22 noiembrie – 14 decembrie 2023)