Banca Națională a României (BNR) a decis păstrarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7%, nivel neschimbat din ianuarie 2023. Dobânda de politică monetară este de referință pentru cea de creditare de către BNR, care este de 8%, ca și pentru cea de depozit, de 6%. Nivelul va rămâne același până la viitoarea ședință de politică monetară, care va avea loc pe 3 aprilie.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a declarat anul trecut că dobânda de referință va scădea atunci când inflația anuală va coborâ sub 7%. Rata anuală a inflației a coborât la 6,61% în decembrie 2023, de la 6,72% în noiembrie 2023, dar experții BNR se așteaptă la un nou puseu inflaționist în primele trei luni ale anului curent, ca urmare a noilor taxe și a majorării unor accize de la începutul anului.
„În anul 2023, rata anuală a inflației s-a redus astfel cu 9,76 puncte procentuale (de la 16,38 la sută în decembrie 2022), în contextul unor contribuții majore, aproape egale, aduse de scăderile de dinamică consemnate de prețurile alimentelor procesate și de prețurile energiei. Influențe dezinflaționiste suplimentare, dar mult mai modeste, au venit de pe segmentele LFO și combustibili, în timp ce mici efecte de sens opus au fost generate de subcomponentele mărfuri nealimentare și servicii de piață ale inflației de bază”, se arată în comunicatul BNR.
Creșterea economică a rămas pozitivă, dar a încetinit, conform datelor BNR, fiind de 0,9% din PIB în trimestrul al treilea, în coborâre de la 1,5% în precedentele trei luni. De asemenea, cele mai recente date și analize indică o încetinire ușoară a creșterii economice în trimestrele IV 2023 și I 2024 față de trimestrul III 2023, implicând o accelerare a acesteia în termeni anuali.
Cotațiile pieței monetare
Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au înregistrat mici scăderi și în prima lună din 2024, după o scurtă perioadă de stabilitate, în timp ce randamentele pe termen mediu și lung ale titlurilor de stat s-au reînscris și s-au menținut pe o traiectorie ușor ascendentă până în ultima decadă a lui ianuarie – relativ în linie cu evoluțiile din economiile avansate și din regiune –, în contextul unei noi revizuiri a așteptărilor investitorilor privind perspectiva ratei dobânzii Fed, cu impact și asupra apetitului global pentru risc. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro a cunoscut o ajustare ascendentă la mijlocul lunii ianuarie 2024, dar mai modestă decât cele evidențiate în regiune, iar apoi a tins să se stabilizeze pe noul palier. Moneda națională a consemnat o depreciere ușoară și față de dolarul SUA, care a recuperat pe parcursul lunii ianuarie pierderea de valoare consemnată în decembrie pe piețele financiare internaționale.
Creditul acordat sectorului privat și-a mărit ceva mai evident dinamica anuală în luna decembrie 2023, până la 6,4%, de la 5,4% în noiembrie, pe fondul continuării accelerării creșterii componentei în lei, dar și în condițiile încetinirii scăderii ritmului creditului în valută, reflectând cu precădere evoluțiile de pe segmentul societăților nefinanciare. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a redus marginal în decembrie 2023, la 68,4%, de la 68,5% în noiembrie.
„Prognoza actualizată reconfirmă perspectiva creșterii ratei anuale a inflației în debutul anului curent – sub impactul majorării și introducerii unor taxe și impozite indirecte –, și a reluării scăderii acesteia ulterior, dar într-un ritm încetinit comparativ cu 2023 și cu proiecția precedentă. Astfel, după ce urcă probabil în ianuarie la un nivel vizibil inferior celui previzionat anterior, rata anuală a inflației este așteptată să coboare în decembrie 2024 în apropierea valorii prognozate și să atingă limita de sus a intervalului țintei la finele anului viitor”, mai arată comunicatul BNR.
Incertitudini și riscuri semnificative rămân asociate conduitei viitoare a politicii fiscale și de venituri, având ca surse dinamica salariilor din sectorul public și impactul integral al noii legi a pensiilor, dar și măsurile fiscal-bugetare suplimentare ce ar putea fi implementate în perspectivă în vederea continuării consolidării bugetare, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv și al condiționalităților atașate altor acorduri încheiate cu CE.
