Diriguitorii județelor din regiune propun transformarea acesteia într-un model de succes pentru întreaga țară. Pentru aceasta este nevoie de infrastructură corespunzătoare, reducerea birocrației, fiscalitate predictibilă și politică adecvată de resurse umane, avertizează oamenii de afaceri prezenți la Business Forum Nord-Vest (BFNV).
“Suntem onorați să organizăm la Zalău, în inima Sălajului, acest forum economic de importanță majoră pentru mediul de afaceri. Sălajul nu mai este un județ mic și sărac, ci unul care a dat, de-a lungul secolelor, oameni însemnați în politica și educația românească, oameni cărora ne datorăm libertatea noastră. Este momentul de a discuta despre rolul nostru în economia națională, dar și despre provocările pe care le avem zi de zi”, a punctat Alin Buză, președintele OPS, principal organizator al BFNV.
“Regiunea de Nord-Vest (RNV) și-a propus să devină cea mai dezvoltată din România, iar pentru aceasta noi, județele componente, trebuie să avem o strategie comună. Autostrada Transilvania, Drumul Expres Dej – Jibou – Baia Mare – Satu Mare, conexiunea la A3 Jibou – Românași sunt proiecte de infrastructură care vor ridica toată regiunea, inclusiv afacerile dvs.
Mă deranjează această depopulare a Sălajului, provocată de politicile de până acum de la nivel național și local. De aceea trebuie să ne propunem aducerea tinerilor în locurile în care s-au născut”, a spus Dinu Iancu Sălăjanu, președintele Consiliului Județean (CJ) Sălaj.
“RNV are un potențial de afaceri, poziție geografică strategică, resursă umană foarte bine calificată care o pot duce în poziția de motor economic pentru întreaga țară”, consideră prefectul Sălajului, Toma Dari.
Firmele din Zalău: supraviețuire vs. dezvoltare
“Zalăul este un important centru industrial. Acest lucru se datorează mediului privat autohton și câtorva companii multinaționale care au capacități de producție pe raza municipiului nostru. Este foarte important ca administrația locală și centrală, împreună cu mediul de afaceri, să pună la un loc ideile constructive pentru a avea o dezvoltare economică solidă a țării și a regiunii în care trăim.
Firmele românești au nevoie de soluții, unele pentru a supraviețui, altele pentru a se putea dezvolta. Noi, cei din administrație, trebuie să înțelegem că există o urgență în ceea ce înseamnă rezolvarea problemelor mediului privat.
Acesta are idei valoroase care duc la dezvoltare economică pe termen lung a României, iar la nivel guvernamental există preocupări pentru a găsi soluții la problemele mediului de afaceri”, a spus Ionel Ciunt, primarul Zalăului.
“Cea mai mare creștere în industria județului s-a consemnat la fabricarea echipamentelor electrice. Exporturile s-au ridicat la 734 de milioane de euro în primele 11 luni din 2023, iar importurile, la 362 milioane, rezultând o balanță pozitivă de 371 de milioane. Cele mai multe exporturi s-au făcut în SUA, Germania, Ungaria, iar cele mai multe importuri, din Italia, Germania, Ungaria. Am consemnat plusuri de 44,4% la investiții și de 33% în rețelele de apă. Nivelul de trai în județ este în creștere, conform acestor date”, a consemnat Nicolae Joldes, directorul Direcției Județene de Statistică Sălaj.
Economia Sălajului (noiembrie 2023 / 2022)
- Producția industrială -14,3%
- Productivitatea muncii în industrie -12,2%
- Cifra de afaceri -18,3%
- Efectivul de salariați +0,7%
- Salariul mediu brut +21,2%
- Salariul mediu net +17,9%
- Sosiri turism +8,9%
- Înnoptări turism +11,8%
Sursa: DJS Sălaj
Maramureșul vrea 7 parcuri industriale
“Cele șase județe din RNV încă nu și-au spus ultimul cuvânt în economia României. Legăturile pe care le-am creat, în ultima perioadă, între administrațiile județene în special sunt foarte sănătoase. Am reușit ca pe Programul Operațional Regional să avem niște proiecte extrem de bune pentru mediul de afaceri, în special în infrastructură.
Eu provin din mediul economic, știu provocările pe care le aveți, cunosc foarte bine ce înseamnă să nu ai bani să plătești salariile în ziua de 15 a lunii, chiar să te împrumuți pentru a le putea acorda. În Maramureș avem 125.000 de locuri de muncă la o populație de 465.000. Sectoarele economice de bază sunt industria lemnului, prelucrarea prin așchiere, serviciile.
În consecință am optat pentru un program de creare a șapte parcuri industriale, unele cu specializare inteligentă, care să acopere toate zonele județului. Maramureșul este întins, avem Țările Codrului, Chioarului, Lăpușului și Maramureșului, fiecare cu dezvoltarea sa și vrem să prevenim disparitățile din mediul rural și urban mic.
Este importantă reședința de județ, dar fără celelalte zone nu vom avea o dezvoltare unitară, sustenabilă a județelor noastre. Vă sfătuiesc să realizați în județele voastre astfel de parcuri, deoarece prin ele se vor lansa de granturi europene de până la 2,5 milioane de euro care pot reprezenta o mare parte din investiția de bază.
Apoi, vom crea un campus de învățământ dual, cu săli de curs, săli de sport, bazin de înot, controlat de un consorțiu privat, în colaborare cu universității, institute de cercetare. Acolo se vor perfecționa 1.000 de elevi și studenți, cărora le vom oferi cazare și masă, bursă pe doi ani.
De la un recensământ la altul, am pierdut 15.ooo de locuitori. Dacă ne pleacă tinerii în alte orașe sau din țară, greu îi mai poți aduce înapoi. Iar dacă îți pierzi locuitorii, nu mai ai cum să dezvolți comunitatea”, afirmă Ionel Bogdan, președintele CJ Maramureș.
Se modernizează patru aeroporturi
El a înmânat omologului său din Sălaj nodul maramureșean, o construcție care provine din mitologia dacică, realizată din șase piese de lemn inegale, care odată asamblată nu mai poate fi poate fi niciodată dislocată decât prin tăiere, un simbol al comuniunii dintre oameni.
“Angajatorii au grijă de oamenii lor timp de 8 ore, în celelalte 16 ore trebuie să ne ocupăm noi de ei pentru că ne folosim taxele pe care ei le plătesc. Satu Mare va fi printre cele mai bine conectate județe la rețeaua rutieră europeană, prin drumuri de mare viteză.
RNV are cea mai mare densitate de aeroporturi din România, se modernizează cele din Satu Mare, Baia Mare, Oradea, Cluj-Napoca, însă fără voi, oamenii de afaceri, nu le vom putea popula. Trebuie să fim și câștigătorii păcii din Ucraina”, s-a arătat convins Csaba Pataki, președintele CJ Satu Mare.
Clujul, absent nemotivat
“Este important să ne dezvoltăm prin intermediul tehnologiilor înalte care alături de cercetare și inovare vor contribui la dezvoltarea sustenabilă a RNV. Să nu uităm de dialogul cu mediul de afaceri, inclusiv prin acele comisii consultative la nivelul autorităților publice”, apreciază deputatul sălăjean Florian Neaga.
“Cei din mediul de business ar trebui să își promoveze oamenii care au avut succes în zonă pentru ca aceștia să vină să managerieze localitățile respective. Pentru mediul de afaceri a conta înseamnă a fi acolo când se fac bugetele și se dau banii publici”, susține deputatul Alin Prunean.
“Din păcate, nota de plată pentru investițiile verzi ale celor care demarează acest gen de proiecte se va regăsi în facturile tuturor românilor, ceea ce nu mi se pare corect; același lucru care s-a întâmplat și cu certificatele verzi”, a avertizat senatorul Marius Bob.
“În Maramureș există o foarte bună colaborare între administrație și mediul de business, îmi doresc să o consolidez din poziția în care mă aflu. Suntem și noi interesați ca acest capital autohton să devină tot mai puternic”, susține Doru Dăncuș, primarul interimar al municipiului Baia Mare.
“RNV în general și Maramureșul în special sunt zone bogate în resurse naturale, talent și potențial uman. Avem oportunitatea de a le transforma în motoare de creștere economică și dezvoltare durabilă, să fie create locuri de muncă pentru prosperitatea zonelor noastre. Însă pentru acest lucru e nevoie de determinare, colaborare și inovare, să punem baze solide unor parteneriate între sectoarele public și privat pentru a crea investiții sustenabile și inovatoare în regiunea noastră”, remarcă Eniko Krizsanovszki, subprefect al județului.
“Județul nostru se va orienta către hub-uri de tehnologia informației (IT), în paralel vom avea 700 km de drumuri modernizate”, a anunțat Ciprian Kecskes-Simionca, vicepreședintele Consiliului Județean (CJ) Bistrița-Năsăud. Doar județul Cluj nu a avut niciun reprezentant din partea autorităților, deși Grigore Frențiu, secretar general al Instituției Prefectului, era anunțat ca vorbitor.
Centrala Tarnița-Lăpuștești, scoasă de la naftalină
“Sunt 18 miliarde de euro pe care va trebui să le folosim din Planul Național de Redresare și Reziliență și Fondul de Modernizare. Avem 500 de milioane de euro pentru unitățile administrativ teritoriale care produc energie verde, 800 de milioane pentru mediul de afaceri pentru asemenea investiții în vederea autoconsumului. România va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din Europa, proiectul Neptun Deep, de la Marea Neagră, este un zăcământ de 100 miliarde mc.
Cu gazul ieftin românesc, având acordul Bruxelles-ului, vom putea revigora industrii precum cea farmaceutică. Avem și printre cele mai mici prețuri la energie electrică din UE, doar Spania și Portugalia sunt mai jos decât noi. Nu am uitat nici de proiectul hidrocentralei de la Tarnița-Lăpuștești, aflat la stadiul relansării studiului de fezabilitate, pe care sperăm să îl vedem pus în practică la 40 de ani de când a fost propus”, a menționat Adrian Vintilă, consilier al ministrului energiei.
“Fiscalitatea și birocrația sunt cele mai mari provocări cărora mediul de afaceri a fost nevoit să le facă față, alături de deficitul forței de muncă. Datele Agenției Naționale pentru Ocupare a Forței de Muncă arată că, în primele opt luni din 2023, 300.000 de locuri de muncă au fost declarate ca neocupate de către angajatori, o bună parte fiind din RNV.
Pentru 2024, am propus un contingent de 100.000 de lucrători care să poată să vină în România din spațiul extracomunitar, dar și programe precum integrarea tinerilor în muncă”, a spus Marius Stanciu, secretar de stat în Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.
Birocrația și fiscalitatea, înfierate de antreprenori
Oamenii de afaceri prezenți și-au expus nemulțumirile față felul în care este guvernată România. Dan Cherecheș, administratorul producătorului de căzi de baie și piscine West Co Crișeni, a sugerat renunțarea la principiul “primul venit, primul servit” la proiectele pe fonduri publice. Simona Cojocărescu, proprietarul Interlog Hunedoara, a propus finanțarea mai consistentă a furnizorilor de formare profesională, în condițiile deficitului de pe piața muncii.
Alții au remarcat birocrația din primării și consilii județene în privința eliberării documentelor de urbanism, cu excepțiile Oradea – Bihor, dar și suprataxarea agenților economici. “Cum să le ceri angajatorilor să mărească salariile când tu, statul român, le crești taxele și impozitele? Totul se încarcă pe spatele nostru, al angajatorilor. După Revoluție visam frumos la afacerile noastre, acum am ajuns să fim niște supraviețuitori”, a remarcat Mihaela Iova, fondatoarea societății de prelucrare a lemnului Forest Lunca.
Cel mai dur discurs i-a aparținut proprietarului grupului Universal CO Zalău, Vasile Pădurean, cu unități de producție de textile și agroalimentară, care a atacat larghețea cu care se acordă concediile medicale, dar și loviturile date oamenilor de afaceri de către sectorul energetic.
“În România, prețul energiei este prohibitiv, a crescut și de trei ori într-o perioadă, ceea ce mă face să îmi pun afacerile pe “hold” și să îmi mut producția în altă țări, cu salarii de 100 euro/lună. A crescut inflația, a urcat ROBOR, băncile ne-au triplat dobânzile, probabil că statului îi convine că urcă prețul energiei.
Eu trebuie să pun toate aceste costuri suplimentare în prețul chilotului pe care îl produc sau al kilogramului de salam. Vrem să ne dezvoltăm afacerile, să trecem la energie verde, dar este foarte greu să obții avizul pentru un branșament la energie, să treci de hățișul birocratic”.
Unii demolează, alții vin cu propuneri
Călin Pop, șef serviciu la furnizorul de servicii IT Holisun Baia Mare, a sugerat ca fiecare județ din regiune să își inventarieze primele trei domenii în care excelează pentru ca pe baza acestora să își concretizeze strategia economică.
Din Satu Mare a venit sugestia recompensării tinerilor angrenați în cursuri de ucenicie, iar Asociația Întreprinzătorilor Maramureș (AIM) a avut o contribuție importantă la ajustarea contractelor antreprenorilor implicați în proiectele publice, la nivelul creșterilor prețurilor la materialele de construcții.
Dana Iluț, președintele AIM, a îndemnat întreprinzătorii din regiune să se alieze. “Sfara Tours, agenția mea de turism, era în pragul falimentului în pandemie. Aveam de achitat salarii, de rambursat rate la bancă, iar angajații, să își întrețină familiile. Cu ajutorul patronatului am impus, în acea perioadă, măsura de ajutor destinată industriei ospitalității, ce a adus liniște în acest sector.
Iată că o propunere venită din Baia Mare a putut fi transpusă într-o lege la București, o capitală care nu se află neapărat într-o altă constelație. Încercăm să aducem în față întreprinderi mici și mijlocii ca exemple de bună practică; antreprenori din organizația noastră fac parte din consiliile de administrație ale companiilor publice din Maramureș”.
„Am reușit să aducem în discuție la BFNV unele dintre principalele probleme cu care mediul de afaceri se confruntă. Schimbarea, mai ales cea înspre bine, vine pas cu pas. Totuși, deschiderea pe care au manifestat-o reprezentanți ai instituțiilor prezente îmi dă convingerea că noi, antreprenorii, suntem apreciați și susținuți în eforturile noastre.
Interesul comun pentru creșterea comunității din care facem parte și soluționarea problemelor care ne afectează cel mai mult business-urile ne îndeamnă să participăm la astfel de evenimente. Relațiile de business pe care le putem lega la aceste evenimente sunt importante și avem convingerea că găsim parteneri serioși și puternici”, a relatat Roxana Simanovszky, de la Vlarox Baia Mare.
“Încercați-ne trei luni!”
“Vrem să înființăm la nivelul fiecărei administrații publice câte o comisie consultativă din care să facă parte oamenii de afaceri locali care să aibă un cuvânt de spus în deciziile care ne afectează. Organizația Patronilor Sălaj (OPS) și Clubul Oamenilor de Afaceri Silvania (COAS) pot să devină un pol de dinamizare a economiei Sălajului.
Intrați în organizații patronale, doar cu lamentări individuale nu veți reuși, încercați-ne măcar trei luni! Noi nu ne plângem, avem intrare la ministere, mergem cu problemele voastre concrete la instituții. Nu vom interveni să nu vă plătiți amenda la Inspectoratul Teritorial de Muncă, dar am putea rezolva multe dintre situațiile cu care vă confruntați.
Am pus în practică legea prevenirii, chiar dacă într-o formă schimbată față de cea propusă, printr-o inițiativă pe care am pornit-o din Bihor și care a fost preluată de un grup parlamentar”, a îndemnat Lucian Ioan, președintele Uniunii Naționale a Patronatului Român (UNPR).
“Ne-am propus să înființăm astfel de organizații regionale în țară, să facem evenimente de networking, să implementăm cât mai multe proiecte. Unul dintre ele este cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca”, a spus Dan Ritea, președintele UNPR-NV.
Eveniment rotativ. Următorul, la Cluj
În prima parte a BFNV, după discursul oficialităților pe tema relației instituției pe care o conduc cu mediul de business, participanții au aflat profilul și potențialul economic ale celor patru județe. Doritorii au adresat întrebări oficialităților prezente. Au urmat prezentări legate de mediul de afaceri și o sesiune business to business (B2B) adresată participanților la forum.
Temele abordate în a doua secțiune s-au referit la alocarea de resurse în organizațiile clasice și agile – Victor Tudoran, investiții pasive pentru antreprenori – Flavian Pah, managementul germano-elvețian în România – Mircea Barna, fonduri nerambursabile disponibile pentru companii și administrația locală – Roxana Mircea (REI), transformarea digitală a organizațiilor – Florin Robitu (SIMAVI), educația și formarea elitelor societății – Mihai Munteanu (UTCN), expozițiile din RNV în 2024 – Tiberiu Markos (AERG-RNV).
BFNV, derulat la complexul Brilliant Parc, a fost inițiat de OPS și UNPR alături de COAS, AIM, AEGR-RNV, Asociația Camera Meșteșugarilor Satu Mare. Acesta are caracter rotativ: fiecare județ este gazdă respectiv oaspete, iar antreprenori și manageri din Bihor, Bistrița, Cluj, Satu Mare, Maramureș și Sălaj au sesiuni de întâlniri B2B, în vederea stabilirii de relații comerciale. Următoarea ediție are loc la Cluj.
Invazie romană și recital senatorial
Cei peste 100 de oameni de afaceri din România și străinătate au fost cadorisiți de un invitat cu o sticlă de pălincă, pe care organizatorii au “segmentat-o” în păhărele. Printre specialitățile gastronomice și băuturile propuse de gazde s-au numărat brânzeturi și produse italienești, obrăjori de vită, costițe de porc, file de șalău, rulouri cu legume mixte și ciuperci, cartofi parizieni, dovlecei gratinați, dar și prăjitură cremeș “a la Sălaj”. Partea artistică a debutat cu intrarea unei legiuni romane simulate de Asociația Amicii Muzeului Sălaj și a continuat cu recitaluri ale ansamblului folcloric profesionist Porolissum Zalău și solistei de jazz Ingrid. Un moment inedit l-a constituit interpretarea melodiei “Nu-i lumină nicări” de către senatorul Marius Bob, alături de orchestra prezentă.
