Mai mulți întreprinzători din sectorul agroalimentar au reușit să acceseze bani europeni gratis, prin intermediul AgroTransilvania Cluster (ATC), prin care își măresc producția și vânzările, își cumpără echipamente “ultimul răcnet” și își promovează produsele chiar dincolo de granițele României.
Primul proiect de acest gen derulat cu sprijinul ATC prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), prin care se acordă fonduri nerambursabile de la UE şi Guvern pentru dezvoltarea spațiului rural, a avut ca beneficiar Livada din Crișana.
Este un colectiv format din fermieri, oameni de afaceri, cadre didactice universitare din Oradea, reprezentanți ai instituțiilor ce sprijină afacerile și agricultura. Consorțiul a beneficiat de 605.472 lei pentru dezvoltarea piețelor locale bazate pe lanțuri scurte de aprovizionare, în scopul susținerii comercializării fructelor din regiune.
În parteneriat au intrat Agroalimentare Crișana, Food Transilvania Market, Fruliv, Prototera, Tommasi Francesco Emilio, Universitatea de Științe Agricole Cluj, Universitatea din Oradea. Din banii obținuți, consorțiul a cumpărat un autovehicul echipat cu sistem frigorific, a crescut valoarea adăugată a fructelor comercializate și a creat mărci de identitate pentru cinci zone din județ.
De la poarta fabricii, în “capitala” Transilvaniei
Ferma cu Omenie, afacere de familie din comuna Unirea (județul Alba), a constituit un parteneriat format din procesatorul și comerciantul de produse lactate alături de furnizorul de lapte Unilact Transilvania și de o organizație nonguvernamentală ce asigură transferul de cunoștințe (ACA).
Printre achizițiile din fondurile de 889.246 lei se numără două echipamente de procesare a lactatelor, 10 vitrine de promovare și comercializare. Banii sunt folosiți și pentru promovarea fizică și pe internet a lactatelor tradiționale cu specific transilvănean. Ferma cu Omenie și-a deschis primul magazin la poarta fabricii, al doilea, în Piața Mihai Viteazul din Cluj-Napoca.
Întreprinzătorul Marius Bîcu estima deschiderea celei de-a doua unități la Cluj în acest an. Planurile vizează cinci noi unități de producție în Alba, depozite, laborator de dezvoltare de produse noi. 60% dintre lactate (mai ales brânză burduf, telemea) sunt exportate în 13 țări, adresându-se est-europenilor din Germania, Anglia sau Spania.
Salarii duble pentru personalul din proiect
De ce ar intra antreprenorii într-un cluster? “Printre avantaje se numără finanțarea a jumătate din costuri pentru misiuni economice, evenimente, cursuri de pregătire, inclusiv o suplimentare la salarii pentru oamenii care lucrează pe noile echipamente. Adică pe lângă salariul de 5.000 lei de la firmă, primeau alți 5.000 pe durata derulării proiectului, 2-3 ani.
Din păcate, pe actualul exercițiu financiar UE nu mai există linii dedicate clusterelor. O formă de finanțare s-ar găsi prin Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADRNV), care are mai multă libertate. ADR Nord-Est are o asemenea linie. Ar trebui să fie așa ceva și la Cluj, unde avem multe clustere foarte puternice, nu înțeleg această reticență.
Noi aflăm înaintea antreprenorilor ceea ce se finanțează deoarece avem agenții de consultanță: îi anunțăm pe toți membrii noștri, iar apoi pe cei interesați de anumite fonduri. Programul Regional Nord-Vest (PRNV) va avea și o componentă de internaționalizare dedicată firmelor care vor să își organizeze evenimente în străinătate care să le deschidă uși.
Noi știm care dintre ele au intenții de internaționalizare, deci nu ne vom adresa unui PFA pentru că producătorii vor trebui să vină și cu cofinanțare dacă se duc la o expoziție în Germania. Le evaluăm proiectele, le spunem din start dacă au șanse de finanțare, de aceea nu le prea ratăm”, explică Felix Arion, managerul ATC.
Proiectele ATC din 2024:
- Instruirea la standarde UE a personalului din industria alimentară
- Audit energetic în domeniu – cu Transylvania Energy Cluster (TREC)
- Reducerea pierderilor alimentare – cu Transilvania IT Cluster (TITC)
- Rețea de pășunat inovativ în Uniunea Europeană
- Participarea României la Campionatul Mondial de Măcelari de la Paris
- Întrunirea experților europeni în zona montană la Beliș
- Hackathon Innovation Labs pentru afaceri de digitalizare, tehnologizare
- Evenimentul clusterelor din Cluj (invitate – asocieri similare din Ucraina)
- Inițiative pe programele europene Horizon, Life, Europa Digitală
Bucătarii, îndemnați la uleiuri fără chimicale
TAF Presoil Luncani este lider al proiectului de 905.936 lei “Uleiuri presate la rece – Tradiție din inima Transilvaniei”. Prin acesta se creează un lanț scurt de aprovizionare cu produse certificate ecologice în baza unui acord cu ferma Solex.
Piața locală este în raza a 75 km în cadrul căreia se desfășoară activitatea de comercializare a uleiurilor prin magazinul și site-ul firmei, dar și în locațiile unde sunt amplasate standurile de comercializare.
“Avem ca obiective conștientizarea consumului de uleiuri presate la rece, promovarea lor în rândul consumatorilor finali și bucătarilor, pe linia conceptului “de la fermă direct în farfurie”, reducerea amprentei de carbon.
Solex ne este furnizor de materie primă, iar șrotul ce rezultă din produsul nostru poate să ajungă, la rândul său, în ferma de animale. Este ca un fel de cooperativă, poate o vom transforma pe viitor în așa ceva”, ne-a relatat proprietara unității de procesare, Felicia Tulai.
Echipamentele au trebuit cofinanțate
Proiectul Angus House beneficiază de fonduri pe PNDR pentru dezvoltarea unui asemenea lanț în Regiunea București-Ilfov, mai precis comercializarea cărnii de vită. Între partenerii săi se mai află Ghijasa Farm, Facultatea de Ingineria și Gestiunea Producțiilor Animaliere București, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală Balotești.
Valoarea finanțării obținute este de 882.950 lei. Activitățile ce țin de promovarea lanțului scurt și pieței locale sunt finanțate integral, însă pentru dotarea cu infrastructură și marketing beneficiarul trebuie să vină cu cofinanțare. Proiectul propune creșterea capacității de procesare a cărnii de vită, achiziția de echipamente tehnologice, consolidarea poziției sale concurențiale, campanii de promovare, evenimente tematice.
Duc muncă de convingere a consumatorilor
„În acest domeniu competiția e dură: dacă poți să ai un hibrid cu distribuție mai bună a grăsimii în carne, ai dat lovitura. Carnea de steak e foarte scumpă. Cererea de piață s-a mai ridicat în România, însă lucrurile merg mai greu. Consumatorul de la noi nu vrea să dea 100-150 lei pe o friptură de vită, dar când merge în Franța lasă 40 de euro și nu i se pare mult.
Teoretic, acolo piața este mai ieftină pentru că această carne se vinde în cantități mari. Trebuie să educăm și consumatorul care consideră că o vacă este imensă, deci trebuie să aibă un preț mic. Da, însă carnea de friptură este limitată, dacă îți ies 10 asemenea bucăți dintr-o vacă. Restul trebuie să meargă pentru burgeri, salamuri.
Cererea este în urcare, însă în orașe; Angus House livrează mai puțin la export. Această carne trebuie să fie consumată proaspătă, nu congelată, însă e nevoie de un bucătar competent. O friptură bună de vită se mănâncă la restaurant, nu acasă, cu profesioniști care știu cum trebuie ținută carnea pentru a atinge temperatura optimă”, spune managerul ATC.
Marea procesare, la mâna străinilor
Proiectul Angus House s-a ridicat la 1,5 milioane € pe Programul Operațional Competivititate, infrastructuri mari – cercetare, cofinanțarea beneficiarului fiind de 35%. “Ei vor să își comercializeze carnea din Sibiu în București. Aici lanțul scurt nu se referă la distanța fizică, ci la câți intermediari sunt, adică maximum trei. În acest caz nu vorbim despre produsele locale ce trebuie să fie comercializate la maximum 150 km.
O problemă majoră pe PNDR a fost că fondurile destinate îmbunătății vânzărilor nu au fost cheltuite. La final, pentru că aceste campanii de educare sunt mult mai complicate, Ministerul Agriculturii a decis să îi dea pe proiecte foarte simple, gen du-te și cumpără-ți un tractor! Acum doi ani, când a fost secetă mare, toți banii rămași au fost redirecționați spre irigații, partea de vânzări, procesare, stimulare fiind cea mai neglijată.
Românii știu să cultivăm cereale, dar unde sunt pastele românești? Prin ATC încercăm să impunem nu atât sprijinirea tinerilor fermieri, cât partea de valorificare a produselor. Tristețea este că marii procesatori din țara noastră nu sunt firme românești, acționarii lor măcar nu sunt din Europa, iar în cazul unei crize va fi foarte rău pentru România.
Trebuie să stimulăm nu numai să se producă, ci și să se proceseze aici. Nu mă refer doar la subvenții. Dacă ai un produs românesc care să fie și procesat aici, și certificat, să obții un punctaj superior la o licitație față de unul mai ieftin, adus din Polonia”, propune Arion.
Ce este un cluster
Acesta reprezintă o asociere de companii și organizații din aceeași zonă geografică / regiune, care au producții similare sau contribuie la fabricarea unor produse similare pentru a deveni mai competitive. Sunt 1.350 clustere în Europa dintre care 150 de clasă mondială ca angajați, dimensiune, concentrare, specializare. Clusterele din Cluj cu calificativ Gold: ATC, TITC, TREC, Mobilier Transilvan.
