Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) se bucură de notorietate ridicată în România, dar tematica sa este de interes relativ scăzut.
Un studiu al Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) a urmărit să identifice percepțiile românilor față de NATO. Institutul clujean a analizat atitudinile lor cu privire la climatul general din regiune, în contextul războiului din Ucraina și a crizelor care se manifestă la nivel local, regional și global.
Deși 1 din 2 români se declară informat despre activitatea NATO, în realitate există un deficit de informare major în această direcție. Prezența României în NATO este percepută de către români ca fiind o decizie corectă și benefică pentru țara noastră, văzută ca fiind mai bine apărată, în calitatea sa de aliat NATO, cu o armată mai bine pregătită și mai bine dotată și cu relații externe mai solide.
Printre minusurile apartenenței la organizația militară se menționează parțial deteriorarea relației cu Rusia și nevoia de a cheltui mai mulți bani pentru apărare. Participarea militarilor români în teatrele de operații ale NATO este văzută mai degrabă ca un avantaj decât un dezavantaj.
Românii sunt convinși majoritar că art. 5 va funcționa în cazul în care România va fi atacată, cu toate că 14% dintre respondenți au rezerve că principiul toți pentru unul, unul pentru toți va funcționa în cazul României. Situația este relativ similară și în cazul în care România ar fi solicitată să intervină pentru o altă țară NATO, proporția scepticilor crescând spre 30%.
Îngrijorarea cu privire la posibilitatea declanșării unui război în regiune este prezentă în rândul românilor. Peste jumătate dintre români susțin implicarea României în eventualitatea unui conflict NATO – Rusia.
Problemele majore: costul vieții, sărăcia, implicarea în război
Atunci când sunt întrebați care sunt aspectele care îi îngrijorează, românii le menționează pe cele care au legătură cu viața lor de zi cu zi: costul vieții (27%) și sărăcia (18%) sunt cel mai des menționate, urmate fiind de îngrijorarea privind implicarea României într-un război (13%).
Criza economică (9%), lipsa locurilor de muncă (8%) sunt îngrijorătoare pentru români, dar și instabilitatea politică (6%), dezinformarea și propagarea informațiilor false (5%), inechitatea din societate (5%). Când îngrijorările sunt privite din perspectiva țării și a poporului, dominante sunt cele legate de nivelul de trai scăzut, sărăcia, inflația (25%), riscul ca România să fie implicată într-un război (18%).
Mai mult de o treime dintre participanții (36%) sunt foarte îngrijorați de posibilitatea ca România să fie implicată, în următorii ani, într-un conflict militar. 1 din 4 români se declară destul de îngrijorat cu privire la acest aspect, în timp ce patru din 10 sunt puțin sau deloc îngrijorați.
Armata Română, cu o dotare proastă
4 din 10 români (47%) cred în posibilitatea ca NATO să intre într-un conflict militar cu Rusia în viitorul apropiat. O treime (36%) sunt de părere că această ipoteză e puțin probabilă, iar 13% cred că acest lucru nu este posibil. În eventualitatea unui conflict NATO – Rusia, mai mult de jumătate dintre români (54%) cred că România ar trebui să se implice. 42% susțin contrariul.
În eventualitatea escaladării conflictului din Ucraina și a implicării NATO, 4 din 10 bărbați (38%) spun că s-ar înrola ca voluntar sau rezervist (după caz) pentru a-și apăra țara. 44% ar alege să rămână în țară, dar să nu se înroleze în armată, iar 9% că ar pleca din România.
În opinia majorității participanților la sondaj, dotarea tehnică actuală a Armatei Române nu este una bună; 13% cred că este foarte slabă, 1 din 5 crede că este slabă, unul din cinci spune că nu este nici bună, nici slabă, un sfert sunt de părere că este bună, iar 8% o apreciază ca fiind excelentă.
Pregătirea cadrelor militare din România este evaluată mai favorabil. Dacă 1 din 10 români crede că pregătirea militarilor e foarte slabă, iar 17% că e slabă, patru din 10 o apreciază ca fiind bună, iar 13% că este excelentă. Trei sferturi dintre cei chestionați sunt de acord ca România să cheltuie mai mulți bani de la bugetul de stat pentru apărare.
Două treimi spun că partea cea mai mare din fonduri trebuie cheltuite pe dotarea Armatei Române cu tehnică modernă. Deși există o susținere majoritară pentru armata profesionistă, ideea reintroducerii stagiului militar obligatori capătă tot mai multă susținere, 44% dintre respondenți afirmând că aceasta ar fi soluția mai bună.
Românii, neinteresați de NATO
Notorietatea Alianței este foarte crescută, în România, 98% dintre participanții la studiu declarând că au auzit de NATO. În privința interesului pentru informațiile care se referă la NATO, 57% dintre cei chestionați spun că sunt puțin sau chiar deloc interesați în timp ce 42% se declară interesați de acestea.
Mai puțin interesate sunt femeile, dar și tinerii sau respondenți cu un nivel scăzut de educație. Televiziunea este canalul prin care cei mai mulți dintre români (81%) se informează cu privire la activitatea NATO, urmată de site-uri de internet (53%), rețele de socializare (47%), ziare (33%), radio (31%).
8 din 10 români cred că intrarea în NATO a fost un lucru bun pentru țara noastră, în timp ce 15% cred că a fost un lucru rău. Cei care cataloghează drept un lucru rău intrarea României în NATO sunt persoane cu vârste între 36 și 50 de ani, respondenții cu educație scăzută și cei care locuiesc în mediul rural.
Dintre avantajele percepute ale intrării României în NATO, apărarea mai bună a țării este cel mai puternic (82%), urmat de dotarea cu tehnică militar mai bună a Armatei Române (79%), existența unor relații externe mai bune (78%) sau cel privind pregătirea mai bună a militarilor români (70%). 5% dintre respondenți susțin că nu există niciun avantaj al intrării României în NATO.
Dezavantajele cu care românii asociază intrarea României în NATO sunt mai puțin consistente. Pe primul loc se află relația mai proastă cu Rusia (59%), necesitatea de a aloca mai multe fonduri din bugetul de stat pentru apărare (51%), obligativitatea ca România să participe cu militari la acțiuni NATO în alte țări (44%). 15% dintre respondenți spun că nu există niciun dezavantaj al intrării României în NATO.
Baza de la Kogălniceanu devine cea mai mare din Europa
8 din 10 români sunt siguri că NATO va apăra România dacă țara noastră ar fi atacată. Unul din 10 crede însă contrariul. Cei care cred că România va fi apărată de NATO sunt, în proporții mai ridicate decât media, persoanele vârstnice și cele cu studii superioare.
Atunci când sunt întrebați dacă ar fi de acord ca România să intervină pentru a apăra un alt stat membru în ipoteza în care acesta ar fi atacat, două treimi se declară de acord, însă mai bine de un sfert sunt împotrivă. Persoanele de 36-50 de ani, respondenții cu educație scăzută și cei din mediul rural se regăsesc în proporții mai mari printre cei care nu susțin ca România să apere un alt stat NATO în caz de nevoie.
Trei sferturi dintre participanții la sondaj spun că sunt de acord cu prezența militarilor altor țări NATO pe teritoriul României. Un sfert declară contrariul: mai ales cei cu vârste între 36 și 50 de ani, respondenții cu educație scăzută și cei care locuiesc în Transilvania și Banat.
6 din 10 români cred că prin prezența militarilor altor țări NATO pe teritoriul României, țara noastră este mai sigură, în timp ce 1 din 5 respondenți cred că, din contră, este mai puțin sigură, iar 18% nu sesizează o diferență sub aspectul siguranței.
8 din 10 participanți la sondaj consideră un lucru bun existența în România a unei baze militare precum este cea de la M. Kogălniceanu ce va deveni cea mai mare bază militară NATO din Europa, putând găzdui până la 10.000 de militari din țările aliate. Mai puțini favorabili sunt 13% dintre respondenți care consideră prezența unei astfel de baze pe teritoriul României ca fiind un lucru rău.
Fișa tehnică a studiului:
- Volumul eșantionului: 1.058 indivizi de peste 18 ani
- Tipul eșantionului: simplu, aleatoriu, reprezentativ pentru populația adultă, neinstituționalizată din România
- Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 3%
- Perioada realizării anchetei: 24-27 martie
- Beneficiarul sondajului: face parte din programul de responabilitate socială al IRES, fiind autofinanțat
- Metoda de culegere a datelor: Computer Assisted Telephone Interviewing
