România își propune să atragă cât mai multe companii japoneze să investească la noi în țară, dar și să contribuie alături de institute de cercetare nipone la dezvoltarea de tehnologii înalte și produse inovative în domenii cheie. Excelența Sa Ovidiu Dranga*, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al României în Japonia, explică cărui fapt se datorează creșterea investițiilor nipone în România, dar și care sunt perspectivele de investiții românești în Țara Soarelui Răsare.
Care este cadrul general, economic și geo-politic, care a făcut posibilă creșterea interesului Japoniei și a mediului de business nipon pentru investiții în România?
Excelența Sa Ovidiu Dranga, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al României în Japonia: Relațiile bilaterale dintre România și Japonia au fost ridicate la nivelul privilegiat de parteneriat strategic la 7 martie 2023, prin semnarea Declarației Comune de Instituire a Parteneriatului Strategic dintre România și Japonia, de către Președintele României, domnul Klaus Iohannis, și Prim-ministrul Japoniei, Fumio Kishida, cu ocazia vizitei oficiale întreprinse de șeful statului român în Japonia. Parteneriatul Strategic bilateral consfințește nivelul fără precedent de apropiere și cooperare dintre România și Japonia și, totodată, conferă sprijinul politic și reperele necesare intensificării legăturilor bilaterale în trei domenii principale: dialog politico-securitar, aspecte economice și de dezvoltare, precum și cultură, știință și tehnologie, cercetare și dezvoltare, inovare și contacte interumane. Declarația comună, care este un document consistent și amplu, detaliază principalele abordări și proiecte de acțiune comune pe cele trei paliere principale.
Parteneriatul Strategic bilateral româno-nipon se întemeiază pe documentele bilaterale anterioare: „Declaraţia de prietenie, cooperare şi parteneriat dintre România şi Japonia”, semnată în 2002, și „Declaraţia privind parteneriatul reînnoit dintre România şi Japonia”, semnată în 2013. Obiectivul perfectării parteneriatului strategic a fost stabilit în 2018, iar negocierile pe textul Declarației Comune de Instituire a acestuia au fost inițiate în 2020, fiind finalizate în 2023. Lansarea parteneriatului strategic bilateral marchează intrarea într-o nouă etapă a cooperării româno-japoneze, care permite valorificarea superioară a potențialului semnificativ al relațiilor dintre cele două țări, precum și a capitalului consistent de încredere construit de-a lungul istoriei diplomatice de peste o sută de ani dintre România și Japonia. Japonia este al doilea stat din regiunea Asia-Pacific cu care România instituie un parteneriat strategic, după ce în 2008 au fost ridicate la nivel de parteneriat strategic relațiile bilaterale cu Coreea de Sud.
Care este percepția mediului de business nipon și a guvernului de la Tokyo față de oportunitățile de investiții în România? Ce domenii economice din România prezintă interes la Tokyo?
E.S. Ovidiu Dranga: Avem semnale că interesul investitorilor japonezi este în creștere și purtăm în această perioadă un dialog din ce în ce mai consistent în acest sens cu mediul de afaceri din Japonia. Așa cum anticipam, odată cu semnarea Parteneriatului Strategic, interesul nipon pentru piața din România a început să crească simțitor, în relație directă cu sporirea interesului japonez pentru Europa Centrală și de Est. Ne propunem să atragem în țara noastră cât mai multe companii japoneze, dar și institute de cercetare, implicate în dezvoltarea de tehnologii înalte sau realizarea de produse inovative, plecând de la potențialul real al specialiștilor și firmelor românești de a contribui la dezvoltarea sectoarelor de avangardă. Există perspectiva ca mari companii din Japonia să devină jucători majori în economia României, prin implicarea în proiecte cu relevanță strategică în domeniile infrastructurii și energiei. Companiile nipone au o bună reputație și ca urmare a realizării unor mari proiecte de genul podului suspendat de la Brăila, cel mai amplu proiect de infrastructură din ultimii 25 de ani, sau al centrului pentru optica de mare putere de pe platforma ELI-NP, care va fi construit împreună cu o firmă japoneză.
O plasare avantajoasă, mai ales pe termen lung, a României în lanțurile de producție și aprovizionare la nivel global nu se poate asigura fără o participare și conectare solidă la procesele de inovare și dezvoltare de tehnologii avansate, în care Japonia deține un rol central. Reindustrializarea selectivă a Romaniei se poate face pe baza unor opțiuni strategice, a unei viziuni de dezvoltare pe termen lung, orientată spre domeniile și meseriile viitorului, în care prioritățile naționale sunt armonizate permanent cu agenda UE, la alcătuirea căreia România poate contribui mai mult, și racordate la noua politică industrială globală. E vorba de stabilirea acelor nișe în care țara noastră are șanse să devină competitivă, pe baza nivelului ridicat de excelență atins deja (securitate cibernetică, IT, energie nucleară etc.). Suplimentar, pot fi luate în considerare producția de baterii pentru autovehiculele electrice (EV) și a panourilor solare, optica de mare putere, fabricarea componentelor pentru turbine și instalații eoliene, dezvoltarea ciclului complet de producție, transport și distribuție al hidrogenului verde, biomedicina și științele vieții, instalarea, administrarea și întreținerea echipamentelor pentru rețelele inteligente de transport al energiei (smart grid) etc. În toate aceste eforturi, Japonia poate fi cel mai bun partener extra-comunitar, like-minded, al României din Asia.
Pe de altă parte, avem imperativul participării României la dialogul internațional pe tema securității economice, orientat inclusiv către adoptarea de noi standarde și norme în materie. Ambasada a inițiat o discuție pe această temă, organizată în luna mai 2023 de Institutul de Geoeconomie din Tokyo, cu participarea unor experți din Japonia, Uniunea Europeană și Statele Unite, care a permis conturarea câtorva idei interesante pentru agenda summit-ului G7 de la Hiroshima. România poate figura printre destinațiile vizate de relocarea unor capacități de producție, promovând concepte ca friend-shoring-ul, dar poate contribui și la înțelegerea comună a securității economice care nu beneficiază, deocamdată, de o definiție general acceptată.
Care ar fi datele statistice orientative referitoare la relațiile economice bilaterale din ultimii 2 ani, dintre cele două țări?
E.S. Ovidiu Dranga: Conform statisticii vamale din România, în anul 2021 schimburile comerciale dintre România și Japonia au fost de 891,6 milioane de dolari, înregistrând o creștere cu 5,7% față de perioada similară a anului 2020. Exporturile românești au atins o valoare de 465 milioane de dolari (înregistrând o scădere de 7,9% față de anul 2020), iar importurile au crescut cu 26,2%, de la 337,6 la 426,1 milioane de dolari. Astfel, soldul balanței comerciale a rămas favorabil României, pentru al doilea an consecutiv, fiind de +39,6 milioane de dolari. La 31 decembrie 2022, volumul total al schimburilor comerciale bilaterale a fost de 1.115,15 milioane de dolari, din care exportul a fost de 696,69 milioane de dolari și importul de 418,46 milioane, soldul fiind de 278,23 milioane de dolari în favoarea României. Față de aceeași perioadă a anului trecut, volumul schimburilor comerciale totale a crescut cu 25,07%, din care exportul a crescut cu 49,63%, iar importul a scăzut cu 1,78%. Anul 2022 a reprezentat cea mai puternică creștere a exporturilor românești (+49,63%), soldul balanței comerciale atingând o cifră record de 278,23 milioane de dolari, pe fondul scăderii ușoare a importurilor. Potrivit celor mai recente date disponibile, la 30 noiembrie 2023, volumul total al schimburilor comerciale bilaterale a fost de 1.215,27 milioane de dolari, din care exportul a fost de 802,18 milioane și importul de 413,09 milioane, soldul fiind de 389,09 milioane de dolari în favoarea României. Față de aceeași perioadă a anului trecut, volumul schimburilor comerciale totale a crescut cu 20,84%, din care exportul cu 31,32%, iar importul cu 4,64%.
Pe linie de investiții, conform datelor O.N.R.C., la 30 noiembrie 2023 valoarea capitalului social subscris de investitorii niponi în România a totalizat 405,12 milioane de dolari, în 405 societăți comerciale. Se apreciază, totuși, că investiţiile japoneze în România au un volum mult mai mare, deoarece statistica O.N.R.C. se referă la capitalul înregistrat, nu la investiţiile efective. De asemenea, aceasta nu include investițiile realizate de firmele japoneze cu sediul în alte ţări, în special din Europa. Desigur, unele companii japoneze mari sunt prezente în România și au creat peste 40.000 de locuri de muncă, dar apreciem că potențialul investițional japonez nu s-a manifestat încă pe deplin în țara noastră. Încurajăm și sprijinim realizarea de noi proiecte de investiții nipone în România, în special în domeniile energiei, infrastructurii, industriei auto, industriei aerospațiale și de apărare, IT, agriculturii şi turismului etc., subliniind că statutul României de piață emergentă îi conferă o mare capacitate de absorbție a ISD.
Care sunt perspectivele de investiții românești în Japonia? Puteți indica câteva coordonate/domenii în care au debutat deja diferite scheme de colaborare, subsecvente Parteneriatului Strategic?
E.S. Ovidiu Dranga: Încurajăm oamenii de afaceri români să investească în Japonia și sperăm ca 2024 să marcheze noi investiții românești la Tokyo. De asemenea, dorim să vedem concretizate inițiativele de afaceri comerciale sau investiționale identificate în ultimul timp în relația bilaterală. Luând în considerare specificul pieței locale, profilul industrial al României și evoluția structurii exporturilor de produse românești pe piața niponă din ultimii ani, este nevoie, în continuare, de eforturi susținute pentru extinderea gamei și a volumului de produse și servicii livrate. Pentru creșterea exporturilor românești pe piața niponă și creșterea ponderii investițiilor în interacțiunea bilaterală, sunt necesare acțiuni care să vizeze continuarea dialogului la nivel guvernamental și creșterea participării românești la misiuni economice și la târguri internaționale din Japonia, pe linia evoluțiilor pozitive înregistrate recent. Odată cu aderarea la UE, statutul României în raport cu Japonia s-a modificat, țara noastră beneficiind de aceleași condiții ca și celelalte state membre. Astfel, din punct de vedere al raporturilor comerciale, intrarea Japoniei pe piața României este complet deschisă.
În sens invers, lucrurile diferă, deoarece multe produse agro-alimentare, inclusiv produsele lactate, carnea și produsele din carne din România, trebuie să fie autorizate în baza cerințelor fito-sanitare nipone, procedură aplicată fiecărui stat membru UE în mod individual. Astfel, ne așteptăm la sporirea exporturilor noastre pe piața Japoniei din sfera industriei agro-alimentare (cereale, legume, fructe, miere, vinuri etc.) și a altor bunuri de consum ale căror stocuri japoneze sunt relativ insuficiente (mobilier pentru locuințe, încălțăminte, îmbrăcăminte etc).
De asemenea, întrucât în structura exportului românesc către Japonia predomină produsele cu grad ridicat de prelucrare, care reprezintă producție în cooperare realizată de investițiile japoneze și/sau de alte investiții străine directe în România (echipamente electrice și electronice auto, anvelope, aparate optice, foto, tehnice și medicale), apreciem că această tendință trebuie consolidată. Deoarece realitatea ultimilor ani a demonstrat că realizarea de exporturi eficiente și de durată pe piața Japoniei este mai dificilă în afara unor relații de cooperare stabile, care să implice transfer de tehnologie (investiții) și, în multe cazuri, o integrare în producție cu folosirea de componente autohtone sau din import (din terțe țări și din Japonia, în funcție de gradul de tehnicitate și de piața finală), apreciem că ținta noastră ar trebui să fie tocmai domeniile cu tehnologii de vârf japoneze. Un astfel de sector care poate produce exporturi românești de „tehnologie verde” este cel al energiei regenerabile. Acesta a cunoscut o puternică dezvoltare în ultimii ani în Japonia, influențat de explozia prețurilor la purtătorii fosili de energie și de programele guvernamentale de subvenționare puternică a dezvoltării acestui sector, iar previziunile pentru viitor sunt net pozitive. Investițiile în cercetări vizând reducerea costurilor și creșterea eficienței producției, în special pentru instalațiile fotovoltaice, au condus la scăderea prețului la multe componente de bază ale sistemelor generatoare de electricitate din surse regenerabile. Acest fapt determină și o deschidere mai mare a Japoniei pentru noi piețe externe și un interes crescut al investitorilor japonezi către acestea.
Ce estimări aveți în ceea ce privește evoluția schimburilor comerciale între cele două țări în următorii 5 ani?
E.S. Ovidiu Dranga: Prin stabilirea Parteneriatului Strategic se trece într-o etapă nouă de valorificare a potențialului bilateral care deschide calea implementării unei multitudini de proiecte și planuri concrete în beneficiul celor două țări și al cetățenilor lor. Perspectivele de colaborare sunt într-adevăr foarte bune, ele întemeindu-se pe asumarea acelorași valori și principii fundamentale, pe convergența de interese și aspirații, precum și pe participarea comună la creionarea unui cadru mai solid si mai ambițios de interacțiune în context multilateral, având ca pilon relațiile în plină expansiune UE-Japonia. Totodată, au ca resort oportunitățile ce derivă din statutul Japoniei de economie majoră a lumii și unul dintre principalii investitori la nivel mondial, precum și din statutul României de țară cu un potențial deosebit de dezvoltare economică și tehnologică. Relația bilaterală se va consolida dacă, asumându-și atingerea unui nivel ridicat de ambiție antreprenorială, firmele românești și statul vor acționa conjugat pentru dezvoltarea celor mai profitabile ramuri și activități economice, cu sprijin japonez. Faptul că ambele țări sunt parteneri de referință ai SUA este, de asemenea, un factor important de stimulare a apropierii dintre România și Japonia, deschizând posibilități de colaborare trilaterală în sectoare cu relevanță strategică, precum cel al energiei sau al inovării tehnologice. În general vorbind, așteptarea pe care o avem este ca prin impulsionarea implicării firmelor nipone pe piața românească, pe principii de sustenabilitate și într-o logică de prezență pe termen lung, să asistăm nu doar la consolidarea poziției Japoniei de mare investitor asiatic în România, ci și la un avans notabil în clasamentul general al țărilor care investesc în România.
Articol publicat în ediția tipărită cu nr. 127 a revistei Transilvania Business (22 martie-16 aprilie 2024), în capitolul special dedicat investițiilor și companiilor japoneze din România, proiect ocazionat de Ziua Națională a Japoniei
*Notă. E.S. Ovidiu Dranga era, la momentul realizării interviului, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al României în Japonia
