Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Semințe cu suflet dăruite la Zalău

O inițiativă de solidarizare a celor pasionați de grădinărit, intitulată  Semințe cu suflet se apropie de zece ani de activitate. Această adevărată mișcare a adunat peste 1000 de persoane din întreaga țară, coagulate în jurul Rodicăi Meiroșu. Semințe de legume, flori, plante aromatice sau chiar plante tehnice tradiționale, bătrânești, răsaduri, pomi sunt oferite cu titlu gratuit celor care sunt interesați de soiurile tradiționale românești. 

O adevărată caravană prin țară, care include marile orașe, a trecut și prin Zalău, în 13 aprilie 2024, la invitația soților Florina și Călin Dospinescu. Au fost întâmpinați călduros, iar pe mesele așternute cu țesături în război manual au apărut cutii și plicuri cu semințe felurite. „A fost o idee spontană. Am fost anul trecut la evenimentul lor de la Cluj, căci noi ne căutam de ceva vreme semințe locale, care se reproduc de la an la an, nu hibrizi. Încântați de ce-am găsit la Cluj, ne-am zis că ar putea fi foarte bine și la Zalău, iar de la gând la idee a fost un pas” a amintit Călin Dospinescu, un tânăr plin de inițiative, implicat în viața comunității.

Florina și Călin Dospinescu

Primul eveniment Semințe cu suflet de la Zalău a adus căutători de semințe, iar la edițiile viitoare, cu siguranță vor fi mai mulți donatori locali, cu semințe și material săditor din această zonă. E cunoscută colecția de pomi bătrânești de la Grădina Botanică din Jibou, încât sălăjenii vor intra cu siguranță, în circuitul semințelor cu suflet, dăruite cu generozitate și solidaritate.

Rodica Meiroșu și Călin Dospinescu

Cu suflet și entuziasm

Rodica Meiroșu este fondatoarea grupului Semințe cu suflet. Activitatea începută din pasiune pentru grădinărit consta inițial din schimburi de semințe între membrii grupului, care își trimiteau din diferite puncte ale țării semințe. Au dorit să se cunoască personal și așa au luat naștere aceste târguri.

„Am considerat că e necesar ca aceste semințe, tezaurul nostru țărănesc, să fie păstrate, pentru că am observat că multe soiuri au dispărut și gustul roșiilor de altădată merită recuperat. Dar nu doar atât, e vorba de legume în general, de soiuri de porumb. Organizând târgurile în orașe, sunt mulți iubitori de flori, așa că se aduc și semințe de flori, răsaduri, plante, chiar pomi, depinde de perioadă, fiecare cu ce poate să ofere. Dorința noastră este ca această inițiativă să meargă mai departe și să rodească, iar la ediția de anul viitor să vină și cu semințe proprii, fiecare cu ce au în plus, dar sălăjenii să vină și să ofere și ei alături de noi din surse locale” a spus Rodica Meiroșu.

„Semințele noastre nu au preț”

„Scopul grupului este păstrarea acestor soiuri bătrânești prin răspândirea lor gratuită, pentru ca și copiii noștri și nepoții noștri să le guste. Multă lume ne întreabă cât costă și le-am spus că semințele noastre nu au preț. E un exercițiu de generozitate și de conștiință ca cei care le primesc să le cultive și să le dăruiască mai departe” a precizat Rodica Meiroșu, care e implicată și în organizarea Festivalului Tomatelor și Biodiversității în Sibiu, la Muzeul ASTRA, în Brașov, Buzău, București. La acest festival oferim din munca noastră și soiurile de roșii pe care le cultivăm. Colaborăm cu mari cultivatori pasionați de tomate din multe țări, din grupul nostru au participat la Festivalul Tomatelor de la Bruxelles” a mai subliniat Rodica Meiroșu.

Sunt cu diferite profesii, nu sunt horticultori, ci grădinari pasionați. Deplasările sunt suportate de participanți, dar cei care invită și găzduiesc organizarea târgurilor Semințe cu suflet au început să se implice și financiar, oferind cazare și un strop de ajutor. Așa fac Muzeul ASTRA, Primăria Mediaș, le asigură cazare, câte o gustare, cum a fost și la Zalău și în alte locuri unde cei care apreciază această inițiativă, își aduc aportul la buna desfășurare cu propriile resurse. În rest, acest grup de inimoși nu e sponsorizat, ei se organizează benevol, demonstrând cu generozitatea lor că voluntariatul rodește în fapte bune cu efect îndelungat.

Sălajul și-a arătat frumusețile. Donatorii de semințe au vizitat Muzeul de Artă Tradițională „Ligia Bodea” de la Iaz, au ajuns la granița cu județul Bihor, admirând Huta Slavia, Castelul Bathory de la Șimleu Silvanei, Mănăstirea Bic, Castrul roman Porolissum de la Moigrad, iar la Zalău au fost primiți cu aceeași generozitate cu care au dăruit ei semințe prețioase.

Leontina Prodan

Generozitatea atrage generozitate

Mama cânepii, neobosita Leontina Prodan era prezentă alături de alte donatoare de semințe cu suflet. E mereu în pregătirea unor evenimente, mereu în mișcare, mereu atentă cu cei mici, pregătind generația viitoare să iubească natura. Generoasă ca întotdeauna, a dăruit semințe de cânepă și alte minunății, păzite de Zâna Cânepii, pe care am primit-o cu bucurie. Sursă de inspirație pentru mulți, Leontina Prodan știe să pună în aplicare un vis, iar activitățile pe care le desfășoară cu copiii sunt un alt fel al său de a da ceva înapoi înspre zona sa natală.

Elena Holler

În plin entuziasm și schimb de semințe, idei, impresii și planuri și-a făcut apariția Elena Holler, fostă gimnastă din generația Nadiei Comăneci și a Teodorei Ungureanu. A venit cu un coș plin de gogoși parfumate, pricomigdale și cornulețe delicioase pe care le-a oferit participanților, donatori și căutători de semințe deopotrivă. Deși face parte activ din grupul Voluntari în Europa, care organiza o întâlnire a oamenilor generoși la Cluj-Napoca în aceeași zi, a ales să dăruiască din rodul priceperii sale celor care au venit din întreaga țară în județul său natal cu semințe și mult suflet.

Într-o lume preocupată de profit, demersurile bazate pe dăruire și generozitate au puterea de a mobiliza comunitățile, iar grupul Semințe cu suflet o dovedește de aproape zece ani. Faptul că cei mai interesați de semințele tradiționale se dovedesc a fi cei tineri, care vin adesea însoțiți de copii, e o dovadă că această generație e tot mai interesată să mănânce cât mai sănătos, fiind dispuși să depună eforturi pentru a-și produce singuri o parte din hrană.

 

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Târgul Confort, Construct & Instal va avea loc în perioada 18 - 21 aprilie la Expo Arad

Articolul următor

Oradea se îmbracă în tricolor cu ocazia aniversării a 105 ani de administrație românească

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share