Fermierii care mizează pe pășunat și produsele bio trebuie să adapteze tehnologiei și rețelelor sociale, susțin experții de la Agraria.
Vlad Dănilă administrează ferma Agrodan, din Săliștea de Sus (județul Maramureș). “Avem și bovine, și oi din rasa Țurcană, pe o suprafață de 110 ha de pășune alpină, 25 ha de fâneață. Noi facem transhumanță pe același traseu, cu familia, încă din 1985, însă este din ce în ce mai greu, deoarece avem de parcurs 50-60 km și nu în orice perioadă putem să urmăm linia muntelui, fiind nevoiți de multe ori să intrăm și pe drumuri naționale.
Suntem o fermă mică, de familie, găsim greu mână de lucru. Am amenajat un punct de gastronomie locală, încercăm să ne promovăm produsele printr-o mică agropensiune. Vrem să ne extindem, să promovăm Valea Izei, să atragem turiști în această zonă a Maramureșului, una foarte frumoasă, care e păcat să se distrugă. Am vrea să mergem pe produse tradiționale, ecologice, cu certificare. Soția se ocupă cu portul tradițional care altfel se poate pierde. Mergem cu produsele, tradițiile noastre la un târg din zonă, încercăm să le reînviem”.
Transhumanță pe drumuri naționale
“Ferma noastră de familie se află la 15 km de orașul Satu Mare, lângă râul Someș, mă ocup de ea împreună cu frații mei. Avem 35 de vaci Bălțată Românească, dar și 70 Angus care s-au adaptat foarte bine condițiilor de la noi. Pășunea comunală se întinde pe 120 ha, avem și cultură mare pe 14 ha, iar pe 30 ha cultivăm lucernă.
Aplicăm un sistem rotațional, cu pășunat și cosit. Avem tot timpul hrană pentru vacile noastre, proaspătă și uscată. Am adoptat un sistem de silvo-pășune; avem canale pe care nu le curățăm, cu copaci și tufișuri unde animalele se pot adăposti”, a explicat Sebastian Vaida, care gestionează o fermă la Culciu Mare (județul Satu Mare).
Coliere în loc de garduri electrice
Inițiatorii proiectului Graze4AgroEcology (GAE) le-au făcut antreprenorilor sugestii de tehnologie și promovare. “Există producători de garduri virtuale în Norvegia, Marea Britanie, Australia, Noua Zeelandă. Tehnologia constă în aplicarea de coliere la gâtul animalelor și conectarea la o aplicație pe telefon.
Pe măsură ce animalul se apropie de linia de hotar, i se emite un semnal acustic de atenționare ce devine tot mai pronunțat, iar dacă o depășește, un șoc electric. În timp, animalul învață să nu mai depășească parcela. Deoarece colierul dispune de GPS, se pot vedea care sunt animalele care pun probleme.
Mai mult decât atât, după înclinarea capului, se poate determina, prin acest colier, cât de mult a mâncat animalul într-o zi. Bateria aparatului se încarcă de la soare. Un asemenea colier costă 2-300 de euro, în funcție de mărimea animalului”, a detaliat Vlad Isarie, de la Clusterul AgroTransilvania.
Fermieri promovați pe TikTok
Specialiștii prezenți i-au sfătuit pe antreprenorii care vor să intre în proiect să își dezvolte afacerile prin intermediul tehnologiei și rețelelor de socializare. “Trebuie să știți să vă prezentați afacerea cu ajutorul unor filme scurte: persoana, plantația, produsul, motivația, să captați atenția încă de la început, iar la final să faceți un apel la acțiune, să îi invitați și pe alții să ia parte la demersul vostru. La rândul lor, fotografiile despre fermă trebuie realizate în funcție de rețeaua socială în care vreți să le inserați – portret sau landscape”.
“Încercăm să formăm o rețea europeană a fermierilor interesați de pășunatul tradițional, am primit multe filme de prezentare din România, pe cei mai buni îi vom duce la specializare în asemenea ferme din Europa”, ne-a relatat Daniel Chiciudean, unul dintre coordonatorii proiectului.
Workshop-ul “Inovații în pășunat” și concursul “Cel mai priceput fermier în domeniul pășunatului”, s-au derulat, la Agraria, în cadrul proiectului european GAE, derulat de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj și compania UBM Feed România.
Specialiștii au împărtășit experiențe practice și studii de caz legate de inovații în pășunat, valorificarea produselor fermelor prin puncte gastronomice locale, utilizarea gardurilor virtuale, tehnici de promovare a fermei. GAE e o rețea europeană pentru promovarea pășunatului și sprijinirea fermelor bazate pe pășunat în ceea ce privește performanțele lor economice și ecologice, precum și bunăstarea animalelor.
Demonstrații cu roboți și drone
Târgul Internațional pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Zootehnie Agraria a avut loc, în perioada 18-21 aprilie, în parcul industrial Tetarom III, din comuna clujeană Jucu. Acesta a adunat 250 de companii expozante, reprezentând 400 de mărci de utilaje agricole, dar și 100 de animale de rasă, cu o estimare din partea organizatorilor de 30.000 de participanți.
Printre temele abordate s-au numărat soluții pentru agricultura viitorului, perspectivele agriculturii ecologice, inseminarea artificială, importanța raselor locale, specii aflate în conservare, obținerea brânzeturilor maturate, consumul cărnii de ovine în România, valori de ameliorare.
Târgul a cuprins prezentări de exemplare deosebite în ring, degustări de produse, parada tractoarelor, demonstrații de lucru cu semănătoare, roboți de tăiat iarba sau drone agricole. Singurul producător român de tractoare agricole, IRUM Reghin, a lansat trei produse noi la Agraria: o grapă cu disc, un combinator și un sistem cu vibrații pentru plug agricol, conceput la Centrul de Cercetare și Dezvoltare IFOR.
Mașinării ca în “Războiul Stelelor”
La cea mai importantă expoziție agricolă din Transilvania, organizată de DLG Intermarketing, au fost prezenți inclusiv comercianți de mașini electrice, cu oferte de 5.000 €. Unul dintre cele mai spectaculoase utilaje agricole a fost pulverizatorul de erbicidat Patriot 4450, cu un design ce amintește de transportorul blindat de luptă AT-AT din filmele “Imperiul contraatacă” și “Întoarcerea lui Jedi” ale seriei lui George Lucas.
Bătălie cu noroaiele, pe modelul Electric Castle
“Miss Agraria” a fost desemnată o vacă din rasa Bălțata Românească a fermierului Cătălin Nicușor Uț, din Sâmboleni (județul Cluj), membru al Cooperativei Agricole Someș Arieș. Au fost prezente de la rase autohtone ca oaie Țurcană Bucălată, capră Carpatină sau berbec Merinos de Cluj, la curiozități precum bovină Wagyu (Japonia), cea mai scumpă carne de vită din lume), capră Anglo-Nubiană sau Alpină Franceză.
Ziua de debut a târgului a consemnat și primul animal născut la Agraria 2024: un miel, apărut pe lume de dimineață. Vremea ploioasă a dat multe bătăi de cap organizatorilor: pentru a preveni împotmolirea în noroi a mașinilor / vizitatorilor, au pus pietriș pe drumurile de acces, pe alei fiind montate covoare de cauciuc sau straturi de rumeguș.
Produs de Cluj vs. produse de România
Au fost mai multe sectoare cu degustare și vânzare. Produs de Cluj a avut standurile amplasate în zona de mașini agricole, aici putând fi cumpărate pâine sau ciocolată de casă, mezeluri și brânzeturi tradiționale. Producătorii din alte județe au fost grupați aproape de intrarea principală în expoziție, lângă cortul de conferințe. Aceștia au venit cu produse apicole și din lavandă, cozonac, colac secuiesc. Zonele de restaurant au fost amenajate în două dintre colțuri, prețurile practicate fiind consistente (mititeii, la 7-8 lei bucata).
