Alin Nistor, conferențiar universitar la Facultatea de Business, a organizat prima reuniune majoră din afara Bucureștiului a marilor trusturi nipone prezente în România. Acum vrea să treacă la o etapă superioară.
În 2017 ați adus la Cluj marile companii japoneze din România. Ce s-a concretizat de la acea întâlnire?
În 2017 am adunat la facultatea noastră companii japoneze din toată țara, în colaborare cu Camera de Comerț a Japoniei (CCJ) și Ministerul Comerțului Internațional și Industriei din Japonia. Am discutat cu CCJ reînchegarea evenimentului la Cluj, în acest an. Va fi o întâlnire între mediul academic și cel de business, între firmele japoneze și cele românești, dar și între universități din cele două țări. În Japonia, foarte multe universități lucrează cu companii, așa cum facem și noi, iar prin intermediul acestor firme avem și noi conexiune cu universitățile de acolo.
Poate răzbate o firmă românească în Japonia?
Acolo structurile sunt foarte bine puse la punct. Întâi este ministerul de resort, apoi camerele de comerț care au un rol extraordinar. Te ajută să îți facă legătura cu companiile din sectorul de care ai nevoie, dar te și pregătesc din punctul de vedere al culturii de business. Asta pentru că vorbim despre culturi de business diferite. În Japonia există un colectivism, opusul individualismului din SUA. Inclusiv între Europa și Japonia există diferențe foarte mari. De aceea și noi ne folosim de aceste două entități pentru a ne derula activitățile comune.
La Universitatea Babeș-Bolyai (UBB), prin Centrul Cultural Japonez, avem adulți care lucrează cu firme nipone și simt nevoia acestei culturi de business. Îi învățăm cum să se comporte, cum să înmâneze cartea de vizită, expresii uzuale, de la “bună ziua” la “mulțumesc”, care îți schimbă automat relația cu un businessman din Japonia. Dacă îi întinzi mâna unui investitor japonez, eventual îl și bați pe spate, ai eșuat din start. La UBB avem atât partea de cercetare comună cu firmele japoneze, cât și internship-uri cu studenți.
V-ați implicat anul trecut în Forumul Tehnologic Româno-Japonez (FTRJ), precedat de Forumul de Inovare România – Japonia (FIRJ), ambele la Cluj. Ce rezultate concrete au avut?
În domeniile IT și outsourcing pe proiecte există cele mai mari șanse de reușită cu companiile din Japonia. Dacă tinerii noștri vorbesc și japoneza, nu doar engleza, au deja un avantaj. Firme cu care am avut atunci un prim contact vin, din nou, direct spre noi. Unei companii din Japonia i-am furnizat, pentru un proiect internațional pe internship, un IT-ist vorbitor de cehă prin intermediul unei universități partenere din această țară. Mulți dintre reprezentanții companiilor japoneze s-au declarat mulțumiți de proiectele pe care le-am derulat. Am discutat cu JETRO să refacem în luna iunie evenimentul din 2017, tot pe aceste două domenii, pentru că le-a plăcut.
Vă gândiți să răspândiți studenții japonezi la firmele din Cluj?
Asta facem, apoi se întorc acasă și povestesc. Anul trecut, eu am fost în Japonia unde am făcut prezentări despre România la trei universități, de la cultură la mediu. Primul birou al UBB în afara țării l-am deschis în 2017 la Universitatea din Kobe, ca o reprezentanță a noastră acolo, împreună cu fostul rector Ioan-Aurel Pop. Acest birou are broșuri, materiale de prezentare a UBB, face promovarea universității noastre. Ulterior și-au deschis și ei birou la Cluj, apoi am activat al doilea birou al UBB, la Universitatea Nagaoka.
Cum ar trebui să se prezinte un antreprenor de aici unui investitor japonez?
Dacă se adresează unei persoane de vârstă medie sau mai sus, cultura de business este foarte importantă, dacă vorbește cu unul tânăr, poate mai puțin. Este o primă carte de vizită, inclusiv la nivel academic. Îi consiliem pe cei care vor să facă pasul către piața japoneză, nu numai pentru prima întâlnire fizică, ci și în prima videoconferință pe Zoom. Am fost în Japonia și am văzut ce detaliat se pregăteau întâlnirile de business, până la a ști numărul exact de persoane și unde se așază fiecare în funcție de senioritate, importanță, prioritate. Să nu mai vorbim de punctualitate sau de pregătirea întâlnirii.
Călin POENARU
Articol publicat în ediția tipărită cu nr. 127 a revistei Transilvania Business (22 martie-16 aprilie 2024), în capitolul special dedicat investițiilor și companiilor japoneze din România, proiect ocazionat de Ziua Națională a Japoniei
