Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Companiile din energie își numără banii câștigați anul trecut

Sectorul energetic a avut un 2023 foarte profitabil. Cu un val de proiecte de investiții anunțate și finanțate în principal cu fonduri europene, companiile care activează în sectorul de energie, petrol și gaze au avut o activitate susținută, semn al transformărilor prin care trec pentru a ajunge la o energie mai curată și nedăunătoare mediului. Cea mai bună parte a tranziției energetice, stabilită ca plan la nivel de Uniune Europeană și adoptată în România, este susținerea creșterii economice prin investițiile realizate.

Perla sectorului, Hidroelectrica, și-a majorat, anul trecut, energia produsă și vândută cu 30% față de 2022, până la un total de 17.639 GWh, creștere posibilă de îmbunătățirea condițiilor hidrologice. Veniturile totale ale companiei au urcat cu 30%, în 2023, până la 12,24 miliarde lei, față de 9,45 miliarde lei în 2022. Profitul net al Hidroelectrica a crescut 2023 cu 42%, până la 6,33 miliarde lei, de la 4,46 miliarde lei în anul precedent.

Veniturile realizate din activitatea de furnizare de energie electrică au crescut cu 132%, până la 3,49 miliarde lei, comparativ cu 1,5 miliarde lei în 2022. Evoluția veniturilor se datorează atât creșterii portofoliului de clienți, cât și a prețului mediu de vânzare a energiei electrice. Veniturile din Echilibrare au scăzut cu 61%, până la 567 milioane lei în 2023, de la 1,44 miliarde lei în 2022. Scăderea înregistrată este cauzată de diminuarea cantității de energie aferente Pieței de echilibrare de la 574 GWh la 433 GWh, precum și de scăderea prețului de la 2.521 lei/MWh la 1.310 lei/MWh.

Profitul realizat de Hidroelectrica va merge aproape în totalitate către acționari, majoritatea mergând către bugetul de stat dat fiind că statul român deține, prin Ministerul Energiei, 80% din acțiunile producătorului de energie. Hidroelectrica a achitat și anul trecut taxa pentru producătorii de energie electrică, dar totalul acesteia a scăzut cu 66%, până la 225 milioane lei, ca urmare a implementării mecanismului de achiziție centralizată prin care producătorii de energie electrică vor vinde cantitatea de energie electrică disponibilă către operatorul pieței, OPCOM, la prețul fix de 450 lei/MWh începând cu 1 ianuarie 2023, ca și de diminuarea prețurilor de vânzare a energiei electrice.

Károly Borbély, președinte Directorat Hidroelectrica

Pentru 2024, compania și-a bugetat un profit net mai mic, de 4,8 miliarde lei, dar un nivel al investițiilor mult peste cel din 2023, de 1,33 miliarde lei, față 298 milioane lei. Compania are în desfășurare mai multe proiecte de amenajare hidroenergetică, ca și mai multe proiecte de retehnologizare. Actualul președinte al directoratului și CEO, Károly Borbély, a declarat recent că majorarea cu 1 GWh a capacității de producție este suficientă pentru companie. Hidroelectrica operează, în prezent, 187 centrale cu o capacitate hidroenergetică de 6,3 GW și – în plus, deține un parc eolian la Crucea, cu o putere instalată de 108 MW.

Electrica, deținută de statul român în proporție de doar 48,8%, a înregistrat, anul trecut, venituri de 13,33 miliarde lei, cu 3,7% mai mici decât în 2022. În schimb, profitul operațional s-a ridicat la 1,01 miliarde lei, în creștere cu 22% față de 2022, când a fost de 829 milioane lei, iar profitul net a fost de 620,4 milioane lei, cu 11% mai mare decât în anul precedent. Pe segmentul de distribuție de energie electrică, veniturile au crescut cu 1,01 miliarde lei, sau 29,9%, până la 4,41 miliarde lei, de la 3,39 miliarde lei în 2022 în principal din efectul generat de creșterea veniturilor recunoscute în conformitate cu IFRIC 12, la care s-a adăugat creșterea tarifelor de distribuție, cât și scăderea volumelor de energie electrică distribuită.

În ceea ce privește segmentul de furnizare, veniturile au scăzut în 2023 cu 905,8 milioane lei, sau 11,1%, până la 7,28 miliarde lei, de la 8,18 miliarde lei în 2022, această variație fiind generată în principal de scăderea cantității de energie electrică furnizată cu 9%, urmare a diminuării portofoliului de clienți, precum și a scăderii consumului la nivel național. Pentru segmentul de furnizare, atât anul 2023, cât și în 2022, efectul prețurilor cu amănuntul la energie electrică a fost acoperit prin subvenții primite de la stat, ca urmare a aplicării mecanismului de plafonare a prețurilor la energie și gaze naturale.

Operatorul de transport al energiei electrice, Transelectrica, a înregistrat un profit net de 219 milioane lei anul trecut, în scădere cu 57% față de 2022, pe fondul lipsei de venituri din capitalizarea consumului propriu tehnologic CPT. „Rezultatul net la sfârșitul anului 2023 în valoare de 219 milioane lei, a înregistrat o diminuare cu 296 milioane lei față de cel înregistrat în anul precedent, datorită faptului că în 2023 nu s-au înregistrat venituri din capitalizarea CPT la același nivel (13,8 milioane lei în 2023 vs 338,5 milioane lei în 2022). Acest venit special, a fost constituit pentru partea din costul total CPT care nu a fost acoperită de tariful de transport. Precizăm că acest venit este de natură nemonetară, încasarea acestuia urmând a fi realizata de Companie în mod eșalonat prin tariful de transport în următorii cinci ani (2023-2027) în conformitate cu prevederile legislative incidente”, se arată în raportul Transelectrica.

Gaze naturale

Răzvan Popescu, director general ROMGAZ

Cel mai mare producător de gaze naturale, Romgaz, a înregistrat un profit net preliminat pentru 2023 de 2,81 miliarde lei, cu 10,4% mai mare decât cel din 2022. Creşterile sunt datorate unui nivel mai redus al cheltuielilor cu redevenţa, de 600,5 milioane lei în 2023 faţă de 1,64 miliarde lei în 2022, şi al celor cu impozitul pe veniturile suplimentare din activitatea de vânzare a gazelor naturale, de 889,8 milioane lei, faţă de 4,9 miliarde lei în 2022), ca urmare a aplicării prevederilor OUG nr. 27/2022 de plafonare a prețului de vânzare a gazelor.

Cifra de afaceri consolidată a Romgaz a fost de 9 miliarde lei, comparativ cu 13,4 miliarde lei realizată în anul 2022. Scăderea cifrei de afaceri provine din diminuarea cu 31,31% a veniturilor din vânzarea gazelor naturale, atât a celor din producţia Romgaz şi a celor achiziţionate în vederea revânzării, şi din scăderea veniturilor din vânzarea de energie electrică cu 69,41%. Veniturile totale ale companiei sunt mai mici cu 4,29 miliarde lei, înregistrând o scădere de 31,45%, ca urmare a diminuării cifrei de afaceri din vânzarea gazelor naturale, de 7,76 miliarde lei în 2023, faţă de 11,3 miliarde lei în 2022. Un efect important în diminuarea cu 31,31% a cifrei de afaceri din vânzarea gazelor naturale l-a avut obligaţia impusă de ordonanța prin care Romgaz a vândut cea mai mare parte a producţiei la preţ reglementat de 150 lei/MWh (86,43% din livrări).

Societatea Naţională de Transport al Gazelor Naturale Transgaz a înregistrat în 2023 un profit brut de 198,6 milioane lei, redus cu 55% faţă de cel din anul anterior, în timp ce profitul net a fost de 159,9 milioane lei, în scădere cu 56%. Veniturile din activitatea de exploatare înainte de activitatea de echilibrare şi de construcţii au fost mai mari decât cele realizate la 31 decembrie 2022 cu 9% şi au totalizat 1,712 milioane lei. Veniturile din transportul internaţional al gazelor naturale şi asimilate au fost mai mari cu 42,379 milioane lei, iar veniturile din activitatea de echilibrare au înregistrat o scădere de 546,733 milioane lei. La nivel de Grup (Transgaz, Eurotransgaz şi VestMoldTransgaz) profitul net a fost de 172,387 milioane lei (minus 50%), iar veniturile din activitatea de exploatare de 1,785 miliarde lei (plus 13%).

Petrolul rămâne profitabil

Grupul OMV Petrom a înregistrat în 2023 un profit net de 4,03 miliarde lei, o sumă importantă, chiar dacă este în scădere cu 61% faţă de anul anterior, când a raportat 10,3 miliarde de lei. Profitul a fost afectat de contribuţia de solidaritate pentru 2022 şi 2023 în valoare totală de 2,7 miliarde lei şi de impozitul pe profit. Veniturile din vânzări au scăzut cu 37%, până la 38,8 miliarde lei, de la 61,34 miliarde de lei în 2022. „2023 a fost un an remarcabil pentru implementarea Strategiei 2030 a OMV Petrom. Proiectul Neptun Deep a intrat în faza de dezvoltare şi ne-am extins portofoliul de proiecte verzi. În contextul unor condiţii de piaţă mai puţin favorabile în 2023, care au urmat preţurilor fără precedent ale mărfurilor din 2022, şi în contextul reviziilor planificate, am obţinut un rezultat din exploatare CCA excluzând elementele speciale de 8,5 miliarde lei, prin valorificarea modelului nostru operaţional. În aceeaşi perioadă, contribuţia noastră la bugetul de stat s-a menţinut ridicată, la 16 miliarde de lei, incluzând distribuţia de dividende record”, a declarat Christina Verchere, directorul general al OMV Petrom. Aceasta a precizat că în 2023 au fost intensificate investiţiile, la aproape 5 miliarde de lei, cu 30% mai mult decât în 2022.

„Planificăm să continuăm în această direcţie, intrând în perioada cu cele mai mari investiţii din istoria companiei, cu o medie anuală de 8 miliarde de lei pentru următorii ani, plătind dividend progresiv în acelaşi timp. În 2024, planificăm să continuăm pregătirile pentru primul foraj în cadrul proiectului Neptun Deep, care estimăm că va avea loc în 2025. De asemenea, continuăm să ne concentrăm pe creşterea treptată a producţiei de electricitate din surse regenerabile şi pe extinderea reţelei noastre regionale de staţii de încărcare pentru autovehicule electrice la 1.000 de puncte de încărcare, devenind astfel cel mai mare jucător din domeniul electromobilităţii din România“, a adăugat Verchere.

Valoarea veniturilor din vânzări consolidate, de 38,8 miliarde lei în 2023, a scăzut cu 37% comparativ cu 2022, fiind influenţată negativ de preţuri mai mici ale mărfurilor şi de volume mai mici aferente vânzărilor de energie electrică, compensate doar parţial de volumele mai mari aferente vânzărilor de gaze naturale. În sectorul de Explorare şi Producţie, rezultatul din exploatare excluzând elementele speciale a fost de 4,2 miliarde lei în 2023 de faţă de 5,4 miliarde de lei în 2022, în principal din cauza preţurilor ţiţeiului şi gazelor şi a volumelor de vânzări mai mici.

În sectorul de Rafinare şi Marketing, rezultatul din exploatare CCA excluzând elementele speciale a fost de 2,5 miliarde lei comparativ cu 4 miliarde lei în 2022, ca urmare a marjelor de rafinare şi a ratei de utilizare a rafinăriei mai mici, precum şi a disponibilităţii reduse a produselor petroliere în contextul reviziei planificate a rafinăriei Petrobrazi. Indicatorul marja de rafinare OMV Petrom a fost de 14 dolari pe baril (USD/bbl), ca urmare a diferenţialelor mai slabe pentru motorină şi combustibil pentru aviaţie. Rata de utilizare a rafinăriei de 80% a reflectat revizia planificată de opt săptămâni. Volumele vânzărilor cu amănuntul la nivel de Grup au fost mai mari cu 1%, în principal susţinute de creşterea cererii.

În ceea ce priveşte investiţiile grupului în 2023, acestea au însumat 4,7 miliarde lei, în creştere cu 32% faţă de 2022, fiind direcţionate în special către Explorare şi Producţie, respectiv o valoare de 2,58 miliarde lei.

Rompetrol Rafinare, cea mai mare rafinărie din țara noastră, a înregistrat anul trecut o pierdere netă de 270,54 milioane dolari, faţă de un profit net de 90,34 milioane de dolari în 2022, şi o cifră de afaceri brută de peste 5,33 miliarde dolari, în scădere cu 19% faţă de anul anterior. „Rompetrol Rafinare, membră a Grupului KMG International, a înregistrat, în 2023, o scădere a indicatorilor financiari, pe fondul volatilităţii cotaţiilor internaţionale la ţiţei şi produse rafinate. Cotaţiile şi-au continuat trendul descendent, atingând în 2023 o scădere de 14% la benzină şi 21% la motorină”, arată raportul companiei. Profitul operaţional (EBITDA) a fost de 201 milioane de dolari.

„Pe fondul ultimelor prognoze pe termen lung, aferente factorilor macroeconomici (ex. marjele de rafinare europene în scădere, dinamica în scădere a cererii pentru produsele rafinate, costul mediu ponderat al capitalului în creştere) şi considerând cele mai noi prevederi legale în materie de fiscalitate (taxă de solidaritate, taxă pe cifra de afaceri), raportul de final de an 2023 de reevaluare a activelor deţinute şi operate de companie, coordonat şi auditat de companii parte a Big Four, a relevat o devalorizare a activelor operaţionale cu o valoare de 223 de milioane de dolari, aproximativ 82% din rezultatul net negativ al anului 2023″, se menţionează în comunicat.

Energie nucleară

În timp ce Rompetrol este singura companie de pe lista noastră cu pierderi, Societatea Naţională Nuclearelectrica a înregistrat în 2023 un profit net de aproape 2,5 miliarde lei, cu 10,2% mai mic faţă de cel obţinut în anul anterior. EBITDA (profit înainte de dobânzi, impozite, depreciere şi amortizare) a scăzut anul trecut cu 13,1%, până la 3,1 miliarde lei, în timp ce veniturile din vânzarea de energie s-au majorat de la 6,3 miliarde lei în 2022 la 7,4 miliarde lei în 2023. Producţia de energie a totalizat 10.294 GWh, fiind mai mare cu 0,9% comparativ cu anul precedent.

Nuclearelectrica are ca activitate principală producerea energiei electrice şi termice prin procedee nucleare. Principalul loc de desfăşurare a activităţii este în cadrul Sucursalei CNE Cernavodă, unde societatea deţine şi operează două reactoare nucleare funcţionale (Unitatea 1 şi Unitatea 2), care se bazează pe tehnologia CANDU.

Aurel DRĂGAN

Articol publicat în ediția tipărită cu nr. 127 a revistei Transilvania Business (22 martie-16 aprilie 2024)

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Marea digitalizare în administrațiile publice continuă

Articolul următor

Topul universităților din România pe 2023

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Diriguitorii Spitalului Regional de Urgență (SRU) vor să construiască la foc automat, în patru ani, un obiectiv care stagnează de două decenii.
Citeste mai mult

20 de ani pentru o groapă

Diriguitorii Spitalului Regional de Urgență (SRU) Cluj vor să construiască la foc automat, în patru ani, un obiectiv…
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share