Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Trenurile către Oradea vor concura mașinile de pe autostradă

Până atunci însă, lucrările pe Magistrala 300 (M 300) se derulează într-un ritm care pune în pericol finanțarea europeană prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), avertizează Asociația Pro Infrastructură (API).
Modernizarea liniei ferate Aghireșu – Poieni, de lângă E60 | Foto: API

Garniturile de tren de pe viitoarea linie electrificată vor putea atinge 160 km/h, peste viteza maximă legală pe Autostrada Transilvania (Cluj-Napoca – Zalău – Borș).

Până atunci însă, lucrările pe Magistrala 300 (M 300) se derulează într-un ritm care pune în pericol finanțarea europeană prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), avertizează Asociația Pro Infrastructură (API).

“Progresul antreprenorului Arcada este destul de slab, deși traficul este închis din ianuarie pe lotul 2 al M 300 dintre Cluj-Napoca și Oradea (Episcopia Bihor), reconstrucția căii ferate Aghireșu – Poieni fiind atacată încă din noiembrie 2023. Pe aici se circula înainte de reconstrucție cu 80 km/h.

După ce lucrările vor fi terminate, vitezele maxime vor crește la 100 km/h (Aghireșu – Huedin), 120 km/h (Huedin – Brăișoru) și 85 km/h până la Poieni. Linia va fi electrificată, o premieră în Nord-Vestul Ardealului, se va instala sistemul european de semnalizare. Antreprenorul este mobilizat în special între Brăișoru și Poieni, cu oarece activitate la Huedin. Se lucrează mai ales la structuri (poduri și podețe).

Lotul de 36 km, în valoare de 1,5 miliarde lei, a ajuns la 3% stadiu fizic, adică mult sub nivelul de 3% pe lună necesar ca să fie gata în termenul PNRR din 2026. Acest tronson este, din păcate, singurul atacat mai serios din cele patru semnate în ianuarie 2023 pentru proiectare și execuție”, potrivit monitorizării organizației.

Traseul magistralei feroviare M 300 | Foto: InfraInvest

Întârzieri pe majoritatea loturilor

“Data limită a PNRR din 2026 este chiar și mai greu de atins pe celelalte loturi. Pe Cluj-Napoca – Aghireșu se va circula cu 100 km/h și există autorizație de construire. Poieni – Aleșd include zona de defileu, cea mai dificilă, unde sperăm să iasă autorizația în următoarele săptămâni.

Pe acest sector trenurile vor merge cu 75-100 km/h, fir simplu, cu 160 km/h pe secțiunea Vadu Crișului – Aleșd. Pe tronsonul Aleșd – Oradea, proiectat la 160 km/h, linie dublă, tocmai a fost emisă autorizația de construire și ar trebui, teoretic, să vedem mișcare în teren în curând”, conform API.

Până atunci însă, lucrările pe Magistrala 300 (M 300) se derulează într-un ritm care pune în pericol finanțarea europeană prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), avertizează Asociația Pro Infrastructură (API).

După finalizarea lucrărilor la acest prim tronson de cale ferată electrificat cu fonduri europene, estimată până în 2027, un drum între Cluj-Napoca și frontiera cu Ungaria va dura 2 ore și 14 minute, a informat CFR Infrastructură.

Valoarea investiției este de 7,6 miliarde de lei, fără taxa pe valoarea adăugată, 36 de luni fiind durata de execuție a celor patru loturi: Cluj-Napoca – Aghireș (30 km), Aghireș – Poieni (36 km), Poieni – Aleșd (52 km), Aleșd – Frontieră Ungaria (46 km). Prin electrificare și reabilitare se vor asigura condiții tehnice pentru circulația cu până la 160 km/h pentru trenurile de călători și de 120 km/h la cele de marfă.

Proiectul Autostrăzii Transilvania (Braşov – Borş), parte din A3, a început în 2004, în baza unui contract încheiat cu compania americană Bechtel, ce trebuia executat până în 2012. A3 a fost împărțită inițial de autoritățile române în două proiecte, București – Brașov și Brașov – Cluj-Napoca – Borș, lungimea sa fiind de 584 km. M 300 și A3 străbat județele Cluj, Sălaj și Bihor pe rute diferite.

Traseul Autostrăzii Transilvania | Foto: 130 km
Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Ovidiu Popescu, recrutat ca Partener și Lider al practicilor de energie și sustenabilitate în cadrul Deloitte

Articolul următor

First Officer Daiana Dajulescu: „S-ar putea să fim străini, dar pe acest zbor suntem o familie”

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share