Comisia Europeană a decis să aplice anumite derogări legate de suprafața de teren pe care fermierii trebuie să o lase neproductivă. Despre toate acestea ne-a vorbit Ovidiu Săvâșcă, directorul executiv APIA Mureș.
Care e povestea legată de GAEC 7 și GAEC 8?
În aplicarea obiectivelor UE prin noua PAC 2023-2027 vizând păstrarea potenţialului solurilor dedicate culturilor în teren arabil (culturi anuale) a fost reglementat GAEC 7 – Rotaţia culturilor pe terenuri arabile, cu excepţia culturilor care cresc sub apă, care presupune, ca regulă generală, o rotaţie a culturilor pe terenul arabil, cu excepţia culturilor care cresc sub apă. Rotaţia constă în schimbarea culturilor cel puţin o dată pe an (an de cultură) la nivel de parcelă agricolă, cu excepţia culturilor multianuale, a ierburilor şi a altor plante furajere erbacee, a terenurilor lăsate pârloagă şi a culturilor din spaţii protejate (sere şi solarii).
Sunt exceptate exploatațiile agricole care îndeplinesc una dintre următoarele condiţii:
a) peste 75% din terenul arabil este utilizat pentru producţia de iarbă sau alte plante furajere erbacee, este teren lăsat pârloagă, este cultivat cu culturi de leguminoase sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări;
b) peste 75% din suprafaţa agricolă eligibilă este pajişte permanentă, este utilizată pentru producţia de iarbă sau alte plante furajere erbacee sau pentru cultivarea unor culturi aflate sub apă fie pentru o mare parte a anului, fie o mare parte a ciclului de cultură sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări;
c) exploataţiile au o suprafaţă de teren arabil de până la 10 hectare.
d) ierburi sau alte plante furajere erbacee.
De asemenea, se consideră că exploataţiile înregistrate şi certificate în agricultura ecologică, conform Regulamentului (UE) 2018/848 al Parlamentului European şi al Consiliului, respectă acest standard GAEC 7.
Pe de altă parte, GAEC 8 vizează menţinerea elementelor şi zonelor neproductive în scopul îmbunătăţirii biodiversităţii agricole. Astfel, trebuie asigurat procentajul minim din suprafaţa agricolă dedicat zonelor sau elementelor neproductive la nivel de fermă, prin aplicarea uneia dintre următoarele opţiuni:
a) cel puţin 4% din terenul arabil la nivel de fermă este alocat zonelor şi elementelor neproductive, inclusiv terenurilor lăsate pârloagă;
b) cel puţin 7% din terenul arabil la nivel de fermă destinat zonelor şi elementelor neproductive, inclusiv terenurilor lăsate pârloagă, culturilor secundare şi/sau culturilor fixatoare de azot, cultivate fără utilizarea de produse de protecţie a plantelor, din care 3% reprezintă zone şi elemente neproductive, inclusiv terenuri lăsate pârloagă.
Cum vedeți această soluție de compromis aleasă de Comisia Europeană?
Prin Regulamentul Comisiei Europene nr. 587/2024, adoptat recent, publicat în JOUE din data de 13 februarie 2024, Comisia Europeană, în contextul, printre altele, a unei combinaţiii recente de evenimente geopolitice simultane şi fenomene meteorologice extreme, care a avut ca urmare faptul că fermierii se confruntă cu dificultăţi în ceea ce priveşte respectarea cerinţei de a aloca o pondere minimă din terenul arabil zonelor şi elementelor neproductive, care, în anumite cazuri, poate avea un impact semnificativ pe termen scurt asupra veniturilor lor şi poate pune în pericol viabilitatea activităţilor lor, a emis o derogare, excepţională şi temporară, la nivelul anului de cerere 2024, prin care prima cerinţă din standardul GAEC 8 să fie îndeplinită într-un mod alternativ, adică prin alocarea unei ponderi minime de cel puţin 4 % din terenul arabil la nivel de fermă zonelor şi elementelor neproductive, incluzând terenuri lăsate în pârloagă şi/sau culturi fixatoare de azot şi/sau culturi intermediare.
Culturile intermediare şi culturile fixatoare de azot se cultivă fără utilizarea produselor de protecţie a plantelor. Statele membre utilizează un factor de ponderare de 1 pentru culturile intermediare, acest fapt pentru a ţine cont de deciziile luate deja de fermieri, privind gestionarea şi însămânţarea pentru anul de cerere 2024, care nu mai pot fi modificate fără a suporta costuri suplimentare.
Situația este într-adevăr de compromis, ținând cont de obiectivele pe termen lung enunțate și de contextul care a făcut necesară apariția acestei derogări, la acest moment pentru anul 2024, deoarece însăși Comisia Europeană spune că această măsură nu trebuie să afecteze normele în anii de după 2024 şi trebuie să se limiteze la ceea ce este strict necesar pentru a răspunde dificultăţilor cu care se confruntă fermierii, pentru a evita compromiterea nejustificată a obiectivului standardului GAEC 8.
Este de subliniat că acest regulament recent adoptat permite statelor membre să ia deciziile cât mai rapid pentru ca ecoschemele (standarde/cerințe superioare GAEC 8) să poată fi solicitate în acest an de cerere 2024. Astfel, pentru a se asigura securitatea juridică pentru fermierii vizaţi de modificările eco-schemelor bazate pe prima cerinţă din standardul GAEC 8 ca o condiţie de referinţă, în anul de cerere 2024, trebuie să se prevadă norme privind calendarul şi conţinutul notificărilor modificărilor aduse eco-schemelor (în prezent, fără derogarea de care vorbeam, ar fi vorba, pentru exploatațiile peste 10,01 ha teren arabil, care au obligația de rezervare a minimum 5% din terenul arabil pentru elemente neproductive, inclusiv teren lăsat pârloagă și, cumulativ, cultivarea pe minimum 5% din totalul terenului arabil declarat a culturilor de leguminoase, fixatoare de azot, amestecuri de leguminoase şi graminee perene, în cultură principală.
Care ar fi o soluția cea mai bună pentru fermierii din România?
Pentru fermierii din România cel mai bine ar fi ca atingerea acestor praguri minime, în cazul în care derogarea va produce efecte numai pentru anul 2024, să nu se aplice la nivel de exploatație (GAEC 8 la nivel de fermier), ci la nivel de stat membru ținând cont de faptul că România are în evidență peste 1 milion de hectare din potențialul ei arabil ca fiind zone necultivate (pârloagă) sau terenuri neproductive (în funcție de particularitățile pedo-climatice ale zonelor de cultură), altfel, la nivel de exploatație, chiar viabilă sau la limita viabilității în acest moment, va fi destul de greu, în contextul pieței agricole a produselor primare în scădere de preț, ca fermierii să fie satisfăcuți de aplicarea întocmai a acestor cerințe, pe perioada rămasă din PAC, adică după 2024.
Ce urmează pentru perioada următoare? Cum va influența Campania 2024 această situație?
Pentru perioada următoare se va proceda la adaptarea și transpunerea, cu celeritate sperăm, în legislația internă a derogărilor adoptate prin Regulamentul Comisiei Europene nr. 587/2024, pentru a demara campania 2024, dar și pentru ca fermierii să cunoască urgent noile reguli în vederea realizării planului de culturi de primăvară, pentru completarea cererilor de plată Campania 2024. Probabil se va proroga și data finală a campaniei, în mod corespunzător cu perioada de amânare a demarării campaniei. Dar, dacă vom fi eficienți și rezilienți, împreună cu fermierii, desigur, plățile subvențiilor (și calendarul efectuării acestora) nu vor fi afectate.
Articol publicat în ediția tipărită cu nr. 127 a revistei Transilvania Business (22 martie-16 aprilie 2024)
