Modernizarea, dezvoltarea, optimizarea infrastructurii de transport sunt esențiale când vorbim de mobilitate urbană sustenabilă, iar administrațiile publice au înțeles ce impact poate avea aceasta asupra creșterii economice și asupra mediului. Trasee și piste de biciclete, centuri, metrou ușor sau programe pilot pentru eficientizarea circulației sunt doar câteva din proiectele de fluidizare a transportului și de interconectare, derulate în Transilvania.
Modelarea aglomerărilor urbane după principiile de mobilitate urbană durabilă presupune dezvoltarea unor strategii care să stimuleze trecerea la moduri de transport mai curate, precum mersul pe jos, mersul cu bicicleta, transportul public și noi modele de deținere și de utilizare a autovehiculelor. Totodată, complementar, proiectele de scoatere a traficului de tranzit și greu din localități contribuie atât la o mai bună mobilitate urbană, dar și la reducerea poluării prin evitarea ambuteiajelor și, implicit, a unui consum redus de carburanți până transportul verde, ecologic va deveni o realitate cotidiană.
Centurile Bihorului, exemplu de mobilitate urbană
Edilii Bihorului au pariat pe fondurile europene și guvernamentale și în ceea ce privește mobilitatea urbană. Scoaterea circulației grele, și nu numai, din orașele și municipiile din județ s-a dovedit a fi o variantă câștigătoare, care are drept scop reducerea poluării urbane, dar și scurtarea timpilor de parcurs în trafic. Centurile vor fi finalizate până la mijlocul acestui an. Promisiunea a fost făcută de președintele Consiliul Județean Bihor, Ilie Bolojan, la prezentarea proiectului de buget pe 2024.
În prezent, Consiliul Județean Bihor derulează lucrări la opt drumuri noi, cu o lungime totală de 68 de km: Centura Aleșd – 5,8 km, Centura Beiuș – 9,3 km, Centura Sântandrei – 5 km, Centura Nojorid – 8,4 km, Centura Sânmartin – 8 km, Centura Oșorhei – 5,8 km, Centura Biharia – 8,7 km și Inelul Metropolitan Oradea – 17 km.
Stadiul lucrărilor la Centura Beiuș a ajuns la 50% în ianuarie 2024. În prezent se lucrează la montarea celor 336 de grinzi din suprastructura podurilor și a pasajelor.
Constructorii sunt: Etapa I: Drum Asfalt (Lider), Ilgaz Insaat Ticaret Anonim Sirketi, Obras Publicas y Regadios, OPR Asfalt (valoare contract: 269.464.711,29 lei, fără TVA) și Etapa II: Drum Asfalt (Lider) și Ile Viorel Construct (valoare contract: 15.589.851,59 lei, fără TVA).
Finanțarea este asigurată din fonduri europene, prin Programul Operațional de Infrastructură Mare 2014 – 2020, în parteneriat cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
„La Centura Beiuș mai avem de decontat aproximativ 45 de milioane de euro. Noi avem aici o contribuție de 2%, restul fiind fonduri europene. Estimăm că va fi gata în luna iunie sau iulie”, a precizat Ilie Bolojan.
Centura Aleșd va asigura o nouă rută rapidă de transport, scurtându-se semnificativ timpul de parcurs pe DN1, în dreptul localității Aleșd. Lucrările sunt executate de asocierea de firme Drum Asfalt și Trameco, iar valoarea totală a investiției este de 74.871.982,59 de lei, fără TVA. Finanțarea este asigurată din fonduri externe nerambursabile, alocate prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014 – 2020. Proiectul se realizează în baza unui protocol de colaborare dintre Consiliul Județean Bihor și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere.
„Mai avem de decontat 10,2 milioane de euro. Termenul de finalizare depinde de procesele care sunt pe rol. Discuțiile pe care le-am avut cu firma constructoare arată că în patru luni ar putea să finalizeze lucrările. Trebuie relocate niște utilități de pe strada unde suntem în litigiu cu cetățenii. Trebuie să avem în vedere corelarea acestor lucrări cu cele de extindere a rețelei de gaz. Cred că și această centură am putea s-o finalizăm în vara acestui an”, a afirmat președintele CJ Bihor.
Alte proiecte de drumuri ocolitoare demarate în Bihor, care vor fi finalizate în acest an, sunt centurile din Zona Metropolitană Oradea (ZMO): Centura Oșorhei, Centura Nojorid, Centura Sântandrei și Centura Sânmartin.
La Centura Oșorhei și drumul de Copăcel mai sunt de decontat circa 22 de milioane de euro, din care 9 milioane reprezintă credit, iar restul fonduri europene. Se estimează că lucrările vor fi finalizate în perioada iunie – iulie 2024. Centura Nojorid și Centura Sântandrei sunt cuprinse într-un singur lot. Potrivit lui Ilie Bolojan, aici mai sunt de decontat 15,6 milioane de euro: 3,4 milioane de euro credit și restul fonduri europene.
„Centura Sântandrei va fi finalizată în luna mai. Este cea mai avansată lucrare. La Centura Nojorid estimarea este iunie – iulie. Aici nu putem finaliza toate detaliile pentru că există o zonă de apă în Cartierul Grigorescu. Din păcate, canalele ANIF sunt înfundate și așteptăm retragerea apelor pentru a putea continua lucrările”, a explicat președintele CJ Bihor.
La Centura Sânmartin mai sunt de executat lucrări în valoare de 21 de milioane de euro, realizate din fonduri europene, iar termenul de finalizare este luna mai a acestui an.
Mobilitate urbană cu fonduri europene la Oradea
Cele șapte pasaje rutiere subterane din Oradea, în valoare de circa 40 de milioane de euro, au fost date în ciculație în ultima zi a anului 2023. Lucrările la pasajele din Piața Emanuil Gojdu – Centrul Civic – Piața Cetate au fost finalizate înainte de termenul stabilit inițial, luna august 2024.
Potrivit primarului Florin Birta acestea au fost inaugurate în avans din două motive.
„În primul rând pentru a reduce ambuteiajele din oraș pentru că situația de aici a creat, cu siguranță, alte ambuteiaje în trafic, în alte zone. În al doilea rând, tot ce am finalizat până la sfârșitul acestui an se decontează din fonduri europene, ca parte eligibilă. Și atunci, chiar dacă mai sunt lucrări care trebuie realizate, acestea vor fi derulate în primăvara anului viitor, fiind cheltuite din partea neeligibilă a acestor proiecte care, oricum, era contribuția municipiului Oradea”, a declarat Florin Birta la inaugurarea celor șapte pasaje rutiere.
Rețeaua de pasaje rutiere face parte din obiectivul de investiții de infrastructură „Coridor de mobilitate urbană durabilă în Piața Emanuil Gojdu din Oradea – Etapa I și Etapa II”, proiect finanțat prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020, finanțarea nerambursabilă fiind de 98% din valoarea cheltuielilor eligibile.
Drumuri utile Clujului
Autostrada Transilvania (A3) va fi legată de DN1 (localitatea Tureni, judeţul Cluj) printr-un drum de legătură de 5 km realizat de asocierea grupului de companii Dimex-2000 Company – Obras Publicas y Regadios – OPR Asfalt – Autotehnorom – CON-A Operations. Contractul semnat în vara lui 2023 prevede realizarea lucrărilor în 18 luni.
Drumul expres de 562,61 milioane de lei (fără TVA) prevede construcția a 7 poduri și viaducte, din care cel mai lung va fi la kilometrul 4 peste Valea Racilor, un viaduct cu 6 deschideri și o lungime totală de 258 de metri din care tablierul are 246 metri.
Cheltuielile aferente contractului vor fi suportate din fonduri externe nerambursabile, prin Programul Operațional Transport (POT) 2021-2027, și de la bugetul de stat.
Se va circula mai uşor pe ruta Baciu – Cluj-Napoca – Bulevardul Muncii – Apahida. Aglomeraţiile dinspre Gilău spre Cluj-Napoca, mai ales din şi înspre Floreşti vor putea fi evitate graţie noului drum expres. În plus, va fi uşurat accesul spre Valea Oltului.
Centura Metropolitană Cluj sau Transregio Feleac TR35 în Masterplanul de Transport va lega Gilău (Autostrada A3) cu Apahida (Centura Vâlcele – Apahida).
Asocierea Viarom – Electrogrup se ocupă de primul tronson al CMC. Valoarea acestuia este de 92 de milioane de lei, fără taxa pe valoarea adăugată, iar perioada de contract, de 20 de luni, din care șase luni proiectarea și 14 luni execuția. Tronsonul 1 include traseul Florești – Cluj-Napoca, iar tronsonul 2, Cluj-Napoca – Centura Vâlcele – Apahida. Valoarea estimată a tronsonului 2 era de 800 milioane euro.
Cel mai important proiect de transport la Cluj-Napoca
Municipalitatea și-a propus să creeze piste de biciclete interconectate între cartiere, direcție prevăzută în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) 2021-2030. Administrația din Cluj-Napoca încurajează și folosirea transportului în comun prin achiziții de mijloace de transport verzi, nepoluante. Proiectul Vinerea Verde, inițiat în urmă cu doi ani, le oferă gratuitate tuturor celor care aleg să circule cu autobuze, troleibuze și tramvaie pe toate liniile urbane și chiar metropolitane, în această zi a săptămânii.
Proiectul de transport cel mai important este metroul ușor, ce urmează să fie construit de asocierea Gulermak (Turcia) – Alstom – Arcada. Oferta câștigătoare a fost de 9,05 miliarde de lei, fără TVA. Întregul traseu include 19 stații. Lucrările din etapa I, finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), trebuie finalizate până în august 2026. Primarul Bogdan Pivariu a spus că acestea vor începe dinspre comuna Florești, nu din cartierul clujean Sopor, cum era stabilit inițial. Metroul ar urma să fie funcțional în opt ani. La licitația de supervizare a lucrărilor, estimată la 42 milioane de euro, s-au înscris șase asocieri. În proiect era inclus și un tren metropolitan Baciu – Apahida – Bonțida.
Zona Metropolitană Cluj (ZMC) a fost inclusă în proiectul european Stardust în cadrul unui demers de dezvoltare a soluțiilor inteligente la provocările urbane. Diriguitorii ZMC au făcut apel la cetățeni pentru a ajuta la crearea unui oraș în care să fie mai ușor să circuli.
Clujul explorează opțiuni de Smart City pentru tranziția energetică, inclusiv electromobilitatea. Primul Park & Ride, în construcție la Aeroportul Cluj (AIAIC), este conceput să reducă traficul în zona estică, să scadă presiunea pe locurile de parcare din oraș și să reducă poluarea generată de traficul rutier. Obiectivul costă 12 milioane de euro, fiind ridicat de TCI. Va cuprinde o autogară, parking cu 863 de locuri și stații pentru mijloacele de transport. Aeroportul din Cluj- Napoca este primul din România care are autobuz electric, produs de BYD (China), pentru transportul pasagerilor între terminale şi platformele de staționare.
Doar jumătate din flota de autobuze electrice a Companiei de Transport Public e folosită, restul staționând în ora de vârf. Dintre cele 41 de autobuze electrice Solaris Urbino, maximum 22 circulă în același timp. În Turda operează simultan 17 din cele 20 de autobuze electrice, în Brașov, 44 din cele 51.
“Infrastructura de troleibuze nu a mai crescut la Cluj-Napoca din 1986, deși PMUD indica extindere în Zorilor, Calea Florești, Între Lacuri. Sub jumătate din flota de troleibuze este folosită simultan în ora de vârf”, arată MCN.
Turda, primul oraș cu transport public exclusiv electric
Societatea Transport Urban Public (TUP) Turda a marcat în decembrie patru ani de activitate, tot atunci intrând în circulație primele 20 de autobuze electrice. Turda a fost primul oraș din țară cu transport public exclusiv electric.
”TUP înregistrează 3.000 de călătorii zilnice, dovedind succesul și durabilitatea autobuzelor electrice achiziționate cu finanțare UE în baza PMUD. Flota va fi extinsă, prin parteneriatele Călărași – Moldovenești – Tureni și Mihai Viteazu, cu încă 28 de autobuze electrice”, a spus primarul Cristian Matei.
20 de localități din jurul municipiilor Turda și Câmpia Turzii sunt vizate de extinderea PMUD la nivelul Comunității Urbane Arieș, ce însumează 140.000 locuitori și 22% din teritoriul Clujului. Proiectul vizează achiziția de mijloace de transport ecologice (autobuze electrice și hibride), sistem de tarifare electronic, stații de autobuz moderne, sisteme de informare a călătorilor, autobază și autogară regională. Primele 20 de autobuze SOR EBN din Turda sunt fabricate în Cehia și au costat 10,6 milioane de euro. Lucrările pentru mobilitatea urbană din Câmpia Turzii au fost deschise de Electrogrup. Cele de pe strada Gării și strada A. Iancu sunt cuprinse în proiectul de 10 milioane de euro, finanţat din fonduri europene.
Coridoare de mobilitate la Sălaj
Zalăul derulează un proiect de investiții ce vizează modernizarea coridorului de mobilitate urbană axa Est-Vest, str. A. Iancu – str. C. Coposu. Podul de pe artera din urmă a fost demolat, fiind construit altul de către Avril. În prima fază au fost finalizate lucrările de structură, partea carosabilă, trotuarele și montate parapetele de protecție. Lucrările sunt completate de amenajarea trotuarelor și a văii. Proiectul de investiții din reședința de județ este finanțat din fonduri UE.
Orașul Șimleu Silvaniei va avea trei coridoare de mobilitate. Comunitatea cu 17.000 de locuitori are un portofoliu de proiecte de 20 milioane de euro. Printre ele se numără și achiziția de vehicule nepoluante pentru transportul public.
Cel mai lung traseu de biciclete din țară
MIS Grup execută în municipiul Bistrița linia verde de transport public, utilizând mijloace de transport cu motor electric sau hibrid, cu normă de poluare redusă. După turnarea ultimului strat de asfalt și realizarea marcajelor definitive, strada modernizată A. Mureșanu a fost deschisă circulației, intrând în lucru str. Gării, capătul axei de transport. Proiectele europene de infrastructură vor continua pe principalele artere de circulație din municipiu. După darea în funcțiune a variantei ocolitoare (în valoare de 17 milioane de euro), în orașul Beclean, pe Someș, se profilează modernizarea gării, investiție de 8,5 milioane de euro.
Județul Bistrița-Năsăud va fi tranzitat de cel mai lung traseu de biciclete din România, între Mureș și Suceava. Proiectul de 50 milioane de euro va fi realizat din fonduri europene și implică realizarea a 500 km de traseu de cicloturism.
“Vom încuraja această formă de turism, mai ales că se suprapune 71% pe Via Transilvanica, adică 136 km. În zona montană vor apărea noi unități de cazare și servicii de turism specific”, a spus șeful CJ Suceava, Gheorghe Flutur.
Mobilitate transfrontalieră mai bună în Maramureș
Județul a întocmit un plan de optimizare a serviciilor și infrastructurii de transport din zona frontierei. Experți, factori interesați și parteneri din proiectul “Modern Border Infrastructure – Successful Carpathian Region” au discutat pe tema coridoarelor de transport și pistelor de biciclete. Proiectul vizează îmbunătățirea mobilității transfrontaliere a persoanelor și a bunurilor, pentru a crea o platformă durabilă de cooperare între entități profesionale transfrontaliere de transport și optimizarea serviciilor și infrastructurii de graniță în regiunile partenere.
Un program pilot pentru eficientizarea circulației a fost testat la Baia Mare. Acesta vizează îmbunătățirea traficului rutier și protejarea pietonilor în zona adiacentă Colegiului de Arte, Câmpului, Tineretului și a Parcului Municipal Regina Maria. În urma evaluărilor efectuate se va decide soluția de reglementare a traficului rutier și oportunitatea lărgirii străzii Valea Roșie, la trei benzi, în intersecția cu strada Victoriei, precum și lărgirea străzii Ferăstrăului în intersecția cu strada Minerilor.
“Cetățenii municipiului, pietoni sau șoferi, vor observa o reducere semnificativă a aglomerării traficului rutier în această zonă a orașului, unde avem obligația de a proteja calitatea vieții cetățenilor”, au transmis reprezentanții municipalității.
Aici sunt prevăzute două pasaje supraterane. Valoarea proiectelor din zonele Italsofa (constructor – ARL Cluj) și Clubul Văcarilor se ridică la 35 milioane de euro. Termenul de execuție este de 12 luni pentru fiecare pasaj, de la atribuirea contractelor. Realizarea pasajelor va asigura fluidizarea traficului din aceste zone aglomerate la orele de vârf. Pe viitor acestea vor fi conectate la Centura Metropolitană.
Preocupări pentru mobilitatea durabilă se manifestă și în mediul privat. DualStore, distribuitor de telefoane și gadgeturi, a lansat iSEN Mobility, prima aplicație românească pentru trotinete electrice cu posibilitatea utilizatorilor de a gestiona funcțiile acestor vehicule cu telefonul mobil. Blocarea și deblocarea trotinetei, aprinderea și oprirea farului, schimbarea treptei de viteză și a unităţii de măsură a vitezei, pot fi setate din aplicație.
„Trotinetele și bicicletele electrice sunt asamblate în România, cu piese importate din China”, a declarat Ioana Szentlaszloi, cofondator al DualStore.ro.
V.O.S.S., vitală dezvoltării mai accentuate a jud. Sibiu
Varianta Ocolitoare Sibiu Sud reprezintă un proiect important din perspectiva mobilității, realizând conexiunea între localitățile pe care le traversează, respectiv Municipiul Sibiu, orașul Cisnădie și comunele Șura Mică, Cristian, Poplaca, Rășinari și Șelimbăr. Totodată, Centura Sibiu Sud va crește gradul de accesibilitate către zonele economice din vestul și sudul Municipiului Sibiu.
Proiectul de investiții „Construire Varianta Ocolitoare Sibiu Sud” a fost inclus în Master Planul General de Transport al României – Planul investițional pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere de transport pentru perioada 2020 – 2030. Acest fapt mărește șansele identificării sursei de finanțare. Etapa următoare vizează demararea procedurilor cu privire la culoarul de expropriere.
“Studiul de fezabilitate este la final, au fost emise avizele necesare, s-au susținut dezbaterile publice. În prima jumătate a anului, documentațiile vor fi înaintate către Ministerul Transporturilor ca să se înceapă procedurile cu privire la culoarul de expropriere. Mai departe, vom depune toate diligențele pentru ca Ministerul Transporturilor să sprijine cât mai mult proiectul”, a arătat Vlad Vasiu, vicpreședinte al Consiliului Județean Sibiu. Studiul de fezabilitate a fost întocmit de Asocierea de firme Beta Cops SRL și Total Road SRL.
La finalizarea acestui proiect de investiții inelul rutier din jurul Municipiului Sibiu va fi întregit.
“În momentul de față, configurația orașului și existența autostrăzii în partea din nord ajută și facilitează traficul între extremitățile orașului. Creșterea economică, dezvoltarea imobiliară și creșterea nivelului de trai va duce automat la creșterea numărului de mașini și la aglomerări de zone, precum în zona Cisnădie, Șelimbăr, Calea Șurii Mici. Atunci a avea și o variantă ocolitoare sud este extrem de benefic pentru locuitorii orașului și pentru cei din zona periurbană. Mai mult de atât, se pot crea și oportunități noi pentru dezvoltare industrială. Putem vorbi și despre o dezvoltare turistică, o mobilitate mult mare între zonele industriale și rezidențiale ale orașului. Considerăm că este un win – win pentru toată lumea”, a adăugat Vlad Vasiu.
Valoarea totală a investiției aprobată de CJ Sibiu este de 2,8 miliarde de lei, din care construcția plus montajul reprezintă aproximativ 60%. Lungimea totală a drumului ajunge la 21,4 km, iar lucrările mai cuprind realizarea a cinci noduri rutiere, două sensuri giratorii, cinci pasaje la noduri rutiere, șapte pasaje peste drumurile locale, un pasaj peste cale ferată, un pasaj peste V.O.S.S., trei viaducte și cinci poduri.
Proiecte de mobilitate urbană la Alba Iulia
Mobilitatea urbană reprezintă o prioritate și pentru Primăria Municipiului Alba Iulia. Bugetul necesar derulării investiției este constituit preponderent din fonduri europene nerambursabile (FEN) și cofinanțare asigurată printr-un credit contractat la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). 18 km de bulevarde și străzi sunt reconceptualizate și reconstruite pentru a deservi populația municipiului, respectând principiile necesare atingerii unei mobilități urbane durabile. Având în vedere impactul acesteia atât asupra creșterii economice, cât și asupra mediului, municipalitatea albaiuliană o promovează prin două proiecte majore. Este vorba despre proiectul Mobilitate urbană I, împărțit pe două loturi, iar constructorii care și-au adjudecat contractele de lucrări sunt: Elis Pavaje, pe unul dintre loturi, și Porr Construct, pe celălalt. Cel de-al doilea proiect, Mobilitate urbană II, este împărțit pe 3 loturi, iar firmele câștigătoare sunt: Antrepriza de Reparaţii şi Lucrări Cluj S.A (ARL Cluj) pe lotul 1, PORR Construct pe lotul 2 și ELIS Pavaje pe lotul 3. Valoarea totală a celor două proiecte este de 49 milioane de euro, din care 40 milioane de euro sunt FEN, iar cofinanțarea autorității contractante ajunge la 9 milioane de euro.
În mai puțin de 12 luni, proiectele demarate au ajuns la un grad de realizare foarte bun.
“La ora actuală, pe cele două proiecte de mobilitate urbană care înseamnă 18 km de bulevarde și drumuri principale, cam tot ce-i drum principal în Alba Iulia, avem un progres pe Mobilitate 1 de 83% și pe Mobilitate 2 de 74%. Pe partea de eligibil am reușit pe Mobilitate 1 să luăm tot, dar pe Mobilitate 2 am fazat, doar pe încă 1 an de zile, tocmai ca să nu dăm bani de la bugetul local și să fie fonduri guvernamentale”, a subliniat edilul orașului Alba Iulia, Gabriel Pleșa.
Aplicarea strategiei privind atingerea unei mobilități urbane durabile a condus la necesitatea implementării unui proiect de management inteligent al traficului. În acest moment, Primăria Municipiului Alba Iulia derulează o investiție de 11,5 milioane de euro, investiție cu un progres de 50%/. Proiectul înseamnă instalarea a aproximativ 100 camere de luat vederi și semafoare inteligente.
Proiectul prevede introducerea unui sistem inteligent de sincronizare a semafoarelor și o bandă de circulație dedicată mijlocului de transport public, care vor avea drept scop fluidizarea traficului și monitorizarea contravențiilor rutiere.
Peste trei luni, albaiulienii și turiștii vor beneficia de un sistem de bike sharing funcțional care va include 240 de biciclete electrice, 12 terminale și 60 de rasteluri. Toate echipamentele cuprinse în proiect vor fi compatibile și integrabile tehnic și funcțional în sistemul centralizat de gestionare a traficului. “Partea de infrastructură, adică alimentarea stațiilor de încărcare a bicicletelor electrice, este realizată. Proiectul deservește și tronsoanele de drumuri de pe loturile 1 și 2 de mobilitate urbană. Bicicletele smart sunt dotate cu un computer de bord. Sperăm să determinăm populația să folosească și acest mijloc de deplasare. Toate traseele de mobilitate în lucru includ și piste de biciclete. 18 km de piste noi, plus ce aveam înainte, adică vreo 14 km”, arată Gabriel Pleșa.
Utilizarea acestui mijloc de transport alternativ, pe cei 32 km de piste de biciclete, va conduce la decongestionarea traficului, la reducerea amprentei de dioxid de carbon și la un mod de viață mai sănătos. Scope Systems SRL este câștigătorul proiectului în valoare de 6,07 milioane de lei și are la dispoziție o perioadă de implementare de 3 luni.
Alba Iulia, interconectată cu Ciugud
Parteneriatul de dezvoltare a sistemului de transport public ecologic dintre Municipiul Alba Iulia și comuna Ciugud are drept rezultat interconectivitatea, oferind șansa creșterii competitivității resursei umane și a mediului de afaceri local. La finalizarea proiectului de investiție, 70% din întreaga flotă de autobuze a operatorului de transport local va fi reprezentată de autovehicule nepoluante.
Achiziția pachetului de 21 de autobuze electrice, 6 microbuze electrice, 21 stații de încărcare lentă și 7 stații de încărcare rapidă pe traseu se află în derulare pe SEAP. Mobilitatea resursei umane din zona Alba Iulia – Ciugud, inclusiv a elevilor, este susținută de proiectul de dezvoltare a transportului public cu ajutorul autovehiculelor electrice, în valoare totală de 63,09 milioane de lei.
Comisia Europeană încurajează și salută organizarea transportului public local la nivel metropolitan, iar Alba Iulia a fost un model de referință la nivel național pentru că transportul județean a fost transferat în administrarea locală a Municipiului în relație cu UAT-urile din Zona Urbană Funcțională.
“A fost foarte ușor să ne îndreptăm atenția spre comuna Ciugud din considerentul economic, dar și pentru că este o comună care de-a lungul anilor a fost foarte competitivă în ceea ce privește pregătirea de finanțări de proiecte. Am considerat că putem pregăti în termen foarte scurt depunerea proiectelor, pentru că a fost o altă provocare în care am depus cele două proiecte, respectiv depunerea contratimp la nivel de țară în platforma PNRR. La câteva minute după ce s-a deschis linia de finanțare a fost epuizat bugetul pentru autobuze de 12 metri, spre exemplu”, subliniază Maria Elena Seemann, managerul public al Primăriei Municipiului Alba Iulia.
Din pachetul ridicat pe SEAP, scos la licitație în două loturi, două autobuze și un microbuz vor deservi ruta Alba Iulia – Ciugud, plus una dintre stațiile de reîncărcare rapidă va fi amplasată pe teritoriul partenerului de proiect.
Implementarea proiectului va fi făcută în cadrul acestui parteneriat dar cu calitatea pe care ambele UAT-uri o au în cadrul Asociației Intercomunitare de Dezvoltare Alba Iulia – Transport Local. “Important de subliniat e faptul că am beneficiat de consultanță de specialitate în acest domeniu. Pentru a realiza caietul de sarcini în acord cu legislația în vigoare și cu toate cerințele tehnice impuse pentru astfel de mijloace de transport am avut o colaborare foarte bună cu specialiștii din cadrul Universității Tehnice din Cluj Napoca, ei având expertiza necesară. Vom beneficia de expertiza UTCN și pe durata evaluării ofertelor, până la momentul recepționării autobuzelor, pentru a verifica dacă produsul furnizat de ofertant corespunde cerințelor care se regăsesc în caietele de sarcini”, declară Maria Elena Seemann.
Termenul de livrare și punere în funcțiune a autovehiculelor electrice și a instalării și verificării stațiilor de încărcare este de 18 luni. Termenul de depunere a ofertelor este 26 martie 2024, ora 15:00.
Potrivit documentației, autobuzele vor avea o capacitate de maxim 70 de persoane, dintre care 28 pe scaune, cu o autonomie de 220 km și garanția acumulatorilor de minim 7 ani. Microbuzele vor avea o capacitate minimă de 21 pasageri, dintre care 10 pe scaune, cu o autonomie de minim 180 km și garanția acumulatorilor de minim 5 ani.
Primăria Alba Iulia are deja în pregătire un proiect complementar privind dezvoltarea continuă a sistemului de transport public local, respectiv construirea unei noi autobaze pentru o flotă de 55 – 60 autobuze – 13 autobuze existente, alte 21 care urmează să fie achiziționate, plus 6 microbuze.
“În acea autobază vom crea infrastructura necesară, vor fi mutate inclusiv stațiile de încărcare pentru autobuzele electrice care acum sunt în curtea operatorului de transport. Cumva dorim să concentrăm întreaga infrastructură într-o singură autobază”, explică Mircea Prația, consilier la Cabinetul primarului.
Mureșul, în continuare fără nicio centură
A mai trecut încă un an în care consemnăm că județul Mureș nu are în continuare nicio variantă ocolitoare finalizată, de altfel în acest areal nu se desfășoară, momentan, nicio lucrare propriu-zisă de construire a vreunei șosele din cele trei care au fost licitate – Varianta de Ocolire Est Târgu Mureș, Varianta de Ocolire a Municipiului Sighișoara și Varianta de Ocolire a Municipiului Reghin. Dintre cele trei cel mai bine, în teorie cel puțin, stă centura Sighișoarei, unde asocierea SC Clean Prest Activ SRL-SC T Dancor Romconstruct Srl – ILCI Insaar Sanayi VE Ticaret A.Ș. – SC Proiect-Construct Regiunea Transilvania SRL care a câștigat contractul în 2022 lucrează la finalizarea proiectării. Aveau termen 14 luni, începând cu 3 ianuarie 2023 data de începere a lucrărilor, stabilit prin ordinul din 17 noiembrie 2023 emis de Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov, care este beneficiara lucrărilor.
Pentru a obține cele 257,77 milioane de lei licitate, asocierea are la dispoziție alte 24 de luni pentru finalizarea lucrărilor de construcție a celor 13,057 km de șosea ocolitoare.
Printre lucrările de artă prevăzute pe traseu sunt: un pasaj de 74,12 m pentru traversarea căii ferate și a drumului național DN13, un pod de 134,20 m pentru traversarea râului Târnava Mare și a pârâului Satului și un viaduct cu 6 deschideri, lung de 150 m pentru traversarea unei văi adânci fără curs de apă.
Proiectul variantei de ocolire a Municipiului Reghin, de asemenea mult așteptat, a fost licitat în decembrie 2022, șase asocieri de firme depunând până în aprilie 2023 oferte pentru proiectarea și execuția lucrărilor de construire. Câștigătoare a licitației lansate de Primăria Municipiului Reghin a fost desemnată
Asocierea Dimex-2000 Company (lider de asociere), CML.RO SRL, OPR Asfalt, Obras Publicas Y Regadios, SC Explan SRL. Însă trei contraofertanți au depus contestații la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) – Asocierea Geiger Transilvania SRL (lider) – Todini Costruzioni Generali S.p.A.-Bog’Art, Asocierea Frasinul (lider) – Perfect Consult Europe SRL și Automagistral-Pivden. Pe portalul CNSC, la momentul întocmirii materialului (29 februarie a.c.) nu apărea nicio decizie legată de cele trei contestații depuse.
Contractul pentru realizarea celor 12 km de centură este estimat la 490,65 milioane de lei, fără TVA, fondurile fiind asigurate din Programul Operațional Transporturi 2021-2027. Durata contractului este de 48 de luni, din care primele 12 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuție.
Centura de Est a Municipiului Târgu Mureș se află în același punct unde o lăsasem la momentul elaborării celui mai recent material dedicat lucrărilor de construcție a variantelor ocolitoare din Transilvania: actualizare indicatori tehnico-economici, obținere avize etc. Însă niciun termen privind începerea lucrărilor pe cele 6 tronsoane în care au fost împărțiți cei 11,6 km de drum. Lucrările la Centura Târgu Mureș au fost încredințate companiei spaniole Copisa Constructora în urmă cu mai bine de 10 ani, pentru ca în 2017 contractul să fie reziliat amiabil, după ce nu ajunseseră, ca stadiu fizic, să fie realizate nici măcar 40% din lucrări. Deși, politicieni vremelnici avansaseră anul 2015 pentru finalizarea lucrărilor de construcție. E rușinos să mai scriem despre un asemenea proiect care își așteaptă constructorul mesianic după 20 de ani de la prima discuție și primele documente elaborate.
Nu este singurul eșec însă. Recent, președintele Consiliului Județean Mureș, Péter Ferenc a anunțat că proiectul ”Varianta de ocolire a municipiului Târgu Mureș, zona Nord – Vest (Ungheni – Ernei)” nu are, deocamdată, nicio perspectivă reală de a fi finanțat din fonduri guvernamentale. Această veritabilă centură care ar fi degrevat de o parte din traficul greu și cel de tranzit Municipiul Târgu Mureș și mai multe comune limitrofe, cu un traseu de 28 km, urma să unească zona Aeroportului Internațional ”Transilvania” și localitatea Ernei, prin nord-vestul municipiului Târgu Mureș, via localitățile Sâncraiu de Mureș, Pănet și Sântana de Mureș. “Era vorba de un drum ocolitor cu care să facem breteaua de nord-vest a Târgu Mureșului. Pentru asta am cerut finanțare, în primul rând pentru studiul de fezabilitate care se ridică la multe milioane de euro pentru că este vorba de un drum foarte important care ar lega zona periurbană și zona de câmpie. Aici am primit răspuns că momentan nu este în masterplanul de transport”, a afirmat Péter Ferenc.
Trafic gestionat inteligent în Târgu Mureș
După finanțarea achiziției a 85 de autobuze ecologice sau electrice pentru Tîrgu Mureș, amenajarea stațiilor de autobuze, reabilitarea unor străzi, amenajarea de piste pentru biciclete, precum și extinderea spațiilor verzi – proiecte încă în curs de derulare, un sistem de gestionare a traficului în Municipiul Tîrgu Mureș este în implementare printr-un contract de finanțare nerambursabilă finanțat prin fonduri Regio. Lipsa unui sistem de semaforizare pe anumite artere principale se va rezolva prin acest proiect ce are un buget de peste 31 milioane lei, prin care se va asigura un trafic fluent în municipiu.
Proiectul, finanțat din Programul Operațional Regional 2014-2020, a fost semnat de către ex-primarul Dorin Florea, și de către Simion Crețu, directorul general al ADR Centru. Din bugetul proiectului se vor instala echipamente semaforizate în 40 de intersecții, sisteme video pentru monitorizarea și controlul traficului, precum și un centru de comandă ce va susține creșterea mobilității urbane.
Realizarea investiției are ca scop reducerea transportului motorizat la nivelul localității. Termenul estimat pentru finalizarea implementării activităților prevăzute în proiect era 31 octombrie 2023, însă lucrările au început în februarie a acestui an.
”Sistemul cu primele 40 de intersecții integrate ar urma să fie funcțional în 2024, iar pentru a doua etapă se asigură finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Proiectul de management al traficului va fi etapizat până la “acoperirea” tuturor intersecțiilor din oraș. Prognozăm că, mulțumită și proiectelor complementare pe care le derulează în prezent municipalitatea, va crește atractivitatea sistemului de transport public din municipiu și se vor micșora timpii de staționare în trafic, ceea ce va determina și reducerea poluării”, a arătat Alexandru György, viceprimar al Municipiului Târgu Mureș.
Prin proiectul finanțat prin PNRR, etapa a doua a sistemului de management al traficului în Târgu Mureș vor fi alocate peste 12 milioane de lei destinați acelorași tipuri de lucrări.
Metropolitan feroviar și de transport
Municipiul Târgu Mureș și comunele Cristești, Corunca, Livezeni, Sg. de Mureș, Sântana, Sâncraiu de Mureș și Pănet au înființat, în 2022, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară de Transport Public pentru a gestiona împreună transportul public de persoane din zona periurbană municipiului reședință de județ. Subsumat acestui obiectiv, cele șapte administrații publice locale și-au propus să acceseze fonduri europene nerambursabile în vederea achiziției a 17 autobuze electrice, care să deservească traseele către cele șase unități administrativ-teritoriale din zona metropolitană. Licența de funcționare va fi activă din 1 iunie 2024, iar operarea va începe în două comune – Corunca și Cristești – unde, potrivit primarulului municipiului Târgu Mureș, Soós Zoltán, există operatori licențiați, iar în celelalte patru – cel târziu până la finalul acestui an.
Un alt proiect, care asigură mobilitatea urbană, ajută la decongestionarea traficului, la reducerea poluării generate de activitățile de transport și, implicit, a emisiilor de gaze cu efect de seră, este cel al Trenului Metropolitan Mureș. În ianuarie 2023, autoritățile locale din orașul Ungheni au demarat procedurile pentru înființarea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Transport Public Feroviar Tren Metropolitan Mureș, în vederea conectării localităților Luduș-Iernut-Unghnei-Târgu Mureș-Reghin, precum și a comunelor Bogata, Cristești, Cuci, Ernei, Gornești, Ogra, Petelea, Sângeorgiu de Mureș și Sânpaul, pe cale ferată, pe o lungime totală de 72,4 km.
Ligia VORO, Călin POENARU, Dan BIRTA, Marius MUNTEANU GHIUR
Sursa foto generice: depositphotos.com, freepik.com
Articol publicat în ediția tipărită cu nr. 128 a revistei Transilvania Business (11 aprilie-8 mai 2024)
