Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Crama Villa Vinèa – o experiență upgradată după o investiție de 2 mil. euro

Acolo unde sufletul italian se împleteşte cu pământul transilvănean. 

„Fiecare dintre noi are nevoie să se entuziasmeze în legătură cu ceva. Deciziile nu sunt bazate doar pe raţiune, ci şi pe instinct. Nu am venit aici doar pentru că Valea Târnavelor are soluri bune şi climă excelentă, peisajele frumoase şi oamenii locului au fost aspectele care m-au inspirat încă de la început. Ca antreprenor, am considerat că este responsabilitatea mea socială să fac ceva din solurile valoroase pe care Creaţia ni le-a dat şi să dezvolt, alături de oamenii din zonă, un scop plin de însemnătate”, este mesajul cald pe care fondatorul Cramei Villa Vinèa, Heiner Oberrauch, ni l-a transmis în invitația la evenimentul de inaugurare a noilor spații de producție și a celor dedicate evenimentelor. E încă un semn că povestea cramei de la Mica continuă după un upgrade investițional de aproape 2 milioane de euro, după un an de la demararea lucrărilor.

Spre sfârșitul săptămânii trecute, o mână de jurnaliști târgumureșeni am preferat să mergem cu autobuzul spre evenimentul de inaugurare a noii investiții a Castel Vinum, compania care deține Crama Villa Vinèa. Ocupați cu povești despre campanie, despre ce altceva în această perioadă?, și priviri fugitive aruncate pe geamul autobuzului Duda Trans, nici nu ne-am dat seama când au trecut cele 27 de minute ale călătoriei din zona comercială a Gării Mari din Târgu Mureș până în parcarea cramei.

Dintr-o privire observăm câteva mese decorate cu trandafiri și lămpașe alb-grizonante, o clădire proaspăt vopsită în gri, iar pe alocuri cu tonuri de maro, care se continuă cu scări cărămizii, o pajiște amenajată cu multe fotolii create inclusiv din paleți, ca să te așezi și să te scufunzi vizual în peisaj – în apropiere, zecile de hectare de viță-de-vie ale Cramei Villa Vinèa, mai apoi pâlcurile de arbuști care inundă Valea Târnavei Mici, pe care ți-o poți doar închipui unduind, în depărtare coline și văi cu case, iar la linia orizontului Munții Gurghiului de unde coboară și Târnava Mică și chiar cei ai Harghitei.

Echipa Villa Vinèa pune la punct ultimele detalii înainte de sosirea primelor grupuri mari de vizitatori, jurnaliștii și influencerii. Cei din Cluj vor mai întârzia vreo jumătate de oră, iar cei din București, pentru că s-au împotmolit pe autostrada lipsă de prin munți, pe Valea Prahovei, peste o oră. Dar ajung.

Până se mai adună lumea, avem timp să vizităm noile spații de producție și de degustări, pe cont propriu.

Cooking show cu arome transilvănene

Prima parte a evenimentului, organizat în noile spații de degustare, cu un aer extrem de cald și prietenos, ne prilejuiește întâlnirea cu proprietarul cramei, Heiner Oberrauch, și cu fiul său, Peter, antrenați într-un inedit și savuros spectacol de gătit.

Italieni de origine germană din Tirolul de Sud, cei doi ne arată în direct cum se prepară un risotto al dente, cu supă de găină și vin spumant Celést de la Crama Villa Vinèa, la care se mai adaugă pesto cu busuioc, roșii deshidratate, o felie subțire de slănină de mangaliță, semințe de pin și niște parmezan. Secretul unui risotto excelent, recunoaște Heiner Oberrauch, este untul, pe care cei doi “bucătari” l-au folosit în cantități generoase.

Bucatele sunt împerecheate cu Kerner Selection 2022, vin cu o aciditate intensă care se potrivește foarte bine cu un preparat care are mai multă grăsime, Argilla 2019, un vin premium, obținut din Sauvignon Blanc, Fetească Regală, Fetească Alb, maturat 18 luni în butoaie de stejar, învechit și în sticlă un an și jumătate, și vin spumant Celést.

Pe acest fond gastronomic, aflăm despre afacerea principală a familiei Oberrauch, compania Salewa, o afacere în domeniul articolelor sportive pentru alpinism și drumeții montane, dezvoltată de peste două decenii în Târgu Mureș.

Pe lângă acestea, dintr-o pasiune adâncă, familia Oberrauch s-a orientat și spre agricultură, inclusiv vitivinicolă, atât în Italia, la poalele Dolomiților, cât și în România, pe Dealurile Târnavelor, cât și spre producția de brânzeturi, sub brandul Capriz, în Tirol. De altfel, brânzeturile, în special din lapte de capră, cu coniac franțuzesc, cu pâine de secară, cu făină roșie și cenușă, puțin puturoasă, cu mucegai albastru de peșteră, cu gin și cu ierburi din munții lor înalți, se dovedesc un răsfăț pentru papilele noastre gustative.

După desfătarea culinară, numai bine s-a potrivit turul de cramă.

Tur de cramă spumos

Fiind într-o cramă unde se produc de câțiva ani și spumante, turul de cramă nu avea cum să nu fie spumos. Ajunși în prima serie, am beneficiat de ghidajul oenologului Mihály „Miși” Dénes, omul din spatele vinurilor cramei, care a beneficiat de mentoratul unui vinificator celebru italian, Celestino Lucin.

Turul începe de la urcarea treptelor cărămizii pe prima terasă care va servi jumătate ca spațiu de degustări, iar cealaltă ca spațiu de producție. De aici ajungem în turnul de inspirație transilvăneană, un element local utilizat de arhitecți atunci când au definit viitoarea cramă. Turnul aerisit servește ca spațiu pentru stafidirea strugurilor utilizați pentru producerea vinului Contessa, care apoi trec 48 de ore prin presă, bob cu bob, adunându-se strop cu strop. Pentru cei interesați, randamentul este de 15-20%, astfel că e de înțeles de ce fiecare strop din viitorul Contessa e atât de valoros.

Pe drumul spre turn observăm și parcul de fotovoltaice, cu o producție de 55 kW, care asigură jumătate din energia electrică necesară funcționării cramei.

După aceste ușoare divagații, povestea pe scurt, extrem de simplificată, a fluxului tehnologic curge lin cum se prelinge mustul prin țevile de inox spre rezervoare. Iar povestea pornește din 2006, când pe cele 35 de hectare de la Mica a fost reînființată cultura de viță-de-vie, și, de dată mai recentă, din 2016, din podgoria de la 8 kilometri distanță, alte 35 de hectare cultivate cu viță-de-vie la Gănești, achiziționate de la un proprietar francez, de unde se obțin și strugurii pentru spumante – Chardonnay sau Pinot Noir, spre exemplu.

Sortarea strugurilor se face încă din vie, sunt transportați cu tractorul, descărcați, are loc desprinderea de pe ciorchine și de acolo ajung pe linia de recepție.

Printr-o țeavă, boabele ajung în cramă, în tancuri de inox pentru că fermentează pe boștină, dacă vorbim de vinul roșu, iar cele albe în prese care se află în aer liber, fiind mai comod și mai eficient, și de acolo, prin alte două țevi, coboară, de asemenea, în rezervoarele din cramă.

După ce vinul este gata de îmbuteliere, se pompează printr-o țeavă la nivelul superior într-un rezervor, unde se reglează temperatura, este răcit sau încălzit, după care intră în linia de îmbuteliere și se etichetează. Linia de îmbuteliere cu o capacitate mai mare, de 2.300 de butelii/oră sau 8-10.000 de litri pe zi, și mașina de etichetat sunt nou nouțe, achiziționate în urma unei investiții de circa 280.000 de euro.

Linia de îmbuteliere permite să îmbuteliezi cu dop specific spumantului, cu dop de plută sau dop cu filet.

Specific pentru spumante, care dublu fermentează, acestea sunt maturate timp de 3 ani, apoi refermentează în sticle, după care intră la degorjat, un procedeu prin care sunt îndepărtate resturile de drojdie din sticle. Până acolo însă, sticlele sunt așezate în pupitre, cu o capacitate de 120 de sticle, într-o poziție oblică. Timp de 21 de zile, sticlele sunt învârtite câte 15 minute, chiar 30 minute. Pentru a nu se încurca, locul din care se pornește este desenat cu cretă. În această perioadă, sticla ajunge în poziție aproape verticală, iar drojdia coboară în gâtul sticlei pe un mic dopuleț de plastic, acoperit de dopul propriu-zis. Pentru degorjare, sticlele sunt introduse apoi în congelator. Pentru înghețarea gâtului sticlei se utilizează glicol, care este răcit la -27 de grade Celsius, în 7 minute îngheață, se desface sticla într-o mașină specială și este scos dopul înghețat cu drojdie.

În sticle se introduc apoi circa 10-12 mililitri de lichior de dozaj sau de expediție, iar spumantul este pregătit să ajungă pe linia de îmbuteliere.

De aici, am coborât în spațiile de producție, unde sunt amplasate în trei săli tancurile de inox. Odată cu extinderea cramei, baricurile au fost mutate într-un spațiu nou, iar în vechiul spațiu care adăpostea baricurile au fost păstrate șase budane, butoaie de câteva zeci de hl din lemn, care poartă nobil brandul cramei.

“Avem posibilitatea să răcim vinul alb, avem tehnologie. Printr-un computer care comunică cu rezervoarele, dacă crește temperatura mustului în timpul fermentației, se deschide o supapă și intră apă rece, iar astfel se mențin aromele”, ne explică oenologul.

Pentru curioși, capacitatea de producție a crescut la circa 3.600 hectolitri, ceea ce înseamnă aproximativ 400.000 de sticle.
Pe viitor, ca investiții sunt plănuite achiziția unei linii automate de degorjare, actuala este semi-automată, și crearea de locuri de cazare.

Și totuși… inaugurarea oficială

Înspre seară, a două tură de invitați, oficiali, parteneri și iubitori de vin alb de Târnave s-au adunat pe dealul de la Mica pentru a participa la inaugurarea oficială a cramei, ceremonie deschisă de Daniel Văcar, gazdă a multor evenimente desfășurate la Crama Villa Vinèa.

Ne-am reîntâlnit astfel cu proprietarul cramei – Heiner Oberrauch, omul care a transformat visul în realitate.

„Am ajuns în aceste locuri minunate de pe Valea Târnavei și m-am îndrăgostit. Aici au fost produse unele dintre cele mai bune vinuri, dar au dispărut multe. Familia mea are o lungă tradiție în vinificație, așa că am făcut niște analize ale solului și testele acestui pământ mineral, acestei argile de aici au fost grozave și chiar și clima, pentru că vara este cald, nu plouă foarte mult, nu trebuie să pui chimicale, deci este ca un vin ecologic, iar toamna, noaptea se răcește, ceea ce este foarte bun pentru vin. Deci condițiile au fost foarte bune pentru a face vinuri bune. Și atunci, acum 20 de ani, am avut un vis ca să facem aici cele mai bune vinuri albe din România. În 2006 am început cu prima plantație și apoi în 2009 l-am convins pe Celestino Lucin care era cel mai bun oenolog din Italia și încă este unul dintre cei mai recunoscuți oenologi din Abazzia de Novacella, să participe cu mine în această aventură. În 2011 am făcut primul vin aici, în această cramă”, a povestit proprietarul despre cramă.

A vorbit apoi despre investiția în extinderea cramei și în tehnologie pentru a aduce locul la un alt nivel care reflectă clasa superioară a vinurilor Villa Vinèa. Însă decizia de a investi a fost motivată și de calitatea extraordinară a oamenilor.

“Aici găsim oameni extraordinari, cu pasiune, care iubesc să lucreze în exterior pentru a face vinuri bune și care au pus putere și dragoste în acest proiect. De aceea, mulțumirile mele speciale în această seară se îndreaptă către echipa de la Villa Vinèa, începând cu oamenii care lucrează în vie, pentru că sunt baza activității. Fără struguri buni nu se poate face un vin bun. Mulțumesc oamenilor de la cramă că sunt dispuși să învețe, sunt dispuși să facă tot ce e mai bun și mulțumesc administrației și, bineînțeles, vânzătorilor care transmit această pasiune a ideii noastre clienților noștri. Și, nu în ultimul rând, mulțumim clienților noștri care în ultimii 10 ani ne-au dat încredere și s-au îndrăgostit de vinurile noastre. Dar o mulțumire specială merge către conducerea noastră, Mălina, Raymond, Mircea, Misi. Vă mulțumim pentru puterea și pentru spiritul vostru”, a amintit Heiner Oberrauch.

Acesta le-a mulțumit tuturor celor implicați în proiect, de la arhitecți, la ingineri, la constructori și la cofinanțatorul investiției, APIA Mureș, reprezentată de directorul executiv Ovidiu Săvâșcă.

“Eu am pus aici doar fundația, dar marele popor român va face ca acest vis să devină realitate. Eu am pus fundația, dar acum acest vis de a face cel mai bun vin alb din România îl duc la următorul pas oamenii de aici care pun pasiune în ceea ce fac”, a spus în final gazda noastră.

Un proiect de aproape 2 milioane de euro

Ovidiu Săvâșcă, director executiv al APIA Mureș, a vorbit despre cofinanțarea investiției.

“Ne bucurăm cu toții de această frumoasă investiție și, bineînțeles, APIA vine ca un partener pentru mediul privat, cu o contribuție de 70% din investiție, bani veniți de la Uniunea Europeană. Pe noi ne onorează faptul că ne-ați invitat aici, ne onorează faptul că s-a putut face posibilă această investiție, ne onorează faptul că peste 1.000.000 de euro din cele aproximativ 90 de milioane de euro pe care Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Mureș îi aduce în județul Mureș s-au accesat pe această podgorie și în această cramă și, de ce nu, să dea Dumnezeu la mai mare, la extindere. Este loc aici de extindere și, cu siguranță, APIA vă va fi totdeauna un partener”, a fost mesajul acestuia.

Programul de investiții “Extindere, Reamenajare și dotare unitate de vinificație – Cramă Mica” a fost depus la APIA Mureș în toamna lui 2021. Valoarea totală a programului de investiție aprobat a fost de 8,05 milioane de lei, din care contribuție UE – 5,63 milioane de lei.

Despre proiect a vorbit, de asemenea, directorul general al Cramei Villa Vinèa, Mircea Matei.

În 18 aprilie 2023 se escava în deal construcția nouă, după o perioadă destul de lungă în care cu echipa APIA și cu echipa pe care o coordonez, Mălina și cu Misi, pregătisem foarte multe dosare. Suntem la sfârșitul lui mai 2024 și ne bucurăm împreună de această realizare. A fost un efort susținut, dar vedem că, întotdeauna când există o idee, un plan și o acțiune, lucrurile se întâmplă. Am avut o idee și o viziune de la proprietarul cramei. Echipa noastră, împreună cu dânșii, cu sprijinul headquarterului din Italia am reușit să conturăm un plan și să îl transformăm în realitate”, a spus directorul general, care a insistat și asupra dezvoltării în cadrul cramei a turismului viticol prin oferirea de pachete atractive, care cuprind tururi de cramă și degustări, și prin găzduirea unor evenimente de ținută.

Aplauze pentru investiție

Ciprian Dobre, prefectul județului Mureș, i-a mulțumit proprietarului cramei pentru investiție, considerându-l pe Heiner Oberrauch inspirațional, și a punctat contribuția APIA Mureș în derularea proiectului.

“Trebuie să subliniez și faptul că dumnealui a început investiția în această podgorie înainte să existe aceste fonduri de coeziune ale Uniunii Europene și că, în acest bazin, cam cât cuprindem noi din acest loc cu ochii, aveam cultivate, până în 1990, aproximativ 400 de hectare de viță-de-vie. Villa Vinèa deține aproximativ 70 de hectare, iar micii proprietari mai au vreo 10 hectare. Cam atât este ceea ce a rămas din via din acest bazin al Târnavei. Cred că bucuria noastră sau cel puțin pe care eu o pot exprima în seara aceasta este că avem aici, grație investiției, un loc în care să venim și să ne arătăm, de fapt, bogăția, pentru că acest teren transformat în vin este bogăția noastră, a județului Mureș. Cred că dacă vom dori să replicăm această investiție până la cele 400 de hectare, avem foarte mult de lucru. Cred că domnul Oberrauch a invitat oameni cu bani în această seară, le lansez această invitație, această provocare de a cumpăra și ei 100 de hectare de teren și să investească în acest teren extraordinar în care vinul devine o mare investiție sau o bogăție a noastră din cele mai vechi timpuri și până astăzi”, a adăugat prefectul.

Péter Ferenc, președintele Consiliului Județean (CJ) Mureș, a aplaudat, totodată, investitorul și investiția.

Această investiție, această zonă, această viță-de-vie care este în jurul nostru este o valoare mureșeană, este o valoare a Văii Târnavelor cu care ne mândrim și știm că este una dintre zonele cele mai bune de vinuri albe și chiar mă bucur că a venit un investitor foarte serios în această zonă, care a creat o valoare extraordinară din Mica, din acest deal și cu această cramă și cu aceste produse pe care ni le pune în seara aceasta pe masă, dar care este prezent atât în sistemul HoReCa, cât și în magazinele din tot județul și din toată țara. Cred că trebuie să mulțumesc, totodată, domnului Oberrauch și pentru colaborarea cu anumite instituții ale Consiliul Județean. Și aici vorbesc despre Muzeul Județean, este și acesta un lucru important, avem un program comun, Paharul de cultură, și chiar trebuie să-i mulțumesc pentru că este un eveniment unic în care oferă un sprijin acestei instituții, care este în subordinea Consiliului Județean și eu am speranța că în continuare o să avem o colaborare bună și pe această cale”, a subliniat președintele CJ Mureș.

După inaugurarea oficială, oaspeții au fost invitați să deguste bucatele pregătite, stropite cu vinuri selecționate – Kerner, Gewurztraminer ș.a., spumante Celést și o surpriză – Rubin Riserva 2016.

“Este prima dată când îl prezentăm, are o poveste frumoasă care începe cu curaj, cu dorința de a inova și de a anticipa viitorul. Zona Târnavelor a fost întotdeauna foarte cunoscută și foarte apreciată pentru vinurile albe pe care le produce și s-au produs aici, în zonă. Domnul Heiner Oberrauch, când a început plantarea în 2006, a pariat și pe soiurile roșii, patru la număr, și vorbim de Zweigelt, Merlot, Pinot Noir și Fetească Neagră. Viziunea sau așteptările nu erau ca pe termen scurt să se schimbe ceva fundamental, dar era o viziune pe termen lung. Evoluția climatică va face ca în această zonă să obținem și vinuri roșii cu potențial de învechire, complexe și aromate, la o calitate foarte bună. În 2016, colegii mei au lăsat până în prima săptămână din noiembrie struguri pe vie, trei-patru ciorchini pe fiecare viță, vițele alese, definite dinainte cu scopul de a obține vin roșu în scop de test prima dată, dar cu dorința de a obține un vin roșu de calitate ridicată. Deci în 2016 am cules strugurii pentru acest vin, a fost timp de 24 de luni în baricuri, apoi îmbuteliat și am ales să-l păstrăm pentru a-l lansa la un moment special, iar acest moment special a venit”, ne-a spus povestea Rubin Riserva Mircea Matei.

Nici muzica de calitate nu a fost uitată, solista Ana Maria Galea, acompaniată la pian de Daniel Csikos, recreând o atmosferă în care mai mergea un pahar de vin. Villa Vinèa.

 

Ligia VORO

FOTO: Lorena PINTILIE & Ligia VORO

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Fundația Leaders provoacă tinerii liceeni

Articolul următor

Secretul dezvoltării Oradiei - fondurile europene: 750 de milioane de euro în 8 ani 

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share