Tehnologiile de AI vor trebui utilizate în folosul oamenilor și nu pentru manipularea lor, avertizează specialiștii în domeniu.
Proiecte de cercetare în AI ale Facultății de Matematică și Informatică a Universității Babeș-Bolyai (FMI-UBB) au vizat domenii precum medicina, bioingineria, transporturile, băncile sau industria. “Printr-un proiect cu mai multe spitale din Cluj, am folosit algoritmi de AI pentru a identifica, prin imaginile de pe computerul tomograf, zone problematice din părți ale corpului cu semnalmente ale unor boli. Derulăm în continuare acest tip de demersuri în unități medicale.
Nu încercăm să înlocuim personalul medical, ci să găsim sisteme inteligente care să ajute medicii obosiți sau cei aflați la început de carieră. Am creat algoritmi care poate identifica probleme de diabet, cancerul de sân, iar în stomatologie – leziuni ale gingiilor, carii. Algoritmii au rol de notificare, de recomandare, diagnosticul fiind dat de medic. Noi avem nevoie de date sigure, de calitate, preluate în condiții de etică. AI e „flămândă” de aceste date”, a spus Laura Dioșan, profesor universitar la FMI-UBB.
Proiecte pentru automotive și bănci
“Noi am transpus soluții inovative de AI în economie: în transportul rutier, feroviar și aerian – optimizarea în trafic, planificarea rutelor, sosirea la o anumită poartă de îmbarcare. Unul dintre proiecte a presupus, la stațiile de biciclete din oraș, găsirea rutelor optime pentru alimentarea cu aceste vehicule, modul echilibrat de repartizare a vehiculelor, adică un sistem complex de închiriere a bicicletelor.
În domeniul industrial am lucrat cu producătorii la automatizarea proceselor, eliminarea sarcini repetitive, iar în cel bancar, la predicția unor indicatori comerciali pe baza datelor istorice și a chestionarelor de satisfacție aplicate clienților. Respectiv să determinăm impactul produs de clienți care renunță sau aleg serviciile băncii”, a arătat profesorul Camelia Chira.
Lehel Csato, profesor la aceeași facultate, a coordonat o cercetare împreună cu o echipă a companiei Bosch, timp de doi ani, care a presupus instalarea unei camere video pe un autovehicul, cu ajutorul căreia să fie depistate, prin AI, diferențele între șosele specifice mediilor urban și rural, între autostrăzi și drumuri expres, dar și identificarea unor animale întâlnite pe traseu.
Conferențiarul Iuliana Bocicor a folosit AI pentru a analiza datele din biologia moleculară și a vedea cum funcționează organismele vii. Un obiectiv a fost identificarea funcțiilor genelor pentru ca, pe baza datelor obținute, să fie clasificate diverse boli, iar altul, analiza proteinelor. “Vrem să vedem cu funcționează toate aceste micromașinării moleculare, iar datele obținute să poată fi folosite în industria farmaceutică”.
Domeniile viitorului: AI și bioingineria
Fondatorul companiei informatice Evozon, Gabriel Crețu, a îndemnat cercetătorii clujeni să fie mai aplicați în proiectele lor. “Fondurile cu care UE își propune să compenseze inovația în domeniul IT, în epoca vitezei, ajung la beneficiari când tehnologia respectivă este deja depășită, iar atunci suntem nevoiți să renunțăm la ele.
Investițiile în AI au crescut de opt ori anul trecut față de 2022, ajungând la 25,2 miliarde de dolari, dintre care 81% în SUA. AI este mai mult decât o tehnologie; va afecta cam toate industriile, are posibilitatea să dezvolte și alte domenii. Datele sunt aur, parteneriatele cu spitalele, cu biochimia devin extraordinare. În perioada următoare vor fi două domenii de mare creștere: AI și bioingineria reprezintă viitorul.
Este bine că există cercetare în AI la UBB, dar ceea ce nu am văzut în prezentările proiectelor este cât am câștigat printr-un anumit algoritm sau cu cât am redus costurile. Voi spuneți că nu e treaba voastră, a cercetătorilor, dar proiectele trebuie puse pe un model economic, altfel tot ceea ce faceți se va risipi. Este ca și cum ai cânta la pian o melodie, apoi te-ai ridica și ai pleca: stop joc!
Modelul educațional trebuie schimbat. Până acum trebuia să facem o facultate pentru a învăța tehnologie, iar după aceea să interacționăm cu ea. Nu ne mai permitem să așteptăm ca o generație de studenți să învețe programare, AI și apoi să intre pe piață. Deci trebuie să vedem cum învățăm business-urile să se adapteze la noile tendințe, iar aceasta va fi ceva exponențial”.
Big Brother pe TV și computer
“Din moment ce Microsoft anunță în fiecare lună câte un produs, deja vorbim despre o rată de creștere absolut incredibilă. Să nu uităm și de elementele de securitate, mai ales că Samsung vrea să ne pună în toate televizoarele un cip de AI care să ne înțeleagă comportamentul, deci va fi în casele tuturor, iar Microsoft vrea să ne facă o captură de ecran la fiecare trei secunde “ca să găsim ușor informația” în calculator cu AI, deci va trebui să avem grijă de ceea ce facem pentru că ne putem pierde libertatea extraordinar de ușor.
AI ne ajută să schimbăm absolut totul. Când a apărut ChatGPT, nimeni nu credea că va putea genera imagini, filme. AI compune muzică pe orice vrei: am pus să-mi facă o baladă rock despre un copil care se îndrăgostește de un meteorit în momentul în care distruge pământul.
Mulți spun că Amazon va exista o veșnicie, însă dacă vor fi agenți de AI care vor ști să ne caute produsele de care avem nevoie, cele mai ieftine și mai bune, vor putea face comparații, vor căuta recenzii, deci absolut orice. Va fi nevoie de mai puțini programatori – deoarece chestiile repetitive vor fi eliminate – însă de nivel mai înalt”, consideră CEO-ul Evozon.
Administrația publică e codașă la digitalizare
Managerul Transilvania IT Cluster (TITC), Bianca Muntean, coordonator al Transilvania Digital Innovation Hub (TEDIHT), a explicat importanța alianțelor între universități, companii și administrația publică în construirea unui climat favorabil colaborării în domeniul AI. TITC grupează 180 de companii dintre care 88 IMM-uri, cu 7.500 angajați și afaceri anuale de 600 de milioane de euro.
“AI este prezentă în multe domenii, transformă industrii. Trebuie să fim realiști dacă vedem ce se întâmplă în lume, SUA inovează, Europa reglementează, iar China replică. România se confruntă cu probleme și provocări în adoptarea și dezvoltarea AI – un număr redus de programe de studii specializate.
Competențele digitale de bază le are numai 36% din populația țării, comparativ cu media europeană de 56%. Alte provocări includ lipsa de inițiative care să vizeze supercalculatoarele și AI, implicarea redusă a sectorului privat în sprijinirea grupurilor de cercetare în AI.
Doar 16% din utilizatorii de internet din România interacționează activ cu servicii online ale administrației publice, față de media UE de 64%. Numai 33% din IMM-urile românești au cel puțin un nivel de intensitate digitală de bază, în timp ce doar 6% dintre companiile cu cel puțin 10 angajați, excluzând sectorul financiar, utilizează AI, cifre sub media europeană”.
Startup-urile și IMM-urile, cele mai vulnerabile
Ea a menționat că TEDIHT, centrul european de inovare digitală din Transilvania, se concentrează pe sprijinirea IMM-urilor și a altor organizații în adoptarea tehnologiilor digitale avansate (inclusiv AI), de la consultanță și formare până la sprijin pentru implementare și acces la finanțare.
“Atragem firmele interesate de digitalizare și, în urma auditurilor de maturitate digitală, constatăm nevoia reală de consultanță specializată în securitate cibernetică. TEDIHT nu e doar un hub digital, ci un ecosistem în sine – consorțiu regional compus din 14 organizații, 6 parteneri principali și 8 parteneri asociați. Un exemplu concret de colaborare este parteneriatul nostru cu UBB și alte instituții academice din regiune.
Aceste parteneriate facilitează transferul de cunoștințe de la mediul academic către industrie și invers, generând un mediu de învățare continuă și inovare. Companiile pot beneficia de expertiza academică în dezvoltarea și aplicarea AI, universitățile pot accesa probleme reale și date valoroase pentru cercetare.
Un focus important ar trebui să fie sprijinirea startup-urilor și a IMM-urilor, cele mai inovatoare și dinamice componente ale economiei, dar și cele mai vulnerabile în fața provocărilor financiare și tehnologice. Prin oferirea de mentorat, acces la infrastructură de cercetare și dezvoltare, oportunități de networking, ecosistemele locale pot crea un mediu propice pentru creșterea și succesul acestor companii.
Parteneriatele între universități, centre de cercetare, industrie, startup-uri, guverne și comunitatea civilă sunt esențiale pentru a valorifica pe deplin potențialul AI. De asemenea, sprijinul financiar și politic din partea guvernelor și instituțiilor europene este vital pentru a stimula inovația și a facilita transformarea digitală”, a spus managerul TITC.
Centrul Regional Nord-Vest de Orientare în Carieră a Cercetătorilor din cadrul UBB (CRNV) a găzduit o dezbatere despre AI și impactul său în comunitatea științifică, evenimentul ce a reunit experți din diverse domenii. Acesta a evidențiat importanța colaborării între universități, centre de cercetare, industrie, startup-uri, guverne și comunitatea civilă pentru a crea un mediu favorabil inovației. Discuțiile au fost inițiate de Horia Pop, directorul Institutului de Cercetare în AI, Realitate Virtuală și Robotică al FMI-UBB și Leonard Horvath, coordonatorul CRNV.
