Sustenabilitatea este imperativul global care asigură perpetuarea resurselor naturale și gestionarea lor după un model al eficienței, fiind un nou tipar educațional, necesar progresivității în comunitate.În virtutea acestui deziderat, Clusterul Green Energy, responsabil de dezvoltarea sustenabilității comunităților din regiunea Centru, coordonat de Vajda Lajos în calitate de președinte, a organizat, în perioada 27-28 iunie 2024, conferința „Comunități sustenabile”, desfășurată la Hotelul Aro Palace din Municipiul Brașov, care e întrunit un cumul vast de oameni de anvergură, experți în bioeconomie, reprezentanți ai Clusterelor și IMM-urilor din domeniu, profesori academici, cercetători, reprezentanți ai autorităților publice din România și din Republica Moldova. Evenimentul a fost organizat în colaborare cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României, reprezentat de László Borbély, Consilier de Stat.
Două zile de Comunități sustenabile
Pe parcursul celor două zile, participanții au dezbătut o serie de strategii menite să promoveze sustenabilitatea la nivelul comunităților, prin aplicarea și valorificarea celor 17 piloni ai dezvoltării durabile: Fără sărăcie; Foamete „zero”; Sănătate și bunăstare; Educație și calitate; Egalitate de gen; Apă curată și sanitație; Energie curate și prețuri accesibile; Muncă decentă și creștere economică; Industrie, inovație și infrastructură; Inegalități reduse; Orașe și comunități durabile; Consum și producție responsabile; Acțiune climatică; Viața acvatică; Viața terestră; Pace, justiție și instituții eficiente; Parteneriate pentru realizarea obiectivelor.
Obiectivul conferinței a fost evidențierea legăturii strânse între bioeconomie și economia circulară și facilitarea de parteneriate și colaborări între diverse instituții și organizații și, bineînțeles, identificarea de soluții care să sporească numărul comunităților durabile și reziliente din România, care totalizează, la momentul actual, 11 localități.
Gastro Local și alte exemple
„Țelul nostru este să nu lăsăm satul să dispară, vrem să redăm încrederea că satul poate să devină un organism viu care funcționează prin implicarea comunităților. Vrem să creăm un mediu trăibil prin comunicarea între localnici, prin implicarea în viața satului, vrem să creăm niște facilități pentru un mediu potrivit. Sunt multe modalități prin care un sat poate deveni sustenabil. Un exemplu este colectarea deșeurilor de lemn, a crengilor, a brazilor de Crăciun, s-ar putea crea acele platforme de colectare la nivel de colectivitate.
De asemenea, un alt exemplu este Gastro Local, un proiect care prin care vizitatorii unei localități pot să servească masa la familiile de acolo. Un model este Vama Buzăului, unde sunt peste 30 de astfel de puncte. Familiile folosesc legume din grădina proprie, ouă proaspete, carne de pui, produse sănătoase. E altceva decât să consumi ceva la un restaurant. Este un proiect care ajută satul să supraviețuiască.”
Producerea de biocombustibili
În cadrul conferinței, principalele subiecte abordate au fost legate de identificarea modalităților de valorizare a biomasei, materie organică provenită de la plante și animale, din mediile rurare, în vederea producerii energiei prin procese de ardere directă sau transformare în biocombustibili. În mediul rural, biomasa este accesibilă și poate oferi soluții energetice eficiente și ecologice, contribuind la reducerea dependenței de combustibilii fosili și la creșterea sustenabilității comunităților locale.
În cadrul prezentării sale, Vlad Stoicescu, președintele Asociației pentru Combustibili sustenabili din România, a explicat importanța biomasei în producerea de biocombustibili: „De ce sunt importanți biocombustibilii?!- pentru că avem într-adevăr de-a face cu un lanț valoric care până la urmă se transformă în bani. O comunitate, în momentul de față, poate să își protejeze această minunată resursă, deșeul animal, ceea ce înseamnă biomasă. Pentru a identifica aceste resurse trebuie să mergem la nivel de stații de epurare și acolo să avem o politică de reindustrializare și retehnologizare pentru a filtra aceste resurse.
Fiecare fermă are propria ei resursă biologică pe care o poate utiliza în momentul de față. Sistemul nostru agricol este extrem de bogat, dar are și foarte mari probleme- ne e frică de cuvântul cooperativizare. O economie circulară nu se poate realiza la nivel de individ, ci noi trebuie să ne unim ca să punem aceste resurse la dispoziția unui procesator, ca acesta să le poată pune în sistemul energetic. De aceea avem nevoie de orașe smart și de comunități energetice”.
Materia organică gestionată eficient
Boaghi Leonid, președintele Consiliului de Administrație al Alianței Asociațiilor de Băstinași din Republica Moldova, a accentuat faptul că materia organică este defectuos asociată noțiunii de deșeu, fiind, de fapt, o resursă veritabilă care trebuie gestionată eficient și productiv. Tot acesta, a pus problema schimbărilor climatice, ca fiind o consecință a despăduririlor:
„Trebuie să păstrăm pădurile care sunt și să încercăm să împădurim, să facem zone de protecție acolo unde sunt terenuri agricole, unde sunt lacuri de acumulare, să încercăm să creăm biodiversitate, să înăsprim legislația cu privire la vănătoare, la tăierile de păduri, să găsim alternative și să investim foarte mult în tehnologii și în resurse de energie regenerabilă și în agricultură verde. Trebuie să încercăm să nu mai privim acele resurse care rămân din procesare ca pe niște deșeuri. Dacă le vezi ca pe niște deșeuri, le duci la un poligon de depozitare, dar dacă le privești ca pe o potențială resursă pe care o poți transforma fie în energie, fie într-un agent termic, atunci încerci și pui asta în circuit, folosind industrie, proceduri și așa mai departe”.
Problematica colectării selective a deșeurilor
Cu toate că deșeurile, materialele reziduale rezultate din activitățile umane sau din procesele naturale care nu mai au nicio valoare pentru utilizarea prevăzută inițial, nu constituie biomasă, ele pot fi utilizate în scop ecologic, prin reciclare. Un alt subiect dezbătut în cadrul conferinței a vizat această problemă care necesită soluționare: lipsa de educație ecologică a cetățenilor țării. Dragoș David, directorul Agenției Metropolitane Brașov, a explicat, printr-un studiu sociologic, faptul că singurul imbold care a determinat interesul subit al românilor pentru reciclare a fost legislația vizând returnarea ambalajului, introdusă de curând. Chiar și așa, nu ne încadrăm încă în standardele europene de reciclare, pentru că românilor le lipsește acest exercițiu.
Dragoș David a oferit o potențială soluție- card de bonificații pentru acțiuni ecologice: „Există țări în lume care au acest card în care sunt bonificați în zona aceasta a colectării deșeurilor, dar și pentru diverse acțiuni- plantarea unui copac sau orice altă acțiune ecologică, poate n-ar fi rău să ne gândim și noi la asta”.
Inițiative pentru sustenabilitate
Unul dintre proiectele care susține obiectivul sustenabilității comunităților este Rural BioUp, a cărui motto este: “Grow local, go global”. Proiectul are ca obiectiv principal sprijinirea comunităților rurale în dezvoltarea de soluții bio, în vederea acederii la o economie durabilă. „Proiectul și-a propus să identifice stakeholderi relevanți din cele 9 regiuni care promovează bioindustrii. Acest proiect pune accent pe continuarea colaborărilor anterioare din proiecte europene în care s-au creat deja asemenea rețele”, a explicat dr. Carmen Păuna, reprezentant al Institutului de Prognoză Economică din cadrul Academiei Române.
Tot în arealul inițiativelor pentru creșterea sustenabilității locale se înscrie și Agenția pentru Dezvoltare Durabilă a județului Brașov, o asociație intercomunitară care încă din anul 2009 a elaborat o strategie de dezvoltare care urmărește, în prim-plan, gestionarea deșeurilor, energiile regenerabile și utilizarea biomasei în scop sustenabil.
„Ne întâlnim de mulți ani și sunt oameni care fac foarte multe în dezvoltarea durabilă a comunității și atunci trebuie să punem laolaltă experiența noastră, experiența celor de peste Prut pentru a putea progresa. Ideile noastre se reflectă în proiecte de succes, cum este Gastro Local, care este o inițiativă prin care se promovează turismul local. Sunt foarte multe lucruri, experiențe pozitive, iar noi suntem un fel de catalizator. Eu cred că este un <<never ending story>>, o poveste minunată care nu se termină niciodată. Noi aducem diferite instituții, diferite entități la un loc ca să avem dicuții, iar după aceea să facem cât mai multe”, a declarat pentru revista Transilvania Business, László Borbély- Consilier de Stat în cadrul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă.
Mădălina ROHAN
