Cele două județe din Nord-Vestul Transilvaniei apar în urma Bucureștiului într-un nedorit clasament la nivel național.

CITR, liderul pieței de insolvență și restructurare din România, a anunțat că numărul companiilor care au apelat la procedurile de insolvență în primul semestru a crescut la 3.600, în urcare față de cele 3.401 raportate în primele șase luni din 2023.

Dintre acestea, 72 sunt companii de impact, cu active de peste 1 milion euro, comparativ cu cele doar 33 din aceeași perioadă a anului precedent. La restructurări prin procedura de concordat preventiv au fost înregistrate 71 de cereri, dintre care 33 în derulare. 19 dintre cereri vin de la companii de impact.

„E important să înțelegem că aceste companii de impact au o contribuție majoră în economia noastră, și pentru a le putea ajuta, trebuie sa înțelegem cauzele pentru care au ajuns în dificultate și să ne asiguram că, atât mecanismele, cât și mentalitatea cu care le abordăm sunt cele potrivite.

Echipa noastră a identificat cinci factori principali care au contribuit la declinul companiilor de impact: problemele de lichiditate, creșterea costurilor operaționale care au dus la creșterea datoriilor, scăderea cererii și a vânzărilor, decizii de management neprofitabile”, a spus Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO al CITR.

Cifrele semestrului

• 3.600 de companii au intrat în insolvență, 72 fiind de impact, cu active de peste 1 milion euro, comparativ cu 33 în aceeași perioadă a anului trecut.
• 71 de cereri de deschidere a procedurii de concordat preventiv au fost înregistrate (33 în derulare, 19 de la companii de impact, cu cinci mai multe decât în întregul an 2023).
• În Cluj, numărul insolvențelor accelerează de la 157 la peste 200, dar apar și primele cinci cereri de concordat preventiv

„În perioada următoare, vom vedea probabil o creștere continuă a numărului de masuri de restructurare, pe fondul revenirii la contextul economic și de reglementare anterior pandemiei. Accesarea la timp a unor facilități de restructurare face diferența între procesele cu șanse de reușită și cele care din păcate se derulează prea târziu”, a afirmat Cîrlănaru.

De ce au intrat în insolvență companiile de impact

1. Probleme de lichiditate: majoritatea companiilor au intrat în insolvență din cauza problemelor de lichiditate. Întreprinderile mici și mijlocii s-au confruntat cu dificultăți în gestionarea fluxului de numerar, fiind incapabile să își acopere obligațiile financiare pe termen scurt.
2. Creșterea costurilor operaționale: urcarea costurilor cu materiile prime și energia a afectat semnificativ marjele de profit ale companiilor, ducând la incapacitatea acestora de a-și plăti creditorii. Sectoarele cele mai afectate au fost cele de producție și construcții.
3. Datoriile acumulate: majorarea celor pe termen lung și incapacitatea de a le restructura în mod eficient reprezintă un alt factor major. Numeroase companii nu au reușit să-și renegocieze termenele de plată sau să obțină finanțare suplimentară pentru a-și susține activitatea.
4. Scăderea vânzărilor și a cererii: scăderea cererii pe piața internă și internațională a dus la o diminuare semnificativă a veniturilor pentru unele companii, în special în sectorul comerțului. Aceasta a fost accentuată de inflație și de incertitudinea economică generală.
5. Decizii de management: deciziile de management inadecvate și lipsa unui plan de afaceri robust au fost, de asemenea, factori care au contribuit la insolvența unor companii. Lipsa unei strategii clare de gestionare a crizelor și de prevenire a materializării riscurilor a fost evidentă în multe cazuri analizate.

Cele mai afectate sectoare (ian. – iun. 2024)

1. Comerț cu ridicata și cu amănuntul: 26% din totalul insolventelor a fost reprezentat de sectorul comerțului, afectat de schimbările din comportamentul consumatorilor, influențate de inflație și creșterea costurilor de trai. Reducerea puterii de cumpărare a determinat o scădere a vânzărilor și, implicit, a veniturilor, forțând multe afaceri să declare insolvența.

2. Construcții: 20% din totalul insolventelor a fost reprezentat de sectorul construcțiilor, confruntat cu majorări semnificative ale prețurilor materialelor și cu dificultăți în accesarea finanțării. Incertitudinile economice și întârzierile în proiectele de infrastructură au contribuit, de asemenea, la instabilitatea acestui domeniu.

3. Industria prelucrătoare: 12% din totalul insolventelor a fost reprezentat de companiile din această industrie, afectată de problemele din lanțurile de aprovizionare și de creșterea costurilor de producție. Schimbările tehnologice rapide și nevoia de adaptare au pus presiune suplimentară asupra companiilor din acest sector.

4. Transport și depozitare: 10% din insolvențe a fost reprezentat de sectorul transportului și depozitării, ce a resimțit efectele creșterii prețurilor la combustibili și situației logistice globale. Scăderea volumului de transport și creșterea costurilor operaționale au contribuit la creșterea numărului de insolvențe.

5. Hoteluri și restaurante: 7% din totalul insolventelor a fost reprezentat de industria ospitalității, care continuă să fie afectată de incertitudinile economice și de schimbările în comportamentul consumatorilor post-pandemie. Creșterea costurilor de operare și lipsa personalului calificat au fost factori determinanți în avansul numărului de insolvențe în acest sector.

Regiunile care ce au înregistrat cel mai mare număr de insolvențe sunt București cu 574 companii, Bihor cu 257 companii și Cluj cu 215 companii. În Cluj, numărul insolvențelor a accelerat de la 157 la peste 200, dar apar și primele cinci cereri de concordat preventiv.

Care va fi evoluția economică în următorul semestru

„Evoluția macroeconomică va fi una bună în următoarele 6-12 luni, ne așteptam la o creștere economică rezonabilă, la nord de 3%, la o rată a inflației în reducere continuă spre intervalul țintit de BNR, la rate ale dobânzilor în scădere și la stabilitatea cursului pe fondul continuării influxului de fonduri europene și investiții străine. Nu așteptam evenimente de ordin sistemic, de tipul unor recesiuni ori crize, nici la nivel general și nici la nivelul celor mai multe sectoare economice.

Principalele dificultăți ale companiilor se vor datora capitalizării reduse, ca urmare a resurselor limitate ale acționarilor, a lipsei unui cadru legal adecvat dar și a unei abordări pro-business a autorității de reglementare în privința intermedierii financiare de equity.

Acestea vor suferi o dublă carență – lipsa resurselor proprii pentru dezvoltare, respectiv imposibilitatea accesării de finanțări bancare, urmare gradului ridicat de îndatorare. O opțiune poate fi canalizarea resurselor financiare disponibile (ex. din fondurile de pensii) către zonele cu cerere și randamente ridicate, precum ar fi companiile industriale românești”, a concluzionat CEO-ul CITR.

Concordatul preventiv, tot mai popular 

În primul semestru al anului au fost înregistrate 71 de cereri de deschideri a procedurii de concordat preventiv, dintre care 33 sunt în derulare. 19 dintre acestea sunt companii de impact, cu cinci mai multe decât în întregul an 2023.

Cifra de afaceri cumulată a companiilor care au apelat la concordatul preventiv este de 408.729.900 euro, iar activele imobilizate ale acestora ating 118.765.815 euro. În plus, numărul total al angajaților este de 4.481. Primele cinci județe din țară ca număr de proceduri de concordat preventiv sunt: București și Dolj cu 8 proceduri, Cluj și Mureș cu 5 și Ilfov cu 3.

CITR este liderul pieței de insolvență și restructurare din România încă din 2008. Cu o experiență de peste 22 de ani pe piața insolvenței și peste 1.100 de proiecte gestionate de-a lungul timpului, CITR distribuie anual peste 100 de milioane de euro creditorilor, în misiunea sa de a salva valoarea din companiile românești de impact.

CITR este o companie Impetum Group, primul grup românesc dedicat misiunii de a maximiza valoarea de business din oricare etapă din viața unei companii, cu scopul de a crea un impact pozitiv în economie.

The Voices of Business – Regional Awards, ediția a III-a, revin din toamnă. DETALII INEDITE