Festivalul Tomatelor de la Bruxelles 2024 a adus României un loc I la categoria Cherry, un loc al II-lea și al III-lea la roșii mari. Toți membrii echipei au urcat pe podium, ceea ce este mai mult decât o performanță. Solul românesc și seriozitatea cu care cei trei cultivatori își tratează hobby-ul au fost răsplătite cu asupra de măsură, iar dacă ținem cont de această vară toridă și lipsa precipitațiilor, toate acestea fac din rezultate aproape o minune.
Pe standurile festivalului au fost expuse mii de tomate de toate felurile. Erau acolo mari și mici, în multe nuanțe de roșu, galbene, oranj, verzi, negre, violet, uriașe, mici cât cireșele, lunguiețe, cu țugui, dungate, în formă de pară, netede, crețe, un adevărat corn al abundenței. Lângă ele, alte legume întregeau decorul hărniciei și priceperii expozanților.
Organizatorii evenimentului au mizat pe aproximativ 1400 de soiuri, lumea colecționarilor de tomate fiind una competitivă, colorată, bazată pe muncă și condiționată de felul în care cultivatorii armonizează calitatea solului, cu soiurile cultivate și condițiile meteorologice. Desigur, solariile sunt o casă bună pentru tomate, dar contează mult și ceilalți factori naturali, opriți de folie și pentru care curajoșii își lasă plantele sub cerul liber.
Românii de la Bruxelles au vizitat standul echipei noastre și i-au încurajat, iar asta, se pare că le-a adus noroc. Le mulțumesc pentru fotografie.
Stăpânii tomatelor
După o participare de tatonare acum doi ani, când Florin Bidașcă s-a întors cu un onorabil loc II, la această ediție a X-a a festivalului găzduit de La Ferme Nos Pilifs au participat din partea României trei cultivatori, doi dintre ei însoțiți de partenerii de viață și de pasiune pentru horticultură în general, dar mai ales de tomate. Cu un stand bogat și numeroase soiuri tradiționale românești și internaționale, românii tomatofili și-au adjudecat câte un premiu.
Tomatele de aur ale României
Mă întrebam de ce italienii spun tomatelor Pomodoro, când marea majoritate a tomatelor sunt în nuanțe de roșu. Poamele de aur au fost de această dată ale României.
Florin Bidașcă
Maestrul tomatelor a urcat pe podium, obținând în acest an locul I la secțiunea roșii cherry cu soiul Cherry Karma Miracle. Pare că acestea îi aduc premiile și, cum am avut ocazia să savurez gustul tomatelor cultivate de el alături de soția sa, Anamaria Balmuș, pot spune că juriul a avut dreptate. Asta nu pentru că aș avea de unde ști ce gust au avut restul tomatelor cherry prezentate în concurs, ci pentru că am aflat de la Florin Bidașcă unul dintre secretele succesului: solul dobrogean, aerul salin, care dă un plus de mineralizare și armonia unei case în care domnește dragostea printre adulți, copii, căței, pisici și o grădină în care munca nu se termină niciodată.
Șansa e de partea celui harnic
Florin Bidașcă a cultivat anul acest peste 500 de varietăți de tomate. L-am întrebat în 10 august, la Sibiu, în cadrul Festivalului Tomatelor și Biodiversității dacă are șanse la Bruxelles.
„Sincer, nu cred. Am pus multe soiuri, distanța e mare până acolo, sunt 2500 de km., eu culeg miercuri exemplarele, iar concursul este abia duminică. Roșiile se coc și după recoltare, așa că e destul de greu. Va depinde și de ceilalți concurenți. Anul acesta, chiar și roșiile cherry au suferit. Am câteva varietăți care, dacă nu va fi foarte cald, se vor coace pe atunci. Aici nu am adus din acelea, căci încă nu s-au copt.
Noi am participat mereu pentru experiență, dar concurezi de plăcerea de a concura. Ei au varietăți mult mai multe, au asociații, sunt mai organizați și au experiența cultivării variate de mulți ani. La noi au luat amploare diversificarea de varietăți prin 2018-2019, după festivalul de la Buzău” a spus atunci Florin Bidașcă. Iată că realitatea l-a contrazis și tomatele aduse de el și de ceilalți componenți ai echipei României n-au mai ținut cont de factorii externi.
Sorina Andrei
Zâna grădinii, care cultivă, pe lângă tomate, ardei extrem de iuți și prepară sosuri și dulcețuri picante, marca Glie vie împreună cu Cezar Andrei, a obținut locul al II-lea la categoria tomate mari la Festivalul Tomatelor din Bruxelles, pentru un exemplar din varietatea Summer love. Emoționată și fericită că efortul ei zilnic, când intră în grădină, a adus un asemenea frumos rezultat. Are peste 600 metri pătrați de solarii și ajunge acolo după orele petrecute în fața computerului, unde ziua de muncă e lungă.
Luminița Poujade
Căpitanul de echipă, Luminița Poujade este o adevărată lumină pentru cei din jur. Acum ceva ani i-a ispitit pe mulți dintre colecționarii de tomate să-și extindă pasiunea. Tot ei i se datorează participarea la acest festival, căci Luminița Poujade a fost prima care a vizitat festivalul în urmă cu trei-patru ani.
A planificat cu grijă participarea din acest an. Cei trei cultivatori din echipa României au contribuit cu soiuri diferite unul de altul, pentru a expune pe stand o diversitate cât mai mare. Pasiunea pentru tomate a cuprins-o treptat, odată cu stabilirea la Cheglevici, în județul Timiș. Crescută în București la bloc, Luminița Poujade s-a stabilit în 2010 la Cheglevici, în anul următor a achiziționat primele răsaduri de tomate la piața din Sânicolau Mare, și soțul ei i-a arătat cum se plantează.
A obținut locul al III-lea la categoria tomate mari pentru un frumos exemplar de Mortage Lefter bicolore.
Bine ați venit!
„În 2012 am dat peste un site francez cu schimburi de semințe. Acolo am văzut culorile acestea minunate și mi-au făcut ochii mari de uimire. Am început să fac schimb de semințe cu cei de pe site-ul respectiv, apoi am vorbit la telefon cu unul dintre cei cu care am schimbat semințe și mi-a spus că în Franța și Belgia se fac expoziții. Am fost curioasă, am fost în Franța la Haverskerque și eu sunt mic copil față de colecționarii care fac aste de peste 30 de ani. Am fost impresionată că la intrare, scriseseră pe plăcuță Bine ați venit! românește, știind că vin participanți și din România. Am fost apoi invitată în Belgia de două ori la Beruxelles și acum doi ani am ajuns cu standul României la Bruxelles. Este pentru a doua oară că venim ca expozanți” mi-a povestit Luminița Poujade.
Circuitul semințelor în natură
Punctul de plecare spre Bruxelles este Cheglevici, de unde echipa a plecat cu un microbuz prin vama Cenad. De acolo, drum întins până la Bruxelles, unde organizatorii i-au așteptat cu bucurie, fiind convinși că vor veni din nou cu varietăți frumoase și, cel mai important, gustoase.
Toți cultivă fără niciun sprijin financiar. „Nu ne cumpărăm lucruri de îmbrăcat, noi cumpărăm semințe. Am cumpărat semințe și în America, le-am dus la sora mea, care apoi a veni și mi-a adus semințele. Cumpăr semințe de peste 100 de euro de fiecare dată, dar lumea nu înțelege că semințele sunt foarte scumpe și că îndărătul unui pliculeț cu semințe e foarte multă muncă” a mai spus Luminița Poujade care dăruiește cu drag celor care vor cu adevărat să cultive tomate în grădina lor.
Pentru România, participarea la un concurs de tomate la final de august e dificilă, căci e greu să treci o vară fierbinte și să mai ai exemplare demne de expus și concurat. În Franța și în Spania se organizează astfel de competiții în luna septembrie, cu tomate puse mai târziu. Cu toate acestea, concurenții români au făcut aproape imposibilul și au câștigat.
