Horia Ban, președintele Societății Române Geoexchange (SRG) și patronul societății Termoline, crede că România ar avea doar de câștigat dacă ar aduce reglementările legislative în domeniul energiei geotermale la nivelul celor din Europa.
SRG este o organizație neguvernamentală (ONG) românească, profesională, non-profit, înființată în 2003, cu scopul clar de a promova soluții durabile de încălzire și răcire care utilizează energie geotermală direct sau în combinație cu pompele de căldura geotermale (GSHP- Geothermal Source Heat Pumps).
Afiliată la European Geothermal Energy Council – EGEC, supranumită „Vocea geotermiei în Europa”, SRG cuprinde, în prezent, 35 de membri: firme de foraj, firme de montare a sistemelor de încălzire/răcire bazate pe energie geotermală şi pompe de căldură, cadre universitare care activează în domeniul geotermal.
„Geoexchange urmărește promovarea soluțiilor de încălzire, răcire, pe baza energiei geotermale. În principiu, discutăm despre politici la nivel guvernamental, unde am avut contacte mai multe cu cei de la Ministerul Energiei, în special în domeniul energiei geotermale, folosirea resurselor geootemale existente”, a precizat Horia Ban.
Potrivit acestuia, în România există mai mult de 90 de foraje care zac la 3.000 m, neutilizate de pe vremea lui Ceaușescu.
„Discutăm ca valoare de investiție pentru un foraj de 2.500-3.000 m adâncime între 4 și 6-7 milioane de euro. Cu doar câteva sute de mii de euro ele ar putea fi repuse în funcțiune. În funcție de debit, fiecare poate asigura energie la nivel de MWh. Forajele sunt în București, Bihor, Satu Mare, Timiș, în zonele cu stațiuni balneare, dar în special vestul țării”, a explicat președintele Geoexchange.
Inginerul bihorean Horia Ban, directorul general al firmei orădene Termoline, o firmă inovativă şi integratoare de soluții în domeniul energiilor regenerabile, este președintele Geoexchange din martie 2023. Condiția pusă de acesta pentru a accepta postul de președinte a fost mutarea sediului societății de la București la Oradea.
Tipuri de energie geotermală
Energia geotermală se împarte în două capitole mari: energia de suprafață – shallow geothermal (lb. engleză) – ceea ce înseamnă montarea de sonde orizontale la 2 m adâncime sau sonde verticale până la 300 m adâncime, conectate la pompe de căldură – și energia geotermală de adâncime – deep geotermal (lb. engleză), unde se forează la adâncimi de la 400 m până la 3.000 m – 4.000 m de unde se extrage apa geotermală. Exemple de bune practici de încălzire cu apă geotermală există la Oradea și Beiuș orașe încălzite în mare parte geotermal.
„Discutăm aici despre megawați de energie care pot fi extrași. Temperatura apei extrase ajunge la 50 – 80°C, uneori chiar peste 100°C. Avem spre exemplu în Livada județul Bihor temperaturi ce ating 105°C. Forajele executate în Oradea și Beiuș au cca 3.000 m adâncime, iar apa geotermală extrasă are 78-90°C . Orașul Ștei are două foraje la 700 m, apa geotermală are 55°C. Energia furnizată din apa geotermală depinde de temperatura acesteia, dar și de debit”, a precizat Horia Ban.
Fonduri europene de 1.000 de miliarde de euro
Horia Ban atrage atenția că în România, nu există prea mare interes pentru geotermie, deși se constată un interes crescut pentru independență energetică, reducerea costurilor și calitatea mediului.
„Aici răspund foarte bine instalațiile geotermale, pompele de căldură și «darul Pământului». În vederea atingerii obiectivelor prevăzute de Pactul Verde European, Comisia Europeană s-a angajat să mobilizeze cel puțin 1.000 de miliarde de euro sub formă de investiții durabile, de la cercetare până la implementarea pe piață, în cursul următorului deceniu. Investiții în tot ce înseamnă energie verde. La noi s-a mers mai mult pe sistemele fotovoltaice și eoliene, izolația clădirilor și mai puțin pe energie geotermală. Noi stăm pe un cuptor; practic în România sunt multe zone unde ar putea fi folosită energia geotermală”, a subliniat specialistul.
El crede că deși avem specialiști nu s-a făcut destul lobby la nivelul autorităților.
Oradea și Beiuș exemple de bune practici
Deși se spune că un sistem geotermal se recuperează foarte greu, în urma studiilor făcute pe diferite zone, se poate ajunge la recuperarea investiției în 7 – 10 ani. Plus că având fonduri europene atât pentru sectorul privat cât și pentru cel public, totul se simplifică.
„Oradea, spre exemplu, a investit foarte mult în domeniul geotermal. Noi am făcut lobby puternic pe când era Ilie Bolojan primarul Oradiei. Atunci, dânsul și-a asumat pariul cu energia verde, în care a inclus energia geotermală. În Oradea există cartiere ce sunt încălzite cu apă geotermală. Energia geotermală de suprafață este folosită la spitalele din Oradea: Spitalul Municipal Gavril Curteanu, Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor. Secția UPU – o clădire nou construită, de 4.000 m², stă pe piloți energetici. Clădirea din punct de vedere structural, are nevoie de piloți. Noi am introdus în piloții respectivi țevi cu ajutorul cărora extragem energia. Spitalul este încălzit – răcit cu pompe de căldură având ca sursă primară respectivii piloți energetici. Smart Campus-ul Universității din Oradea a fost renovat de către Termoline – șase clădiri sunt încălzite cu energia geotermală recuperată din apa geotermală care înainte se arunca”, a informat Horia Ban.
„Misiunea și obiectivele societății presupun aducerea în atenția autorităților domeniul care poate fi reglementat și care este reglementat în toate țările europene, foarte strict și foarte ferm. La noi e un fel de haos ca legislație și reglementari în ceea ce privește energia geotermală”, susține președintele Geoexchange.
Proiecte internaționale de cercetare
Termoline, membră a Geoexchange, este implicată în mai multe proiecte internaționale de cercetare.
Unul dintre acestea este BIM4REN Building Information Model for Renovation – proiect finanțat prin H2020 (2018-2022) care implică 32 de parteneri – universități și centre de cercetare europene din 10 țări, pentru o serie de dezvoltări pe o perioadă de 4 ani pe tema exploatării potențialului BIM, pentru renovarea energetică a clădirilor existente pentru întregul lanț valoric al construcțiilor.
Alt proiect internațional este AEGIR – pachete/sisteme de renovare digitală și fizică incrementală care îmbunătățesc comportamentul și utilizarea resurselor din punct de vedere ecologic și energetic. Proiectul este finanțat prin H2020 (2022-2026), care implică 29 de parteneri și al cărui obiectiv este de a demonstra un cadru fizic și digital sustenabil care stimulează adoptarea unei renovări profunde pentru a obține clădiri cu consum de energie aproape zero.
COOLING DOWN – proiect finanțat de HORIZON LIFE (2022-2025), la care participă 11 parteneri și care urmărește să propună o viziune pentru un sector de răcire regenerabilă în Europa în următoarele decenii și să emită recomandări și propuneri de politici pentru realizarea acesteia, este alt proiect la care participă Termoline.
„Noi participăm în general pe proiecte pilot, adică având foarte multe lucrări executate, ducem date din monitorizări, din ceea ce am obținut pe parcurs, în timpul derulării proiectului și ei le folosesc ca să arate că respectiva cercetare funcționează. În Europa s-a terminat cu cercetarea asta fundamentală în care cercetăm, scriem articole și le publicăm în diferite publicații, pe bani sau fără bani. Este obligatoriu să ai trei proiecte pilot și să arăți cum le duci în producție, în execuție, în practică”, a precizat Horia Ban.
Specialistul spune că SRG furnizează an de an informaţii către EGEC, prin raport de piaţă, despre evoluţia sistemelor geotermale din ţară, câte s-au montat şi puterea lor, date care se trimit apoi la CE.
„Comparativ cu alte ţări, suntem la un nivel foarte scăzut faţă de ţările dezvoltate. În Elveţia, tot a doua casă are pompă de căldură, iar încălzirea pe bază de gaze naturale este interzisă în Franţa la clădirile publice nou construite. La noi, în România, dezvoltările imobiliare curente ar avea mult mai mult de câştigat dacă ar adopta sisteme geotermale, în loc de cele pe gaz”, crede Horia Ban.
Educație și training de specialitate
Un alt obiectiv al Asociaţiei Geoexchange este formarea cât mai multor specialiști în domeniul geotermal.
Ca partener în proiectul european GEO4CIVIC, finanţat de CE, SRG este responsabilă cu pachetul de lucru „Pregătire profesională, educare şi diseminare”.
Astfel, în septembrie 2023 au fost create 4 centre de excelenţă: unul la sediul SRG din Oradea și alte trei la universităţile din Padova (Italia), Valencia (Spania) şi Erlangen (Germania) prin implicarea vicepreşedintelui SRG, Doinița Cucueţeanu. Până în prezent, 24 de cursanţi români și multi alții din străinătate au fost pregătiţi pe baza unui manual de curs, în şapte volume, realizat printr-un proiect amplu la nivel european.
Pornind de la primul volum „Cum calculezi energia”, cursanţii învaţă despre geologie şi mapping, foraje şi schimbătoare de căldură, pompe geotermale, tehnologii hibride, inclusiv despre legislaţia privind standardele europene care ar trebui aplicate şi la noi.
Articol apărut în TB 131
