Ca să se impună pe piața internațională, aeroporturile regionale din Europa au nevoie de investiții masive, susțin experții prezenți la conferința “Dezvoltarea regională și provocările legate de infrastructură”.
“Avem 17 aeroporturi operaționale în România, cu un trafic de 24,5 milioane de pasageri anul trecut, în urcare cu 17% față de 2022. Față de 1999, creșterea era de 11 ori. În primele șase luni ale anului, acestea au înregistrat 14,5 milioane de pasageri.
Estimările Asociației Aeroporturilor din România (AAR) indică, pentru anul 2040, un trafic de 46 de milioane de pasageri în varianta pesimistă și de 76 de milioane în cea optimistă, 57 de milioane fiind cea realistă. Dacă socotim că România are 20-21 de milioane de locuitori, iar alte țări au un trafic de 3-4 ori mai mare decât populația lor, vedem cam unde ar trebui să ajungem.
Aeroporturile din România, mai puțin Henri Coandă Otopeni, care are un statut diferit, au derulat 63 de proiecte pe fonduri UE în perioada 2019-2023, de 670 de milioane de euro. Capacitatea aeronavelor era de 27,8 milioane de pasageri, rezultând o ocupare medie de 88%.
După liberalizarea transportului aerian, din 2007, companiile low-cost au ajuns acum să dețină 70% din piață în țara noastră. Wizz Air a ajuns la aproape 50% cotă de piață, Ryanair – 13%, Tarom – 11,9%, Hisky – 5%. Principalele destinații accesate de pasageri erau Londra, Milano, Paris, Roma, București, Munchen”.
Transportul cargo este încă foarte jos în România în comparație cu alte țări, abia cu 24.410 tone în primul semestru din 2023 și cu 26.206 în aceeași perioadă din acest an, în urcare cu 7%, dar cu un mare potențial de creștere”, a sintetizat directorul general al Aeroportului Internațional Cluj (AIAIC), David Ciceo, președinte al AAR.
În luptă cu Budapesta și Debrețin
“AIAIC a contabilizat, în primul semestru al anului, 1,1 milioane de pasageri, estimarea pe 2024 fiind de 3,2 milioane, la același nivel cu 2023. 76% dintre aceștia sunt din Spațiul Schengen, iar 24%, Non-Schengen. Aeroporturile românești au intrat în Schengen abia din această primăvară, sperăm ca la finalul anului România să intre și cu transportul rutier.
Aeroportul nostru are un potențial de pasageri de 4 milioane locuitori, adică 200 km în jurul său, aerogările concurente din Ungaria fiind Debrețin și Budapesta. Extinderea terminalului de plecări pasageri și edificarea unui nou terminal ne vor spori atractivitatea, făcându-ne să ne apropiem de ținta de 7,2 milioane pasageri pentru 2040, pe care unii specialiști spun că o vom atinge mai repede”, spune oficialul AIAIC.
AIAIC a organizat conferința regională aviatică în colaborare cu platforma media ATN, moderată de directorul general al acesteia, Kostas Iatrou. Evenimentul a reunit profesioniști de top din cadrul aviației civile de la nivel internațional, reprezentanți ai autorităților, directori de companii aeriene și aeroporturi din Europa.
Dezbaterile de la aerogară s-au încheiat cu un concert de muzică clasică grecească, susţinut la Teatrul Maghiar de Stat Cluj de către Evgenia Votanopoulou (pian), Nina Patrikidou și Giannis Iatrou (ambii la vioară).
-
Glyn Hughes, director general – Asociația Internațională a Transportatorilor Cargo:
“AIAIC este unul dintre membrii asociației noastre, deci sperăm la o dezvoltare mai mare a acestui domeniu aici. Turismul a generat pentru economia mondială, anul trecut, 1.400 trilioane de dolari, o cifră fenomenală. Transportul aerian de mărfuri a avut o contribuție de 8.000 trilioane de dolari, de șase ori mai mare. De aceea are rolul de a transfera bunuri de mare valoare în jurul lumii, de a produce creștere economică și prosperitate pe tot globul. A avut o contribuție majoră în pandemie și ajută la creșterea comerțului electronic, sector în mare ascensiune. În 2022 avioanele cargo au transportat 170 miliarde de colete, în 2027 se estimează 256 de miliarde, o creștere de 50%”.
-
Cătălin Radu, director general – Administrația Aviatică a Kazahstanului:
“Scopul nostru este să dezvoltăm traficul de pasageri în acest stat asiatic, să producem valoare adăugată pe lanțurile de aprovizionare, să dezvoltăm traficul turistic deoarece sunt multe zone atractive, peisaje deosebite. Avem nevoie, însă, de o infrastructură corespunzătoare, în condițiile unei perioade de constrângeri la nivel internațional. Performanțe ca ale AIAIC au fost posibile prin accesarea de fonduri UE, pe care le-am vrea și noi. Avem un trafic în mare creștere de pasageri din Rusia, mai ales după restricțiile pe care le are această țară”.
-
Onur Dedekoylu, director comercial – Pegasus Airlines:
“Operăm pe 25 de aeroporturi din Turcia, multe dintre ele sunt regionale, acoperim un areal geografic foarte vast. Vrem să creștem traficul turistic, să ajutăm micile aeroporturi să devină mari într-o bună zi. Este un lucru dificil, pentru că tehnologia avansează foarte rapid, deci pasagerii au pretenții mai mari: vor self service, control mai rapid al documentelor de identitate. De aceea trebuie să aliniem tehnologia de la aeroporturile regionale pentru a se apropia de nivelul marilor hub-uri aeriene”,
-
Costin Iordache – director general – TAROM:
“Strategia companiei se bazează pe conceptul de “cer deschis”. Ca operator național, suntem preocupați să găsim soluții la conectarea aeriană a locuitorilor din diferite regiuni ale României. Urmăm un plan de restructurare a companiei, avem o flotă destul de veche, de aceea ne-am propus să achiziționăm aeronave noi”.
-
Petros Kavassalis, prorector pentru cercetare și inovare – University of the Aegean:
“74% din traficul aerian european este facilitat de către aeroporturile regionale, deci trebuie amplificată relația acestor cu marile hub-uri. Aeroporturile regionale au însă un specific mai mult sezonier, traficul de business e mai slab, astfel nefiind sustenabile economic. Pentru a se dezvolta, aeroporturile periferice trebuie să își mărească eficiența, iar asta înseamnă investiții. Ideal ar fi să progreseze prin inovare”.
