Specialiștii clujeni sunt de părere că majorarea acestui indicator se va situa departe de estimările economice realizate inițial.
Creșterea anuală a produsului intern brut (PIB) al României va fi moderată în 2024, de 1,8%, mult sub previziunile economice inițiale, de 3%, consideră echipa de economiști Romanian Economic Monitor (RoEM).
Acest lucru se va petrece în ciuda tendințelor pozitive înregistrate în primul semestru (creșterea cererii interne, stimulată de majorarea reală a veniturilor populației, reducerea treptată a inflației), care se vor păstra și în perioada următoare, susține echipa de cercetare.
În septembrie 2024, Institutul Național de Statistică a publicat date provizorii privind creșterea economică a României în primele șase luni ale acestui an, conform cărora PIB a înregistrat o creștere de 0,8% în trimestrul II față de trimestrul I, în timp ce în primul trimestru s-a observat o creștere de doar 0,5%.
Deși aceste cifre ar putea sugera o accelerare modestă a creșterii economice, ele sunt în realitate sub așteptările analiștilor, ceea ce prevestește o creștere economică mai redusă pentru întregul an 2024, față de cea preconizată la începutul acestui an, arată cercetarea RoEM a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor – Universitatea Babeș-Bolyai (FSEGA-UBB).
Au tăiat drastic din prognoză
„Având în vedere aceste evoluții, echipa noastră a revizuit prognoza pentru creșterea PIB al României în 2024, reducând-o de la nivelul de 3%, estimat la începutul anului, la 1,8%, care include deja efectele performanței economice mai slabe din prima jumătate a anului.
Această rată de creștere ar putea scădea și mai mult în cazul în care apar noi evenimente neprevăzute față de cele din primul semestru. Așadar, pe lângă previziunea noastră actuală de 1,8%, balanța riscurilor economice până la sfârșitul anului se înclină mai mult în jos”, a explicat Levente Szasz, prorector al UBB, coordonatorul echipei RoEM.
În prima jumătate a anului curent, în România s-a înregistrat o creștere a cererii interne, stimulată de creșterea reală a veniturilor populației (inclusiv majorarea pensiilor de la început de an, respectiv majorarea salariului minim pe economie în ultimul trimestru din 2023), reducerea treptată a inflației.
Deși aceste tendințe continuă și în a doua jumătate a acestui an (majorarea salariului minim brut la 3.700 de lei, din 1 iulie, sau o nouă creștere a pensiilor din septembrie), echipa de economiști RoEM consideră că veștile mai puțin favorabile vin din sectorul companiilor.
Importurile ne copleșesc
„Datele statistice sugerează că firmele nu reușesc să valorifice pe deplin creșterea cererii prin extinderea ofertei lor pe piața locală. Astfel, cererea crescută este acoperită în principal prin importuri, ceea ce are un impact mai puțin favorabil și indirect asupra economiei României.
Acest fenomen este reflectat și de contribuția negativă a componentei exporturilor nete la PIB al României în primele două trimestre ale anului. Chiar dacă investițiile, în special cele în infrastructură și cele finanțate din fonduri europene, adaugă un plus la evoluția economiei, ele reușesc doar să mențină creșterea PIB pe un teritoriu pozitiv, dar la un nivel modest”, spune Szasz.
În sectorul producției, situația este similară, consideră echipa de economiști RoEM: toate sectoarele activității economice aduc contribuții modeste, iar în unele cazuri chiar negative la evoluția PIB al României din acest an.
Scăderi în agricultură, industrie, construcții, IT
„Agricultura a fost grav afectată de seceta din această vară, în special în ceea ce privește culturile de porumb, iar acest impact se va resimți în indicatorii economici din a doua jumătate a anului. Industria continuă să urmeze trendul negativ al perioadei postpandemie, amplificat de stagnarea economiei Germaniei, cel mai important partener comercial al României.
Construcțiile sunt sprijinite pe moment de investițiile guvernamentale, dar sectorul rezidențial arată semne de slăbiciune, ceea ce prevestește o contribuție mai redusă a acestui sector la creșterea PIB-ului, față de contribuția mult mai însemnată adusă anul trecut.
Sectorul serviciilor, care a jucat un rol esențial în revenirea economică postpandemie, a adus doar o contribuție minimă în prima jumătate a anului. Problemele din sectorul IT reprezintă un exemplu elocvent, iar tendințele negative par să persiste și în perioada următoare”, arată analiza RoEM.
Prin proiectul de cercetare RoEM al FSEGA – UBB, șase cercetători implicați în acest demers științific publică o serie de date economice în forma unor infografice interactive, menite să arate o imagine comprehensivă, actualizată în timp real a situației economice din România. Scopul proiectului este informarea clară și precisă a românilor în privința evoluției economiei, bazată pe surse de date credibile și verificate.
RoEM oferă un sprijin real factorilor decizionali din politica și economia românească, prin realizarea și actualizarea frecventă a analizei situației economice, dar și un punct de pornire pentru realizarea unor scenarii de previziune, care să ajute funcționarea eficientă a economiei.
