Să cunoști un oraș prin intermediul reperelor gastronomice e una dintre plăcerile mai mult sau mai puțin vinovate ale turistului, dar pentru România, unde se vorbește încă despre lipsa unei bucătării autentice și mai mult despre împrumuturi și adaptări ale preparatelor din bucătăriile internaționale, este un demers care va folosi mai ales românilor. Să-ți cunoști țara cu ochii unui turist înseamnă să treci peste rutină, peste obișnuința de a vedea, dar a nu observa elemente definitorii ori detalii de suprafață, care dau farmecul călătoriilor ce ne încântă de fiecare dată un sfârșit de săptămână, în grabă, sau un concediu sănătos.
Ar fi greu de conceput o vacanță reușită în lipsa preparatelor specifice fiecărei țări. Căci ce-ar fi Modova fără borș, plăcinte și vin, Bulgaria fără musaca și murături, Serbia fără Pljeskavica, Ćevapčići și Sljivovica, Ungaria fără Gulyás, boia de ardei și vin de Tokaj, Italia fără paste, Risotto, pește, brânzeturi și vinuri, Grecia fără Gyros, Tzatziki și Ouzo, Turcia fără Kebab, Imam Bayildi și cafea, Franța fără unt, Boeuf Bourguignon, Ratatouille, brânzeturi și vinuri, Spania fără Paella, Jamón și vinuri? Lista ar putea fi pe cât de lungă, pe atât de tristă, căci specificul gastronomic al acestor țări e parte din motivele pentru care sunt alese ca destinații iubite, iar lipsa lor ar întuneca din bucuria călătoriilor.
Ce spun inițiatorii?
Organizația Patronală HORECA Cluj-Napoca și-a lansat Harta Culturală și Gastronomică în cadrul unui eveniment desfășurat în 26 septembrie 2024, la Centrul pentru Tineret de pe pe str. Iuliu Maniu nr. 1, în plin centrul orașului.
„Această hartă unică, cu un design modern și ușor de utilizat, disponibilă în format print și digital, în limbile română, engleză și maghiară, va ghida turiștii pe trasee inedite, dezvăluind comori ascunse și experiențe culinare autentice. Împreună vom descoperi traseele propuse și vom gusta din celebra Varză à la Cluj și tort Eszterhazy” au anunțat organizatorii evenimentului. Găsim aici și alte informații utile, cum sunt cele legate de zona medicală, farmaceutică sau a serviciilor. Partea cea mai importantă a acestui ghid constă în repere legate de specificul unităților de alimentație publică, fie ele restaurante, baruri, cafenele, precum și calendarul evenimentelor din Cluj-Napoca, unde participanții vor putea întâlni specificul gastronomic în formă stradală.
Harta a fost tipărită în 30.000 de exemplare, câte 10.000 pentru variantele în limbile română, maghiară și engleză.
Avem nevoie de hărți gastronomice?
O hartă gastronomică reprezintă o metodă eficientă și inovatoare de a explora și înțelege un oraș sau o regiune, dintr-o perspectivă culturală și culinară. Gastronomia reflectă identitatea unui loc, istoria, influențele culturale și resursele locale, devenind astfel un element central în experiența de călătorie. O astfel de hartă nu doar că ajută turiștii și localnicii să descopere cele mai bune restaurante și specialități locale, dar creează și o conexiune mai profundă cu tradițiile și cultura gastronomică a zonei. Prin intermediul unei hărți gastronomice, se poate evidenția diversitatea culinară, de la preparatele tradiționale până la inovațiile moderne din bucătărie, arătând astfel evoluția gusturilor și a influențelor externe.
Harta gastronomică a Clujului
În Cluj-Napoca, Organizația Patronală HORECA a reușit să creeze o hartă gastronomică ce reflectă atât cultura locală, cât și diversitatea industriei HoReCa. Aceasta joacă un rol vital în promovarea orașului ca destinație turistică, restaurantele din oraș fiind tot mai interesante, încercând să aducă mereu ceva nou, cu care să-și ispitească iubitorii de gust și arome, consumatorii de aici fiind mereu atrași de deschiderea unui spațiu nou.
Această hartă a fost realizată cu atenție la detalii, aducând în prim-plan restaurantele, cafenelele și localurile care pun în valoare ingrediente autohtone și rețete tradiționale, dar și spații care experimentează bucătăria internațională. Clujul este cunoscut pentru dinamismul său culinar, iar această hartă ajută la consolidarea unei identități gastronomice unice, evidențiind totodată felul în care industria HoReCa susține economia locală, creează locuri de muncă și promovează sustenabilitatea prin colaborareași cu producători locali.
Astfel, harta gastronomică a Clujului devine mai mult decât un simplu ghid turistic. Ea reflectă un ecosistem viu, în care tradiția și inovația culinară coexistă, contribuind la experiența autentică a orașului. De asemenea, ea subliniază importanța colaborării dintre industrie, autorități locale și comunitatea culinară în scopul dezvoltării unui profil cultural gastronomic, oferind o modalitate accesibilă și atractivă de a descoperi orașul și de a susține HoReCa locală.
O hartă mare pentru un procent mic de turiști
Ștefan Gadola, președintele Organizației Patronale HORECA a subliniat, printre altele importanța informațiilor pentru turiștii care ajung la Cluj și despre care datele statistice spun că sunt destul de puțini, comparativ cu zonele turistice ale țării sau capitala.
„Turiștii au nevoie de spații de cazare și implicit de mâncare. Județul Cluj se situează pe locul 4 în țară, privind numărul turiștilor, iar municipiul Cluj Napoca pe locul 5. Cei mai mulți turiști ajung în București, conform unei statistici recente, în Constanța și în Brașov. Un procent de circa 6% din turiștii care vizitează România ajung la Cluj. Sigur că nu ne putem compara cu Constanța sau Brașov, unde evident avem marea și zona de munte, considerate orașe turistice, dar noi cei din Organizația Horeca ne mândrim cu acest oraș din care facem parte, pentru că avem multe locuri frumoase” a spus Ștefan Gadola.
Trasee clujene
Harta realizată cu ocazia Zilei Mondiale a Turismului propune câteva trasee, descrise pe site-ul organizației clujene, care numără 45 de membri.
„Traseul Lebedei: Lebedele, în simbolistica universală, sunt asociate cu fidelitatea, puritatea și renașterea. Pe traseul nostru, le puteți găsi la figurat, în cocheta biserică BOB, și la propriu, pe superba clădire de pe Emil Isac nr. 4.
Traseul Pelicanului: Pelicanul, care își hrănește puii cu propriul sânge pentru a-i salva de la moarte după ce au fost mușcați de un șarpe veninos, este un simbol universal în cadrul Bisericii, indiferent de confesiune. Pe traseu îl puteți întâlni în Biserica Sfântul Mihail și în Biserica Reformată de pe Kogălniceanu/
Traseul Podului: Platea Pontis/Ulița Podului/str. Regele Ferdinand. Este cea mai veche stradă atestată documentar, 1362, care făcea parte din rețeaua principală de drumuri comerciale (drumul sării). Traversarea râului Someș se făcea pe un pod de lemn, înlocuit în 1573 cu unul de piatră.
Traseul Promenadei: „Educația este trăire. Iar o trăire mai ideală nu se poate decât printr-o educație fizică colectivă, care permite ca această trăire să fie în mijlocul colectivității, națiunii și pentru națiune” – Iuliu Hațieganu” încheie reprezentanții organizației prezentarea traseelor.
Traseele propuse continuă cu Belvedere, Colinei, Golfului, Aromei, Reveriei, dar și cu o hartă a galeriilor de artă, calendarul evenimentelor anuale, informații utile și tips&triks.
„Este o onoare să putem lucra cot la cot cu cei mai buni antreprenori din această industrie. Împreună suntem mai puternici și, cu siguranță, vom reuși să creăm cele mai frumoase experiențe pentru musafirii, angajații și orașul nostru” a spus Dan Isai, CEO Salad Box.
Consiliul director al HoReCa Cluj
- ȘTEFAN GADOLA, președinte
- MARIUS CONȚIU, vicepreședinte
- DAN ISAI, vicepreședinte
- MARCELUS SUCIU, membru
- ROXANA GHIRAN – MARC, membru
- PETRU BUCSA, membru
- TOTH LORAND, membru
- RAIMONDA BOIAN, secretar
- ADRIAN BÎLC, trezorier
