17.000 de euro vor avea la dispoziție întreprinderile mici și mijlocii (IMM) care își perfecționează sau recalifică salariații pentru a fi în pas cu noile cerințe ale tehnologiei.
“Avem o veste bună pentru România: clasamentul The Digital Economy and Society Index (DESI)” nu mai există, se numește Deceniul Digital al Europei. Așadar nu vom mai fi ultimii pe acea scară a rușinii, adică nu vor mai apărea acele ierarhii, însă Comisia Europeană (CE) ne obligă să ne atingem niște ținte.
În privința nivelului de bază de intensitate digitală a IMM-urilor, ținta României este de a ajunge la 75% până în anul 2030, față de 90% la nivelul UE. La cloud, inteligența artificială (AI), big data ne-am propus niște ținte mai modeste. În consecință, am fost criticați destul de dur de CE pentru că astfel toată Europa va fi trasă în jos.
Studiile noastre spun că barierele digitalizării în România sunt competențele digitale scăzute ale forței de muncă, numărul redus de specialiști IT în zona IMM-urilor, manageri de top fără abilități digitale la aceste firme, lipsa finanțărilor pentru adoptarea tehnologiilor digitale avansate”, a rezumat managerul de proiect, Monica Chiffa.
“Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) are bani de dat de la UE pentru cei care vor să deprindă secretele digitalizării, să aibă aceste abilități. Trăim într-o revoluție a AI și cum vor fi în stare să trecem peste ea va însemna viitorul nostru. Unii vorbesc despre beneficiile, alții, despre pericolele AI. Cert este că nu ne putem întoarce la căruță, ar însemna sfârșitul civilizației, iar în România vrem să ne dezvoltăm. Mai ales că aici, la Cluj, suntem în “capitala” IT-ului românesc”, consideră Vitalie Cojocari, moderatorul evenimentului.
Ținte pentru Deceniul Digital:
Indicator RO 2024 RO 2030 UE 2030
Intensitate digitală IMM-uri 26,8% 75% 90%
Cloud 15,5% 40% 75%
AI 1,5% 10% 75%
Big data 21,9% 15% 75%
Departe de Europa de Vest
“Pentru România, digitalizarea este răspunsul la multe probleme pe care cetățenii, companiile și administrația publică le întâmpină. Țintim eficientizarea proceselor, câștigarea de timp de către cetățeni și firme, optimizarea fluxurilor pentru funcționarii publici.
Prin măsuri precum cea de față, venim în sprijinul companiilor românești și angajaților lor. Promovăm cel mai ambițios program finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru recalificarea angajaților și creșterea competitivității firmelor.
Avem de recuperat un decalaj semnificativ față de Vestul Europei în privința competențelor digitale de bază pentru cetățeni. Trebuie să aducem angajații la nivelul cerut pe piața muncii.
Vorbim despre noi tehnologii parte din viața noastră: internetul lucrurilor (IoT), cloud computing, big data, AI, blockchain, securitate cibernetică pe care actuala generație de profesioniști aflată în câmpul muncii să fie capabilă să le folosească.
Semnalul pentru IMM-uri este că investim pentru creșterea competențelor angajaților și competitivității firmelor românești. Prin aceste proiecte de 17.000 € pentru cursuri angajații vor dobândi cunoștințe care să îi ajute să devină mai productivi, iar companiile să își poată diversifica serviciile pe care le oferă.
Asta se traduce până la urmă printr-un plus la nivelul economiei naționale, consolidarea firmelor locale și constituirea unui corp de profesioniști în domeniile amintite, pregătiți să facă față rigorilor erei digitale pe care o traversăm”, a transmis Dragoș Vlad, președintele ADR.
Fruntași la internet, codași la competențe
“M-am săturat să tot vorbesc de faptul că suntem ultimii în clasamentul DESI în Europa. În anii ’90, internetul era folosit în mediul academic, cercetare, unele instituții, nu părea deloc atrăgător, interesant, cu potențial pentru companii. Cei care și-au instruit oamenii din companii să folosească internetul au început să câștige pariuri cu competiția, să se dezvolte, au apărut noi tipuri de business-uri.
În prezent, companiile, instituțiile sau universitățile nu reușesc să folosească tehnologia la adevăratul său potențial. Un studiu al Google privind impactul AI generative asupra economiei în Europa de Sud-Est relevă că România poate să își crească, în 10 ani, cu 5% produsul intern brut dacă alege să o folosească intensiv.
Am reușit, ca țară, să avem cel mai bun internet din lume deoarece, deși nu aveam infrastructură de telecomunicații, am pus din prima fibră optică și, dintr-o dată, am devenit foarte buni. Partea proastă este că nu reușim să progresăm la fel de repede la competențele digitale de bază”, atrage atenția Sabin Sărmaș, membru al comisiei IT&C a Camerei Deputaților
“Oportunitatea cu care vine ADR este una cu care România nu s-a mai întâlnit, cursurile fiind furnizate de privați sau de universități care știu cum să creeze conținut pentru companii, deci această instituție are doar rolul de mediator.
Suma alocată de persoană mi se pare fabuloasă, mă aștept ca impactul să fie bun în rândul IMM-urilor. Văd o oportunitate foarte bună pentru Regiunea Nord-Vest (RNV) deoarece avem două dintre cele mai bune hub-uri digitale. La banii ăștia, așteptările mele sunt foarte mari.
Aș vrea să văd peste 1-2 ani povești despre companii care au crescut, care pot să inspire mai mult, dincolo de indicatorii pe care trebuie să îi raporteze guvernului sau Europei, care au reușit să devină mult mai competitive, să scaleze la nivel internațional pentru că statul a ales să investească în oamenii lor”.
Fond de investiții și cloud regional în Nord-Vest
“Nevoia de digitalizare e una fantastică în țară. Pentru persoanele fizice – fiindcă suntem oameni; instituțiile publice – deoarece interacționează cu cetățenii, le pot face viața mai ușoară: companii – fiindcă produc valoare adăugată, ne ajută să progresăm, să avem produse și servicii de o calitate superioară.
Competitivitate înseamnă să aducem plusvaloare în viața de zi cu zi; dacă o companie nu o face, pe termen lung nu va reuși să rămână în arealul de profitabilitate pe care clientela o garantează. Prin Programul Regional Nord-Vest, Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADRNV) a încercat să creeze un mixt de politici, să ofere un echilibru al surselor de finanțare pentru diverse nevoi identificate.
Avem și noi o linie pentru digitalizarea companiilor, pe care o văd complementară acestui program (finanțarea activelor corporale și necorporale, digitalizarea aplicată pe linia de producție), iar componenta de competențe digitale poate fi realizată prin PNRR”, a arătat Cristian Otgon, șef al Departamentului specializare inteligentă al ADRNV.
“Avem intenția de a dezvolta un centru regional de date complementar celui național, dar care să ajute la îmbunătățirea integrată a serviciilor publice de la nivel regional, o inițiativă în premieră în România. Descentralizarea este un efort care aduce beneficii și ajută la accelerarea ritmului de digitalizare.
Sperăm ca în doi ani centrul să fie operațional, iar autoritățile din RNV să se poată afilia și să ofere servicii publice digitalizate mult mai eficiente. Apoi, vom lansa un fond de investiții de tip private equity adresat IMM-urilor, viitorul pe care CE îl vede în acordarea de finanțări. Este următoarea etapă la care să ne așteptăm deoarece faza de granturi va dispărea foarte accelerat.
Deci vor apărea aceste noi instrumente financiare sub formă de împrumuturi, garanții sau investiții de tip capital. Ele sunt mult mai eficiente pentru că oferă actorilor din piață șansa de a adresa nevoia și de a nu mai trece prin filtrul autorităților publice decizia de finanțare.
Viitorul fond de investiții regional pentru startup-uri va oferi mai multă libertate IMM-urilor de a-și transpune politicile de dezvoltare. În țară ne-am obișnuit să avem pe masă granturi, finanțări nerambursabile, ele însă vor dispărea. Cu oportunitățile ce apar în prezent nu ne vom mai întâlni în câțiva ani”.
Ne-am luat laptopuri, ce facem cu ele?
“Firmele sunt bombardate cu informații despre oportunități de digitalizare sau transformare digitală. Competitivitatea IMM-urilor poate fi mărită prin formarea resurselor umane. Degeaba accesăm finanțări prin care ne luăm laptopuri, unelte digitale, diverse softuri dacă nu le știm folosi.
În activitatea mea am colaborat cu autorități, IMM-uri și de multe ori am văzut achiziții inutile care, odată ce s-a terminat proiectul, nu au mai fost folosite. Până când nu reușim să înțelegem ce înseamnă digitalizarea, de unde pornește, nu ne familiarizăm cu conceptele noi, nu vom profita de oportunitățile pe care tehnologia le poate aduce în orice afacere.
Centrele de inovare digitală (DIH) acționează și lucrează ca parteneri și sprijin cu ADRNV și ADR. La centrul nostru, TEDIHT, structură finanțată de Guvernul României și CE, avem parteneri furnizori de tehnologie, universități, clustere din alte domenii. Dăm o perspectivă completă a procesului de transformare digitală, o călătorie continuă de-a lungul vieții în care trebuie să ne adaptăm și să ținem pasul cu schimbările la nivel global”, consideră Bianca Muntean, manager al Transilvania IT Cluster și TEDIHT.
“Noi oferim cursuri, competențe, construirea de rețele, posibilitatea de a testa produsele înainte de a le lansa pe piață, chiar sprijin pentru găsirea de investiții. La TEDIHT avem 40 de IMM-uri care beneficiază de servicii de transformare digitală, urmează apelul 3 de selecție, ultimul din această rundă de colaborare. Domeniile pe care le vizăm sunt producție, energie, industrii creative, mobilier și sănătate, cu serviciile de transformare digitală de până la 120.000 €.
Lucrurile în teren arată deseori altfel decât credem din birou, de aceea mergem în fabrici, în firme. Unii beneficiari nici nu știu ce așteptări să aibă de la tehnologie, cum le-ar putea crește afacerile. E un moment foarte bun pentru formarea competențelor, peste câțiva ani va trebi să scoateți din buzunarele voastre acei 17.000 de euro pe care îi primiți acum de la ADR”.
Dispar banii gratis de la UE
“Alături de Universitatea Tehnică (UTCN), în acest program suntem furnizor de competențe în tehnologii avansate pentru IMM-uri. E o fereastră de oportunitate: în următoarele exerciții financiare ale UE finanțări de acest gen vor dispărea. De fapt este o evoluție firească, îmbucurătoare, deoarece asta înseamnă că societatea și economia românească evoluează, iar decidenții europeni se așteaptă să ne descurcăm din ce în ce mai mult pe cont propriu.
În Cluj IT Cluster (CITC) avem ca membri companii, universități, centre de cercetare din toată țara. Prin hub-ul nostru de digitalizare, DIH4Society, ne axăm pe securitatea cibernetică, robotica inteligentă – toate procesele ce pot fi automatizate, transformarea digitală – înțelegerea nivelului de digitalizare, pregătirea caietelor de sarcini.
Există șapte DIH-uri în țară, din păcate nu în toate zonele. Să nu uităm că au fost companii, organizații, instituții atacate cibernetic în România, cu pagube materiale și dificultăți de reluare a activității. Prin programul ADR vom deservi 402 IMM-uri, 60 administrații publice locale, 10 instituții publice de sănătate”, a menționat Andrei Kelemen, CEO al CITC și DIH4Society.
Program de 36 de milioane de euro
ADR a lansat, la Cluj, programul de competențe în tehnologii avansate pentru IMM-uri, finanțat prin PNRR. Astfel de lansări mai au loc la Sibiu, Craiova, Iași, Pitești, Constanța, Timișoara și București. Scopul programului este de consolida competențele digitale ale salariaților de la 2.000 de IMM-uri.
Finanțarea totală se ridică la 36 milioane €, dintre care 2 milioane pentru platforma software (de perfecționare și recalificare a angajaților din firme, integrată cu un sistem de învățare de la distanță) și promovare. Obiectivul este de a sprijini transformarea digitală a IMM-urilor prin sporirea competențelor digitale ale angajaților.
Intervenția vizează specializarea forței de muncă în domenii tehnologice avansate pentru creșterea competitivității companiilor românești. Programele de formare cuprind domeniile tehnice IoT, cloud, big data, învățarea automată, AI, automatizarea proceselor robotice, blockchain, sisteme ciber-fizice, imprimare 3D.
Au fost selectați 10 furnizori de servicii de formare (persoane juridice și instituții): Ascendia, Infosec Center, RQM Certification, Equatorial Gaming, Ascendis Consulting, Merlin Business Consulting, CIT-Irecson, Bocasoft, CNIPMMR și UTCN. Prin program se acordă echivalentul a 17.000 € în cursuri pentru angajații firmei (aceasta decide câți salariați și câte ore de curs).
Pot beneficia IMM-urile cu până la 49 de angajați care nu au obligații bugetare nete (diferența dintre restanțele și sumele de recuperat de la buget), nu au mai beneficiat de finanțări publice (România sau UE) pentru activitățile solicitate, nu se află în insolvență, faliment, lichidare, reorganizare. Există restricții și pentru reprezentantul legal al firmei (condamnare, fraudă, corupție, participare la o organizație criminală, conflict de interese). Data limită pentru înscrieri este 30 noiembrie, apoi se cere cazierul fiscal, urmează evaluarea.
Greu cu statul român
Participanții la lansare au fost supuși unor sondaje: cei mai mulți confirmă că sunt familiarizați cu fondurile UE sau guvernamentale, mai puțin cu activitatea hub-urilor de tehnologie. Au fost și nemulțumiri față de felul în care instituțiile gestionează programele de finanțare. “Problema e că statul nu respectă termenele de virare a banilor, așa s-a întâmplat și cu Startup Nation, unde beneficiarii finanțărilor au trebuit să plătească dobânzi la bănci, s-au blocat furnizori. Și acest program al ADR are întârzieri, a început anul trecut, este lansat abia acum, platforma online încă nu era funcțională”, ni s-a confesat un participant. “ADR cere IMM-urilor certificate fiscale? Trăiască birocrația analogică! De ce nu cere ADR validarea firmei direct de către ANAF?”, a observat un alt participant, din mediul virtual.
