Cele mai apreciate spumante produse în țara noastră își vor disputa calitățile în cadrul Concursului de Vinuri Spumante Românești, a VI-a ediție a competiției de profil, organizată de Tiberiu Onuțu, editorul și deținătorul www.viesivin.ro. Singura competiție dedicată acestei categorii de vinuri va avea loc în luna decembrie.
Concursul a cunoscut o dezvoltare anuală, atât prin prisma numărului de probe înscrise și a calității spumantelor, cât și a specialiștilor care au alcătuit juriul. Astfel, ediția a III-a competiția s-a bucurat de prezența soților Julia și Bruno Scavo, reputați somelieri de nivel mondial, alături de alte personalități ale lumii vinurilor, care au jurizat probele.
Tiberiu Onuțu a creat o fișă de degustare proprie, una mai detaliată decât cea standardizată de OIV, în care să diminueze ponderea punctajului acordat aspectului vizual și să ofere o importanță mai mare criteriilor gustative și impresiei generale. Organizatorul asigură un loc în juriu pentru cel puțin un debutant în arta evaluării spumantelor. Anul trecut, un număr tot mai mare de experți și-au exprimat dorința de a participa la jurizarea vinurilor spumante.
Onuțu percepe acest concurs nu doar ca o simplă competiție între vinurile spumante sau între producătorii români. Pentru el, evenimentul reprezintă o oportunitate esențială de a face cunoscută industria spumantelor românești, despre care consumatorii știu încă foarte puțin. Onuțu consideră că producătorii ar trebui să valorifice și mai mult expunerea oferită prin astfel de concursuri, inclusiv prin participarea la jurizările internaționale, și să vadă ziua concursului ca parte a unui efort continuu de promovare.
„Acesta este scopul ultim al acestui concurs,” spune Onuțu, organizatorul singurei competiții de vinuri spumante din România.
Fișa de degustare pentru spumante, întocmită de OIV
Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV) utilizează o fișă de evaluare standardizată pentru degustarea vinurilor, inclusiv pentru spumante, care acordă puncte fiecărei categorii principale de caracteristici. Fișa urmărește o apreciere obiectivă pe baza mai multor criterii cheie:
- Aspectul vizual (0-10 puncte): Se evaluează culoarea, claritatea și perlajul (bulele).
- Culoare: Trebuie să fie intensă și potrivită tipului de vin (de la galben pai la nuanțe aurii sau roz)
- Claritate: Vinul ar trebui să fie limpede și strălucitor.
- Perlaj (bule): Se notează finețea, persistența și constanța bulelor.
- Aroma (nas) (0-30 puncte): Este evaluată intensitatea și complexitatea olfactivă.
- Calitatea aromei: Ar trebui să fie proaspătă și plăcută.
- Complexitatea: Se apreciază prezența notelor specifice de fructe, flori, drojdie sau alte caracteristici tipice spumantelor.
- Intensitatea: O aromă plăcută și bine definită va primi punctaj mai mare.
- Gustul (0-40 puncte): Aici, componenta gustativă primește cel mai mare punctaj, indicând importanța acesteia.
- Intensitate și persistență: Gustul trebuie să fie persistent și să aibă o intensitate potrivită.
- Structura și echilibrul: Se evaluează echilibrul dintre aciditate, dulceață și alcool.
- Complexitate: Trebuie să existe o gamă de arome bine integrate, de la fructe și flori până la arome secundare de fermentație.
- Impresia generală (0-20 puncte): Acest criteriu reflectă calitatea generală și armonia vinului.
- Calitatea globală: Impresia generală este esențială pentru notarea finală, aceasta bazându-se pe armonia tuturor caracteristicilor.
Scorul final este obținut prin adunarea punctajelor din fiecare categorie, iar un vin poate primi calificative variate, de la medalie de aur la medalie de argint sau alte distincții în funcție de scorul obținut.
Pentru ediția 2024 a Concursului de Vinuri Spumante Românești, organizatorii se așteaptă la un număr mai mare de probe, de aproximativ 60 de sticle, având în vedere că anul acesta, au apărut alți trei producători pe piața spumantelor românești.
Spumantul românesc
La ora actuală, în România sunt aproximativ 30 de producători de spumante, cu 120 de mărci locale de spumante. La noi există câțiva producători specializați în spumante, dar majoritatea vinăriilor produc și alte tipuri de vinuri alături de vinuri spumante. Mulți producători români s-au remarcat prin spumantele lor, o seamă dintre aceștia având o gamă semnificativă de vinuri spumante sau chiar o orientare de producție majoritară spre acestea.
Cu o gamă extinsă de vinuri, Domeniile Panciu au devenit recunoscute pentru spumantele lor, produse prin metoda tradițională.
Villa Vinea – Jud. Mureș produce spumante de calitate în regiunea Târnavelor, având o gamă interesantă de vinuri efervescente care au câștigat popularitate.
Crama Balla Géza – Jud. Arad produce spumante sub numele Carus, orientându-se spre metode clasice, dar și către experimentări în stilul spumantelor locale.
Spumante românești de top
Zarea este, fără îndoială, unul dintre cei mai mari producători de spumante din România, având o tradiție îndelungată în acest domeniu și fiind, într-adevăr, printre cei mai vânduți producători. Pe lângă istoria de peste 100 de ani, Zarea a diversificat mult gama de spumante și este lider în volum pe piața locală.
Podgoria Silvania din jud. Sălaj este un producător important de spumante din România. Această podgorie s-a specializat în producția de spumante de înaltă calitate încă din perioada comunistă, folosind metoda tradițională de fermentare în sticlă. Silvania a rămas unul dintre cei mai constanți și cunoscuți producători de vinuri spumante din România și are o tradiție îndelungată în producția acestora, continuând să dezvolte această categorie de produse.
Carassia, Crama de Spumante Carastelec produce exclusiv vinuri spumante prin metoda tradițională, cu accent pe calitate și pe soiuri clasice de spumante.
Petro Vaselo produce câteva spumante deosebite, și sunt recunoscuți pentru abordarea lor artizanală și pentru orientarea către calitate, cu un accent pe terroir-ul local din regiunea Recaș. Vinurile lor spumante sunt realizate cu o atenție specială la detalii, de obicei folosind metoda tradițională, ceea ce le conferă o complexitate aparte și arome rafinate.
