Bijuterii de zeci de milioane de euro, inclusiv fibula imperială de aur cu onix, sunt readuse pentru prima dată în țară de la muzee din Viena și Budapesta.
“Am încercat să facem expoziția aceasta încă din 2019, înainte de pandemie, nu am reușit atunci, proiectul l-am demarat acum an. Valoarea de catalog a acestor piese se ridică la zeci de milioane de euro, a trebuit să asigurăm condiții speciale de transport și pază; numai asigurarea a costat 20.000 €.
Repatrierile unor asemenea tezaure sunt dificile, cu atât mai mult cu cât, la acea vreme, ele se aflau pe teritoriul Imperiului Austro-Ungar, care le-a cumpărat, cu acordarea de despăgubiri.
Asemenea repatrieri încearcă de multă vreme guvernele din Vestul Europei cu tezaure din Turcia sau Grecia, deocamdată fără succes. Eu zic să ne bucurăm că Budapesta și Viena sunt aproape de noi, pentru că le putem admira acolo”, ne-a spus Felix Marcu, directorul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) Cluj.
Comorile de la Polus
“Sunt artefacte barbare din localitățile Șimleu Silvaniei (județul Sălaj), Florești, Apahida (Cluj), ce aparțin unei epoci enigmatice a Europei postromane, din sec. III-V, despre care avem puține referințe, Dark Ages (Epoca Întunecată). În sec. III s-au petrecut schimbări climatice, politice și militare, declinul Imperiului Roman de Apus, inclusiv Dacia fiind părăsită.
Ideea ne-a venit după o expoziție pe această temă de la Aarhus (Danemarca). Ne-am concentrat în primul rând pe populațiile cele mai importante care s-au perindat prin zona Transilvaniei în sec. V. Tezaurul de la Șimleu este adus pentru prima oară în România, fiind o acumulare de generații pe parcursul a 100 de ani.
Alături de acesta avem piese descoperite în zona Polus Florești (actualul Vivo), pe actualul amplasament al mall-ului, la Someșeni, la prințesa din Turda. În general, au fost descoperite în morminte – multe jefuite în acea perioasă, cele găsite în așezările civile fiind destul de rare.
Succesiunea în acea perioadă de pe teritoriul Transilvaniei a fost următoarea: goții și ostrogoții, răspândiți în toată Europa în sec. III; hunii apar în sec. IV – veniți din Eurasia; iar în sec. V, gepizii. Relațiile dintre aceste populații erau extrem de strânse, mulți fiind consilieri ai împăraților romani” a menționat Marcu.
Tezaurul de la Șimleu
Este considerat ca una dintre cele mai importante descoperiri din perioada migrațiilor, atât la nivel regional, cât și european, iar artefacte din cele două tezaure sunt expuse în premieră în Transilvania, locul lor de descoperire.
Tezaurul de la Pietroasele
Apare în expoziția de la Cluj-Napoca, fiind cunoscut publicului larg sub numele de “Cloșca cu puii de aur”. Alături de acest tezaur, sunt grupate și piese de aur din mormintele princiare de la Apahida și Florești.
Fibulă unică în lume
Prin această expoziție, MNIT continuă colaborarea cu instituții culturale de talie mondială, cele mai importante artefacte ale expoziției făcând parte din tezaurul de la Șimleu, descoperit în două etape (1797, 1889) și aflat în colecțiile Muzeului de Istoria Artei (MIA) din Viena și Muzeului Național Maghiar (MNM) din Budapesta.
Tezaurul 2 de la Șimleu va rămâne o perioadă mai scurtă la MNIT, până în martie 2025. Acesta este considerat una dintre cele mai importante descoperiri din perioada migrațiilor la nivel european. Artefacte din cele două tezaure sunt expuse pentru prima dată în Transilvania, locul lor de descoperire.
“Printre exponate se numără o fibulă spectaculoasă din aur masiv, decorată cu una dintre cele mai mari pietre de onix fațetate, care impresionează prin dimensiune și execuția excepțională. Obiectul este unic în lume și ilustrează bogăția remarcabilă a elitelor din sec. V.
Aceste fibule mari din aur făceau parte din însemnele imperiale și erau accesorii importante ale veșmântului de paradă al împăratului roman. Ele serveau la prinderea mantiei pe umăr, așa cum este reprezentată în mozaicul din biserica Sant’Apollinare Nuovo din Ravenna pe veșmântul împăratului bizantin Iustinian I sau al regelui ostrogot Theoderic cel Mare.
Fibula cu onix din tezaurul de la Șimleu este cea mai impozantă piesă din categoria fibulelor imperiale care s-a păstrat până în zilele noastre”, a menționat Alpar Dobos, muzeograf în cadrul MNIT.
“Ne-am dorit să oferim o experiență completă pentru vizitatorii. Am încercat să facem expoziția după standardele sec. XXI, prin aducerea unor artefacte unice în lume cărora să le spunem o poveste, prin metode interactive: video, ghid audio, filmulețe ce redau atmosfera acelor timpuri și complexitatea acestei societăți, un spațiu imersiv, contactarea directă de către vizitator a specialistului printr-un ecran tactil”, a relatat Agnes Găzdac, curator al expoziției.
Aplicație de realitate mixtă
Departamentul de Ingineria Proiectării și Robotică al Universității Tehnice din Cluj-Napoca a semnat un acord cu MNM și MNIT pentru digitizarea a 12 bijuterii din aur care fac parte din tezaurul descoperit la Șimleu în 1889. Ele au fost expuse în afara MNM doar de trei ori de-a lungul istoriei. Piesele digitizate sunt integrate într-o aplicație de realitate mixtă utilizată în cadrul expoziției.
60 de oameni implicați în proiect
MNIT a inaugurat expoziția „Războinici uitați și podoabe eterne. Barbari migratori în timpul crizei Imperiului Roman”. Aceasta reprezintă unul dintre cele mai semnificative evenimente organizate de MNIT, prezentând tezaure unice la nivel mondial, care includ bijuterii, medalioane, vase din aur și argint, împrumutate din colecțiile a 10 muzee din țară și din străinătate.
Tezaurul de la Șimleu conține o colecție impresionantă de fibule. În afară de cea imperială cu onix, alte 10 perechi fac parte din tezaur. Sunt piese caracteristice vestimentației feminine din epoca hunică și au fost purtate în pereche, pe umeri.
Fibulele se caracterizează prin dimensiuni mai mari și sunt confecționate din argint turnat, fiind învelite pe partea din față cu o foiță de aur, în care sunt încastrate pietre prețioase. Aceste pietre de dimensiuni mai mici formează motive geometrice în stilul policrom, caracteristic perioadei hunice.
Expoziția găzduiește și piese din tezaurul de la Pietroasele, cunoscut publicului larg sub numele de „Cloșca cu puii de aur”, piese din aur din mormintele princiare de la Apahida și din mormântul de la Florești.
Organizatorii au dorit să sugereze că epoca migrațiilor nu trebuie privită ca o perioadă întunecată, ci mai degrabă ca una de tranziție din antichitatea târzie către o nouă eră, acesta fiind catalizatorul pe care s-a clădit istoria statelor europene medievale. Evenimentul subliniază bogăția și diversitatea culturală a regiunii Dunării de mijloc, o zonă de importanță strategică din antichitate.
La proiect au lucrat 60 de oameni, alături de companii și instituții, implicați în activități de management, curatoriat, conservare, restaurare, tehnico-administrative, traducere și corectură, concept arhitectural, design expozițional, coordonarea execuției, design grafic, animații, scanare 3D, PR cultural.
În afară de muzeele din Austria și Ungaria, s-au mai implicat unități muzeale din București, Alba Iulia, Cluj-Napoca, Buzău, Oradea, Ploiești, Satu Mare, Sibiu, Târgoviște, Târgu Mureș, Timișoara și Turda.
Ministrul culturii a absentat
Cu toate că era anunțată de organizatori ca vorbitor la conferința de prezentare a expoziției, urmată de un tur ghidat, Raluca Turcan, ministrul culturii, a lipsit. În schimb, celălalt vorbitor anunțat, Cristian Lazăr, Turcan, primarul orașului Șimleu Silvaniei, a apărut ulterior, la vernisaj.
