Dual NextGen – aceasta este denumirea proiectului educațional lansat săptămâna trecută la Oradea în cadrul conferinței Secretele Antreprenorului de Succes.
Despre ideea și binefacerile acestui proiect au vorbit: Dorin Culic, directorul Centrului de Excelență pentru Învățământ Dual Oradea, Francesca Cîmpean de la Bakery School Cluj Napoca, Cezar Gumeni – fondator Cake Expert Iași și Octavian Dan – președintele Asociației Firmelor Bihorene (AFB)
„Dual NextGen își propune să sprijine dezvoltarea învățământului dual în România, nu doar pe cel profesional, ci pe toate nivelurile, integrând activ antreprenorii și IMM-urile în procesul de formare profesională al tinerilor. Proiectul vizează pregătirea elevilor, și a tinerilor în general, pentru piața muncii printr-o combinație de educație teoretică și practică”, a explicat Liviu Sav, fondator IMM Club.
Prin acest proiect se vrea simplificarea procedurilor birocratice, investiții în infrastructură, extinderea parteneriatelor public – private și programe de pregătire și formare a profesorilor și mentorilor.
Potrivit lui Liviu Sav, Dual NextGen își propune o abordare holistică a educației, îmbinând activ teoria și practica și potențând accesul la resurse și la cunoaștere.
De ce învățământ dual?
„Consider că educația este cheia care deschide o ușă spre un viitor mult mai bun. Și prin educație consider că putem să formăm mai mulți tineri în acest domeniu și de aceea m-am alăturat în acest proiect de suflet pentru mine”, a răspuns Francesca Cîmpean de ce s-a alăturat proiectului.
Cezar Gumeni a găsit oportun să ia din nou contact cu copii, cu tinerii, cu adolescenții, pentru a-și completa nevoie de personal pe care nu-l găsea.
„Business-ul meu este unul de familie, cu 40 de angajați. Și am spus că dacă nu găsim specialiști, îi antrenăm noi”, a spus Cezar Gumeni.
Dorin Culic a aflat o informație despre venirea unei fabrici în România, care a pus condiția de a avea copii pe care să-i pregătească înpreună cu școala.
„Așa a început învățământul dual, iar la Oradea am găsit niște curajoși care m-au ajutat să implementăm asta”, a precizat Dorin Culic.
Directorul Centrului de Excelență pentru Învățământ Dual Oradea a explicat cum a ajuns la firme, la micii antreprenori și le-a explicat cum poate deveni o oportunitate ca un copil aflat în procesul de învățare să aibă o experiență atunci când vine la un interviu.
„În trecut, la angajare, orice firmă întreba despre experiență. Cine te recomandă? Ce te recomandă? Ce putea să spună un tânăr de 18 – 20 de ani? Atunci, am reuși să aducem în firme posibilitatea ca acel tânăr să se recomande cu o experiență”, a explicat Dorin Culic.
Pe urmă, a trecut pe partea de școli, unde a reușit să explice deschiderea firmelor către școală, către copii, către oportunitatea școlii de a oferi condiții reale de învățare, pentru că firmele funcționau cu dotări reale.
Cezar Gumeni a povestit despre nevoie sa de a angaja specialiști în industria alimentară pe care nu-i găsea.
„Ne-am dat seama că singura noastră opțiune era să-i calificăm la locul de muncă pe cei care-i aveam. La un moment dat, când aveam mai mulți angajați, ne-am dat seama că procesul devenea din ce în ce mai dificil. Găseam tot mai greu oameni. Lumea începuse să vorbească despre importul de forță de muncă din țările asiatice. În același timp vedeam tot mai mulți adolescenți care terminau școala și plecau foarte mulți în afara țării, unde, mulți făceau munci necalificate. Atunci am spus că este momentul să găsim o alternativă. Asta a fost alternativa noastră”, povestește proprietarul Cake Expert.
A început să atragă tot mai mulți copii, la început în perioadele de practică, găsind interes din partea școlilor. Ulterior le-a propus atât o activitate practică, dar și teoretică și astfel, au început primii pași în învățământul dual.
Francesca Cîmpian a precizat că Bakery School a luat naștere din dorința de pregăti viitoarele generații de cofetari, patiseri și brutari, pentru a intra pe piața muncii.
Tinerii de la Bakery School au ajuns să facă și performanță, atât la nivel național, cât și internațional.
Asociația Firmelor Bihorene – integrator
Octavian Dan își amintește cu a început în 2018 cu prima clasă la care a încercat să implementeze un concept nou.
„Noi am constatat că învățământul dual este o formă cenzitară. Adică era apanajul companiilor mari care doreau să susțină una, două sau mai multe clase. Și și directorii de școli își doreau cam același lucru: o viață simplă, câțiva parteneri și, bineînțeles, planul de școlarizare să fie realizat. Nu știam cu ce se mănâncă, pentru că am constatat că avem abandon școlar de 40% în unele localități și, pe de altă parte, avem 4.000 de angajați din Asia doar în Bihor. Am încercat să construim ceva pe termen lung, dar ne-am dat seama că acest sistem de învățământ trebuie să ajungă și la îndemâna companiilor mici, care au nevoie de 1, 2, 3 sau mai mulți angajați, nu două – trei clase. Am găsit soluția, transformând AFB într-un integrator”, povestește președintele AFB.
Asta înseamnă că toate contractele de școlarizare se semnează cu Asociația Firmelor Bihorene, iar contractele de practică se semnează cu AFB și companiile. Astfel, există flexibilitatea că dacă o companie nu mai dorește un copil, copilul va fi integrat într-o altă companie.
„Acest tip de flexibilitate ne-a permis ca până astăzi să avem peste 500 de copii, iar anul acesta, la liceele din Oradea, de apropiem de 30% ca și plan de școlarizare sub contract cu AFB. O școală o avem aproape în integralitate. De ce am făcut asta? Pentru că credem cu tărie că integratorul – societatea patronală care are interes să susțină membrii și interesele lor – poate asigura flexibilitate și eficiență sistemului. După șase ani suntem în măsură să spunem că am validat o soluție care poate fi multiplicată. Cu condiția să existe parteneri interesați să preia know-how-ul nostru”, susține Octavian Dan.
Curricula – cea mai mare problemă a sistemului dual
Vorbitorii panelului au evidențiat și problemele cu care s-au confruntat și cu care se confruntă.
Una dintre cele mai mari probleme este legată de curriculă.
„Am constatat că toată curricula este între 1968 și 1971. Cam acolo este nivelul de predare teoretic. Dincolo de curriculă, avem o problemă în a selecta copii, adică prezența la cursuri era din ce mai scăzută și ne-am dat seama că este nevoie de o alegere corectă a copiilor în clasa a VIII-a”, a observat președintele AFB.
Problema a fot rezolvată prin încheierea unui parteneriat cu Universitatea din Oradea. Studenții fac, voluntar, teste de autocunoaștere și aptitudini cu elevii în școli. Anul acesta au fost testați peste 600 de copii.
Mai mult, de multe ori, școlile profesionale sunt prezentate ca școli de corecție.
Dorin Culic, unul dintre cei care se ocupă de educarea copiilor, a subliniat că una dintre cele mai mari provocări a fost ca atunci când ai 20 de antreprenori la masă, fiecare cu interesul propriu, la final, să urmărească același interes.
„Am reușit, împreună cu Radu Silaghi – directorul executiv al AFB, și cu Octavian Dan, să conștientizăm că dacă într-un oraș, în fiecare an o să scoatem 20 de bucătari (putem vorbi despre orice altă meserie), fiecare dintre cei implicați va avea șansa să angajeze unul, doi bucătari profesioniști. Toată lumea beneficiază, inclusiv comunitatea”, a precizat Dorin Culic.
Potrivit acestuia, o altă provocare a fost schimbarea modului de abordare a profesorilor specialiști a relațiilor cu antreprenorii, prezența profesorilor la cursurile organizate cu experții, fiind covârșitoare.
Pentru Cezar Gumeni, provocarea cea mai mare a fost de a-i ține pe copii interesați, în condițiile în care aceștia se plictisesc foarte repede.
Și Francesca Cîmpian consideră că una dintre cele mai mari probleme este curricula, care nu a fost actualizată de multă vreme, fiind total depășită în prezent.
Cum se poate schimba curricula?
Cine și cum poate schimba curricula? A fost una dintre întrebările adresate de Melinda Morariu, moderatorul panelului.
Octavian Dan a răspuns că 55% din curriculă poate fi modificată la nivel local.
„Trebuie pregătiți profesorii care să predea. Este mai ușor să aduci specialiști din companii care să predea, dar aici apare problema că ei sunt plătiți cu ora. Nu-ți pleacă nimeni, dacă e inginer, de la 2.000 de euro la 3.000 de lei. Sunt foarte multe probleme care trebuie armonizate. Pentru asta e nevoie de un integrator”, crede președintele AFB.
Acesta nu crede că modificarea curriculei va veni de la Ministerul Educației.
Dual NextGen la toate nivelurile
Dorin Culic își dorește ca învățământul dual să fie posibil la orice nivel educațional și cât mai multe companii și antreprenori implicate în acest program.
Cezar Gumeni și-ar dori să existe la Iași un consorțiu local, precum Campusul pentru Învățământ Dual din Oradea și ar investi în conștientizarea antreprenorilor vizavi de învățământul dual.
Francesca Cîmpian își dorește, în primul rând, modificarea și actualizarea curriculei.
„Noi ne dorim foarte mult ca învățământul dual să fie accesibil la toate nivelurile de calificare, de la școala profesională, până la post doctorală. Unde ne dorim noi să influențăm lucrurile, este să se creeze colegii tehnice la nivelul universităților. Acolo încă există cadre didactice și un nivel de predare care să permită reconversia profesională la orice vârstă. Pentru asta, avem nevoi de mai mult suport”, conchide Octavian Dan.
