Un studiu realizat de FSEGA-UBB Cluj relevă că teama de eșec reprezintă un element de stres pentru antreprenorii din țara noastră.
Întreprinzătorii din România, la început de drum sau cu o afacere în dezvoltare, percep în mod corect oportunitățile de business din piață, dar se tem de eșec și văd accesul dificil la finanțare ca pe o barieră semnificativă.
Sunt principalele concluzii incluse în raportul de țară privind antreprenoriatul, realizat de echipa de cercetători ai Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerii din Universitatea Babeș-Bolyai (FSEGA-UBB) în cadrul studiului internațional Global Entrepreneurship Monitor.
„GEM este un proiect global care oferă o analiză cuprinzătoare a mediului antreprenorial din întreaga lume, concentrându-se pe provocările și oportunitățile unice cu care se confruntă fiecare țară membră a acestui proiect în dezvoltarea unui mediu antreprenorial competitiv.
România s-a alăturat din nou proiectului în urmă cu doi ani. Cercetarea anuală realizată de FSEGA-UBB aduce date extrem de relevante în contextul în care într-o lume aflată într-o continuă transformare inițiativa antreprenorială nu mai e doar o opțiune, ci un factor indispensabil al dezvoltării economice și sociale.
UBB este o universitate de cercetare avansată și educației, cu componente antreprenoriale importante. Lucrurile trebuie făcute adecvat, după bunele practici internaționale, iar acest raport de țară sper să ajute în acest sens”, a declarat rectorul UBB, Daniel David.
Costurile eșecului – prohibitive în România
Raportul de țară 2022-2023 realizat de GEM România evidențiază starea actuală a antreprenoriatului din România, examinând punctele forte, provocările și modul în care se compară cu alte națiuni din Europa de Est. Acesta identifică principalele domenii de oportunitate care ar putea cataliza succesul antreprenorial în România”, susține coordonatorul echipei de cercetători ai FSEGA, Tunde Szabo.
Comparativ cu țările din Europa de Est, în România, potențialul antreprenorial este competitiv, percepția unor oportunități bune pentru noi companii fiind ridicată. 63,75% dintre români văd condiții favorabile pentru demararea de afaceri în următoarele șase luni. 62,68% dintre români declară că au abilitățile și cunoștințele necesare pentru lansarea unei afaceri.
Există și bariere: teama de eșec afectează 58,05% din populația adultă, o cifră ridicată în comparație cu alte țări din Europa de Est. România ocupă locul cinci mondial în privința acestui indicator, deci factorii culturali și economici creează un mediu în care costurile eșecului sunt percepute ca fiind prohibitiv de ridicate, arată raportul GEM România.
Transformarea digitală, oportunitate de extindere
Autoevaluarea pozitivă a potențialului antreprenorial reflectă inițiativele educaționale ale României și nivelul relativ ridicat al cunoștințelor fundamentale și practice legate de afaceri. Rata redusă de întrerupere a activității (1,05%), una dintre cele mai scăzute din Europa de Est, evidențiază și mai mult reziliența antreprenorilor români, se arată în raport.
Cea mai mare oportunitate pentru antreprenorii români constă în transformarea digitală, în special în urma pandemiei COVID-19. Trecerea la modele de afaceri digitale prezintă un potențial vast pentru inovare și extinderea pieței.
Condiții favorabile de business în zona de locuire
Rata activității antreprenoriale în fază incipientă (TEA) pentru România se situează la 8,25%, ușor sub media de 12,94% pentru țările participante la GEM Global. Această cifră sugerează un nivel moderat de implicare în activități de afaceri noi în raport cu țările similare din lume.
Rata proprietarilor de companii stabilite (EBO) este mai mare, de 8,6%, indicând o comunitate antreprenorială stabilă, dar prudentă, în care mai puțini antreprenori lansează noi companii. Dar cei care o fac tind să-și mențină afacerile dincolo de stadiile inițiale. Condițiile economice, atitudinile culturale față de risc și un mediu economic în general prudent sunt factori importanți care modelează contextul antreprenorial din România.
În România, 46,20% din populația cu vârstă cuprinsă între 18 și 64 de ani cunoaște pe cineva care a demarat o afacere în ultimii doi ani. Situația României este mai favorabilă în identificarea oportunităților de afaceri, ocupând locul 14. În România, 63,75% din populația adultă consideră că există condiții bune pentru a începe o afacere în zona în care trăiește, în următoarele șase luni.
Majoritatea antreprenorilor sunt bărbați
Întreprinzătorii potențiali din România au vârste cuprinse între 35-44 de ani (29,5%), au studii superioare (56,4%), sunt bărbați (68,4%) și venitul gospodăriei este mediu (46,8%).
Cea mai mare pondere a întreprinzătorilor în stadiu incipient are vârsta cuprinsă între 35-44 de ani (29,6%), are studii postliceale (47,2%) sau superioare (47,2%), sunt bărbați (60,6%) și au venituri peste medie (50%). Întreprinzătorii consacrați au cea mai mare parte vârstă cuprinsă între 35-44 ani (32,1%), au studii superioare (58,8%), sunt bărbați (59%) și au venit peste medie (50%).
„Sondajele din ultimii ani arată că rolul femeilor în antreprenoriat devine din ce în ce mai important. GEM Global 2023 subliniază faptul că tot mai multe femei aleg această carieră, fiind categoria de antreprenori cu cea mai rapidă creștere. În România nu observăm aceste tendințe, toate categoriile antreprenoriale fiind dominate de bărbați, iar diferența de gen este semnificativă. Diferența de gen a crescut semnificativ în comparație cu perioada anterioară”, adaugă Tunde Szabo.
Potrivit GEM, 51,5% dintre întreprinzătorii în stadiu incipient din România operează în servicii de consum, 21,2% în servicii de afaceri, 21% în industria prelucrătoare, 6,3% în industria extractivă. Întreprinzătorii consacrați, la rândul lor, activează 30,4% în servicii de consum, 24,5% în servicii de afaceri, 35,4% în industria prelucrătoare, și, 9,7% în industria extractivă.
Concluzii ale raportului:
- 63% dintre români consideră că există condiții favorabile pentru a începe o afacere în zona în care locuiesc.
- Majoritatea antreprenorilor din România sunt bărbați, activează în servicii de consum și au venituri peste medie.
- Facilitarea accesului la finanțare prin programe guvernamentale și îmbunătățirea educației antreprenoriale în școli pot contribui la dezvoltarea unui mediu antreprenorial sănătos.
- Studiile superioare contează în reușita antreprenorială.
Educația antreprenorială este slabă
Facilitarea accesului la finanțare prin programe guvernamentale și îmbunătățirea educației antreprenoriale în școli pot contribui la dezvoltarea unui mediu antreprenorial sănătos. România ocupă locul 36 din 51 de economii participante la GEM Global, conform indicelui național al mediului antreprenorial, cu 4,2 de puncte.
Condițiile-cadru (finanțarea antreprenorială, politica guvernamentală, programele guvernamentale pentru antreprenoriat, infrastructura comercială și profesională) sunt responsabilitatea directă a executivului. “Guvernul are potențialul de a deveni un catalizator esențial pentru dezvoltarea mediului antreprenorial, dar acest rol necesită o viziune strategică și un angajament susținut.
Accesul la finanțare poate fi facilitat prin politici și programe care să răspundă nevoilor specifice ale antreprenorilor, eliminând barierele care frânează inovația și creșterea economică. Un alt pilon fundamental este educația antreprenorială. În România, aceasta continuă să obțină rezultate modeste, reflectând o nevoie urgentă de reformă.
Integrarea unui curriculum axat pe antreprenoriat în școli – cu metode moderne și studii de caz relevante – poate genera un impact profund, stimulând o cultură a inovației și a inițiativei încă din fazele de început ale educației tinerilor. Această măsură reprezintă una dintre cele mai eficiente intervenții, atât în termeni de costuri, cât și de rezultate pe termen lung.
Cu un angajament ferm din partea autorităților și o colaborare strânsă cu sectorul educațional, putem contura o viziune în care antreprenoriatul devine motorul unei economii reziliente și sustenabile. Rezultatele: o economie mai dinamică și o societate mai pregătită să facă față provocărilor viitorului”, afirmă Răzvan Mustață, decanul FSEGA-UBB.
Politicile antreprenoriale, pe termen lung
În opinia experților din România care au participat la analiza GEM Global, este necesar să se dezvolte politici antreprenoriale pe termen lung, mai degrabă decât măsuri rapide, pe termen scurt, deoarece schimbările, în special la nivel instituțional, se produc treptat.
„Guvernul, pe termen lung, ar trebui să sprijine dezvoltarea unui ecosistem antreprenorial sănătos prin incubatoare de afaceri, acceleratoare, centre de inovare și alte facilități, toate acestea oferind antreprenorilor acces la resurse, mentorat, rețele și la alte instrumente necesare pentru a-și dezvolta afacerile”, menționează Levente Szasz, prorector UBB responsabil de calitate și antreprenoriat.
Echipa specialiștilor UBB-FSEGA care a lucrat la realizarea raportului de țară este formată din Tünde Petra Szabó, Annamária Dézsi-Benyovszki, Botond Benedek, Lehel-Zoltán Györfy. GEM a fost creat în 1999 de cercetători de la Babson College (SUA) și London Business School (Marea Britanie) pentru a furniza date comparabile la nivel internațional privind activitatea antreprenorială.
FSEGA este cea mai mare facultate din țară și una dintre cele mai puternice școli românești în zona economie și business. 9.000 de studenți beneficiază de oferta educaţională, didactică şi instituţională a celor 386 de cadre didactice în Cluj-Napoca, Reșița, Sfântu Gheorghe şi Sighetu Marmaţiei.
