La patru decenii de la o performanță încă neegalată de vreun român, celebrul zburător în Cosmos încă fascinează generații întregi. Sute de oameni au “rupt” ușile celui mai mare muzeu de artă digitală din Europa pentru a-l vedea în direct pe omul care, la concurență cu gimnasta Nadia Comăneci, amenința popularitatea dictatorului Nicolae Ceaușescu.
“Am fost de curând invitat la un workshop de către Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN), însă acum sunt mai puțin implicat în proiecte tehnice și mai mult în programele derulate de către Organizația Națiunilor Unite, cum ar fi proiectul pentru Lună sau cele de cooperare spațială internațională.
Este foarte bine că au început să apară inițiative private pe partea spațială. O companie din București, Romanian InSpace Engineering (RISE), va avea un echipament la bordul capsulei Dragon Cargo a Stației Spațiale Internaționale (SSI), de la NASA Kennedy Space Center.
Există inițiative, merg ceva mai greu, dar treaba nu stă pe loc. Clujul are un cluster înregistrat aici, Space Tech, apar alte companii cu aceste preocupări, se dezvoltă tehnologia informației. Desigur, este un oraș mai scump, dar se mai descurcă unii, alții”, a declarat, pentru Transilvania Business, Dumitru-Dorin Prunariu.
Bătaie pe poze și autografe
Museum of Immersive New Art (MINA) Cluj, aflat în complexul logistic TRC Park Transilvania – Someșeni, a găzduit prezentarea lui Prunariu despre experiența sa în spațiu și descoperirile ulterioare din acest domeniu. Publicul a avut ocazia de a asculta poveștile direct de la cel care a reprezentat România în misiunea Soiuz-40, parte a programului Intercosmos.
Participanții au aflat detalii despre momentele istorice din misiune, contribuțiile românești la cercetarea cosmică. 50 de copii și adulți au vrut să îi adreseze întrebări într-un timp limitat. Pentru autografe și foto au stat la coadă peste 100 de persoane. Aviator, inginer, diplomat și general-maior în rezervă, Prunariu este singurul cosmonaut român care a ajuns în spațiu, la 14 mai 1981, pe când avea doar 28 de ani.
În cadrul misiunii Soiuz-40, care a durat 7 zile, 20 de ore și 42 de minute, el a efectuat numeroase experimente științifice și a contribuit la cercetarea internațională în domeniul explorării spațiale. Misiunea sa din programul Intercosmos a adus României o recunoaștere semnificativă în cercetarea spațială.
În cadrul spectacolului imersiv ”Cosmos – descoperă tainele universului” vizitatorii au putut urmări imagini și fragmente video autentice din misiunea lui Prunariu, capturate de chiar de acesta sau de echipaj. Momente rare, integrate în show de către echipa Les Ateliers Nomad, au adus publicul mai aproape de experiența călătoriei spațiale.
MINA aduce împreună arta și tehnologia, oferind experiențe interactive și educative într-un mediu senzorial unic. Cu locații permanente în București și Cluj și prin proiectul itinerant Pop-Up, MINA deschide noi frontiere în educație, artă și tehnologie. MINA Cluj este unul dintre cele mai mari centre de artă imersivă din Europa, echipat cu tehnologie de ultimă generație, având o gamă variată de show-uri.
Prunariu, despre trecut:
- De mic mi-a plăcut ideea de zbor, mereu m-am pregătit pentru asta. Am doi fii, unul tot zburător, la Compania Națională Tarom, altul, în cadrul Autorității Aeronautice Civile Române. Am făcut parte din programul Intercosmos, pe naveta spațială Soiuz-40, care a făcut joncțiunea cu Saliut-6.
- Pregătirea acestui zbor a durat trei ani și a constat în cursuri de fizică, astrofizică, biologie, antrenamente fizice și la simulator. Învățam cum să rezolvăm totul în interiorul navei, cum să ne descurcă într-un mediu ostil, dacă apare o dezermetizare, un incendiu. Acolo nu este ca atunci când ridici capota unei mașini ca să o repari, nu te ajută nimeni din exterior.
- De trei ori pe zi eram monitorizați prin senzorii instalați pe noi, chiar de către specialiști români. O bună parte din aparatura de cercetare era de provenință românească, produsă inclusiv la Cluj.
- Zborul meu în Cosmos a avut loc în mai 1981 și a durat o săptămână. În acest timp am realizat 22 de experimente științifice și am zburat 5,2 milioane km în jurul Pământului, înconjurându-l de 125 de ori.
- Ne-am dus în Cosmos cu o video-audiotecă întreagă, eu aveam una pregătită de Televiziunea Română, ascultam muzică la cască pentru a nu fi deranjați de zgomotul făcut de stație. Eu am realizat multe fotografii cu Pământul cu ajutorul unui aparat Kodak.
- În spațiul cosmic, din lipsa gravitației, astronauții nu au greutate, merele zboară în aer, iar apa se bea cu furtunul. Faci duș cu apă reciclată într-un recipient special, absorbită instant ca să nu se disperseze, dar și pentru economie, însă trebuie să stai cu masca pe față.
- Ca să te speli pe cap, te dai cu șampon, apoi pui puțină apă, după care te ștergi repede cu prosopul. Te tunzi cu un aparat care absoarbe imediat părul tăiat. Dejecțiile sunt aspirate și ulterior arse în atmosferă. Pasta de dinți se pune în cantități mici, între timp s-a inventat una comestibilă.
- Pentru că aerul nu circulă și nu există noțiunea de sus sau jos, în interior sunt instalate ventilatoare care îl mișcă, eu m-am trezit plin de transpirație în prima zi, când nu era pus în funcțiune. În stație trebuie să faci sport permanent, în fiecare zi, pentru că mușchii se atrofiază. Paturile sunt instalate pe pereți sau pe tavan, unde dormi prins în chingi. Acum există cușete pentru astronauți.
- Din spațiul cosmic am văzut dispunerea continentelor pe globul pământesc, marile orașe, știam în fiecare zi când trebuia să apară România, într-un timp foarte scurt, pentru că zburam cu 28.000 km/h. Statele Unite erau ca o cascadă de lumini, Parisul, Londra sclipeau, Moscova se vedea mai estompat, iar Bucureștiul era slab luminat, pe atunci se făcea economie de curent electric.
- Nu pot să spun că am văzut obiecte zburătoare neidentificate, însă alți astronauți și-au dat seama că unele dintre acestea nu erau făcure de mâini umane. Omul este singura ființă din Univers care gândește abstract, poate că sămânța sa e venită din alte părți.
- După cele șapte zile în Cosmos, am aterizat undeva în Kazahstan. La revenirea pe Pământ, nu poți să stai pe picioare, de aceea am fost puși în niște fotolii, pentru reacomodare.
Prunariu, despre viitor
- În spațiu trebuie să faci economie de energie, stațiile de azi sunt pline de panouri solare. Până în prezent peste 600 de astronauți și cosmonauți au efectuat zboruri, unele mai scurte, altele mai lungi. Cel mai lung zbor, de 437 zile, i-a aparținut lui Valeri Poliakov, pe stația Mir, așa s-a calculat că ar dura o călătorie până la Marte. Oleg Kononenko a cumulat cele mai multe zile în Cosmos, 1.110.
- Se vorbește mult despre poluare, că s-au produs multe defrișări de păduri, s-a ajuns chiar la măsuri aberante: să le punem saci vacilor la fund, ca să producem mai puțin CO2. Soluția nu e asta, ci să avem cât mai multă vegetație pe Pământ, eu însumi contribui la plantări de arbori cu organizația Rotary.
- Primul zbor cu echipaj uman în spațiu a fost al rusului Iuri Gagarin (1961), pe Vostok-1, iar prima femeie, Valentina Tereșkova, pe Vostok-6. Cele mai multe programe aparțin SUA și Rusiei, care au demarat și unul comun, care acum este blocat deocamdată. La rândul său, China are propria stație spațială de cercetare, Tiangong, cu panouri solare, destinată experimentelor spațiale.
- NASA a inițiat programul Artemis, de readucere a oamenilor pe Lună, pentru prima dată de la Apollo-17, alături de alte șase agenții naționale majore. Scopul este de a crea baze umane permanente în Polul Sud al Lunii. Pentru că mediul lunar este unul arid, periculos, trebuie create toate condițiile pentru de a veni cineva repede în ajutor.
- Sonda chineză Chang’e-6 a adus în premieră pe Pământ, în acest an, mostre de sol și rocă de pe Lună. Gheața polară ar putea susține funcționarea bazelor spațiale pentru că nu poți aduce materiale de construcție de pe Terra. În plus, pe Lună există metale, minerale și compuși foarte valoroși, radiație solară pentru producerea de energie, apă din ghețari.
- Inițiativa privată SpaceX, pornită de miliardarul Elon Musk, își propune să dezvolte vehicule spațiale (Falcon, Dragon) care să permită zboruri către Lună și Marte, cu 10 astronauți. Obiectivul este colonizarea planetei Marte, până în 2050, cu 1 milion de oameni. Racheta Starship, dezvoltată în cadrul unui contract de 4 miliarde USD cu NASA, prin programul Artemis, cu scopul de a trimite astronauți pe Lună, a fost inițial un eșec, deci i-au dat mai puțini bani. În principiu, asemenea programe guvernamentale implică fonduri foarte mari, deci pe viitor asemenea vehicule spațiale vor fi închiriate de la privați.
Solicitat insistent la Cluj
UTCN a găzduit în această lună, la noul său hub de pe str. Barițiu, Space Systems Engineering Workshop, eveniment organizat de Asociația Space Tech în colaborare cu Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca. Evenimentul la care Prunariu a fost invitat special a reunit 150 de profesioniști din sectorul aerospațial, alături de invitați ai organizațiilor internaționale și naționale de renume, reprezentanți ai sectorului industrial, academic și de cercetare din România.
Proiectele spațiale din regiune
Uzina Sonaca Aerospace Transilvania a început la Moldovenești producția de componente pentru rachetele Ariane 6, proiect inițiat de Agenția Spațială Europeană. Pe partea de software, prin prototipul AlertBox, AROBS Engineering va conecta rețeaua de sateliți Starlink a lui Musk, dar și Iridium, la sistemele naționale de management al situațiilor de urgență, iar OVES Enterprise a demarat și producția de drone, în Marea Britanie.
