Sectorul construcții din România se află într-un moment critic, marcat de riscul falimentelor în lanț și de o posibilă creștere a muncii „la gri” sau „la negru”. Reprezentanții companiilor din domeniu trag un semnal de alarmă, subliniind că eliminarea facilităților fiscale dedicate construcțiilor și alte măsuri recente pot destabiliza complet industria.
Un aspect crucial pentru menținerea sectorului este continuitatea cotelor de muncitori străini. Guvernul a decis să mențină contingentul la 100.000 de muncitori pentru 2025, același nivel ca în 2024. Majoritatea acestor lucrători activează în construcții, un domeniu esențial pentru proiecte de infrastructură națională, cum ar fi autostrăzile. Odată cu intrarea în spațiul Schengen, o parte din muncitorii străini au început să părăsească șantierele din România și să plece mai departe, în Europa, deși angajatorii români au cheltuit cu aducerea cestora în România.
Totuși, chiar și cu acest sprijin, sectorul resimte presiuni majore, inclusiv din cauza creșterii salariului minim de anul viitor. „Multe companii și-au construit planurile de afaceri pentru 2025 având în vedere facilitățile fiscale existente. Acum, acestea sunt date peste cap”, explică Liviu Atomulesei, președintele Patronatului Drumarilor din România, pentru Termene.ro.
Măsuri fiscale controversate: impact asupra sectorului construcțiilor
Deciziile recente ale guvernanților cu privire la măsurile fiscale pentru anul viitor au generat reacții puternice din partea Asociației Române a Antreprenorilor din Construcții (ARACO). Reprezentanții organizației critică lipsa de predictibilitate și avertizează asupra impactului negativ al unor măsuri aplicate în grabă, fără o analiză adecvată a contextului economic și social.
Membrii ARACO subliniază necesitatea unui dialog constructiv între autorități și partenerii sociali, pentru a găsi soluții negociate care să protejeze sectorul construcțiilor, vital pentru economia națională.
„Adoptarea unor măsuri fiscale fără o analiză detaliată poate genera consecințe economice și sociale devastatoare pentru un sector esențial al economiei românești,” se arată în declarația oficială a asociației.
De asemenea, ARACO atrage atenția asupra riscului pierderii fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pe fondul încetinirii semnificative a execuției proiectelor contractate. Această situație ar putea compromite obiectivele naționale de dezvoltare și modernizare a infrastructurii.
Eliminarea facilităților fiscale: efecte negative
Specialiștii avertizează că renunțarea la facilitățile fiscale nu va aduce mai mulți bani la buget, ci dimpotrivă. Practica arată că stimulentele fiscale contribuiau la o mai bună conformare fiscală și la menținerea unui cadru de muncă formalizat.
„Va fi o nebunie. Multe firme vor da faliment, iar altele vor lucra la gri sau la negru. Realitatea a demonstrat că facilitățile fiscale aduc mai mulți bani la buget decât neacordarea lor”, a declarat Liviu Atomulesei pentru Termene.ro.
Întârzieri la plata facturilor și alte probleme sistemice în construcții
Pe lângă dificultățile fiscale, companiile de construcții se confruntă cu întârzieri majore în plata facturilor. Drumarii, de exemplu, semnalează că aceste întârzieri afectează grav fluxul de numerar și capacitatea lor de a continua proiectele, în special cele legate de infrastructura rutieră.
2024: Un an marcat de fluctuații și contracții în sectorul construcțiilor
Anul 2024 a fost unul dificil pentru sectorul construcții din România, caracterizat de o volatilitate ridicată și de o contracție generală semnificativă. Potrivit datelor Eurostat, evoluția acestui sector a reflectat atât impactul unor factori economici interni, cât și influențele contextului european.
În prima parte a anului, sectorul a înregistrat o scădere abruptă a producției, cu -6,1% în mai, ceea ce a scos în evidență dificultăți structurale, precum creșterea costurilor materialelor și incertitudinea economică. Lunile următoare au adus o ușoară redresare, cu creșteri modeste de 0,8% în iunie și 4,0% în august, datorită proiectelor de infrastructură și construcțiilor rezidențiale în derulare.
Stagnări în septembrie
Totuși, această tendință pozitivă nu a fost sustenabilă. În septembrie, sectorul a stagnat la doar 0,2%, iar în octombrie a fost înregistrată o scădere dramatică de -8,3% – cea mai accentuată din rândul statelor membre UE. Această prăbușire a fost cauzată de scăderea cererii interne, de întârzierile în utilizarea fondurilor europene și de provocările legate de costurile ridicate ale materialelor.
Pe termen anual, sectorul construcțiilor din România a înregistrat o contracție alarmantă de -14,5% în octombrie 2024 față de aceeași perioadă a anului precedent, plasând România printre statele cu cele mai mari scăderi din Uniunea Europeană.
Perspective pentru 2025
Pe fundalul acestor provocări, sectorul construcțiilor trebuie să găsească soluții rapide și eficiente pentru a evita colapsul. Asociațiile de profil solicită dialog deschis cu autoritățile și implementarea unor măsuri care să sprijine investițiile și să mențină competitivitatea industriei.
Datele privind performanța sectorului construcțiilor în 2024 evidențiază vulnerabilități sistemice care necesită o intervenție strategică. Adoptarea unor măsuri fiscale adecvate, accelerarea execuției proiectelor finanțate din fonduri europene și o mai bună colaborare între autorități și mediul privat sunt esențiale pentru redresarea acestui sector critic în 2025.