Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Tunel, centuri, autostrăzi și drumuri expres: perspective și provocări pentru drumurile din Transilvania și Banat

Sursa foto: Proinfrastructura

Infrastructura rutieră din Transilvania și Banat continuă să fie o prioritate strategică pentru România, însă progresele înregistrate pe șantierele autostrăzilor și drumurile expres sunt încă influențate de întârzieri, contestații și provocări logistice. Anul 2025 ar putea marca o etapă importantă pentru conectivitatea regională, dar rămân multe necunoscute.

Pe Autostrada A3, sectorul Zimbor-Poarta Sălajului (12,24 km) are șanse de finalizare în septembrie 2025, dar succesul depinde de stabilitatea geologică a dealului Zimbor și de mobilizarea antreprenorului. Un alt sector important, Suplacu de Barcău-Chiribiș (26,35 km), atribuit companiei Erbașu, este într-o fază incipientă, fără autorizație de construire, iar șansele de inaugurare în termenul contractual de 18 luni sunt limitate.

Sectorul A13 Boița-Făgăraș și tronsoanele A1 Sibiu-Pitești (secțiunile 2 și 3) sunt așteptate să avanseze în acest an. De asemenea, capetele Autostrăzii A8, finanțate prin PNRR, ar putea vedea primele lucrări în teren la Târgu Mureș și Moțca, cu condiția rezolvării rapide a contestațiilor.

Perspectivele Tunelului pe Sub Meseș

Tunelul pe sub Meseș, parte integrantă a Autostrăzii A3 Transilvania, reprezintă unul dintre cele mai complexe și ambițioase proiecte de infrastructură din România. Proiectul este esențial pentru conectarea rapidă și sigură a regiunii de nord-vest la rețeaua națională de autostrăzi, însă demararea lucrărilor pentru drumurile aflate în diferite stadii depinde în mod critic de finalizarea procesului de contestații.

După rezolvarea acestor aspecte juridice și administrative, se preconizează că lucrările pot începe efectiv, ceea ce ar deschide calea pentru construirea unui tunel modern, proiectat să traverseze masivul Meseș pe o distanță semnificativă. Tunelul ar reduce substanțial timpul de călătorie și ar elimina numeroasele probleme legate de condițiile de trafic din zonă, cum ar fi serpentinele și riscurile de accidente.

În plus, acest proiect va necesita expertiză tehnică avansată, echipamente de foraj de ultimă generație și o planificare atentă, având în vedere complexitatea geologică a terenului. Finanțarea provine parțial din fonduri europene, ceea ce accentuează necesitatea respectării termenelor de execuție. Dacă lucrările vor începe în 2025, tunelul ar putea deveni funcțional până la sfârșitul deceniului, devenind un simbol al modernizării infrastructurii din România și o realizare tehnologică notabilă pentru întreaga regiune.

Minunile anului 2025

Potrivit Proinfrastructura, ar fi nevoie de adevărate alinieri ale planetelor pentru respectarea unor termeni contractuali. În ansamblul viitoarelor activități pe sectoarele rutiere din întreaga țară, finalizarea lucrărilor pe sectorul Suplacu de Barcău-Chiribiș al A3 este văzută ca improbabilă, dar nu imposibilă.

„La categoria MINUNI îi avem pe cei de la Erbașu de pe A3 Suplacu de Barcău-Chiribiș. Termenul de execuție pe cei 26,35 km este de 18 luni și încă nu au autorizație de construire. Un efort excepțional este posibil dar improbabil pe un sector cu multe necunoscute și complicații care a văzut prima lopată dată de Bechtel în urmă cu, atenție, 20 de ani și jumătate” spun cei de la Proinfrastructura.

Drumurile Expres și Centurile Rutiere

Drumul Expres Oradea-Arad (DEx16), esențial pentru vestul țării, continuă să fie marcat de întârzieri generate de procedurile birocratice. Totuși, în scenariul optimist, lucrările pentru drumurile în discuție ar putea începe pe unul dintre cele trei sectoare ale acestuia.

Anul 2025 promite și finalizarea unor proiecte de centuri rutiere importante:

  • Biharia
  • Făgăraș
  • Zalău

Totodată, drumul de legătură între A1 și DN69, situat la nord de Timișoara, este inclus pe lista de priorități.

Perspective pentru Dezvoltarea Rețelei

În 2024, rețeaua rutieră din România a atins 1269,87 kilometri de autostrăzi și drumuri expres în exploatare. Cu investiții susținute și mobilizare eficientă, 2025 ar putea marca depășirea pragului de 1500 de kilometri, un obiectiv simbolic care semnalizează progresul constant al țării în domeniul infrastructurii.

Deși există multiple proiecte în derulare, contestațiile, birocrația și lipsa de resurse umane calificate continuă să fie obstacole majore pentru finalizarea lor la timp. Totuși, 2025 poate aduce un avans semnificativ pentru conectivitatea regională în Transilvania și Banat, contribuind la dezvoltarea economică și la îmbunătățirea calității vieții în aceste zone.



Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Bosch Tech Compass: IA va fi tehnologia dominantă în următorul deceniu

Articolul următor

Reluarea exporturilor de ovine – un nou capitol în relațiile comerciale cu Arabia Saudită

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Investiții
Infrastructură
Turism
Educație
Citeste mai mult

România fără busolă

De șase zile ne aflăm în etapa în care România își recreează un nou destin educațional, în spațiul…
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share